933 matches
-
implicare a prezicătorului / 87 4.4. Clasificarea divinației după claritatea mesajului / 87 4.5. Clasificarea divinației în funcție de beneficiarul rezultatului / 88 Capitolul 5. Cercetarea socioantropologică a divinației. Demers și perspective epistemologice / 89 5.1. Scopul și obiectivele cercetării / 89 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii / 91 5.3. Metodologia cercetării socioantropologice a divinației / 96 5.3.1. Interviul / 96 5.3.2. Chestionarul / 99 5.3.3. Analiza de conținut / 100 5.3.4. Observația / 100 5
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
evaluări și aprecieri valorice. Subliniem că divinația în sine nu este nici bună, nici rea. Ea este o formă de manifestare a spiritului uman, un fenomen social care trebuie analizat și interpretat cu cât mai multă onestitate științifică. 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii Studiul unui fenomen oarecum special precum divinația ridică o serie de dificultăți de ordin epistemologic și metodologic. Întrebările pe care ni le-am pus de la bun început sunt următoarele: cum reușim să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
curente sociologice promovate în special de școala americană de sociologie, observația devine o tehnică de cunoaștere și de cercetare a Celuilalt. Ea devine cu atât mai utilă, chiar indispensabilă, atunci când fenomenul cercetat (divinația, de exemplu) implică o mare doză de subiectivism. Prin ghidul de observație am dorit să focalizăm atenția asupra unor elemente specifice precum: formulări verbale, comportamente, gestică și mimică 137. Tot aici am acordat importanță și unor aspecte legate de mediu și locuință. Multe dintre informațiile înregistrate în acest
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale operatorilor (actorilor), cât și ale beneficiarilor. Din cele enunțate până acum, surprinderea tehnicilor rituale presupune o implicare a observatorului pe diversele axe de interacțiune dintre protagoniștii ritului. Fiind un observator participant, el poate fi suspectat și de un anume subiectivism. El poate să selecteze doar unele perspective sau secvențe și nu altele. Totuși, faptul că perspectivele se schimbă succesiv și că ne sunt oferite pe rând punctele de vedere ale actorilor și beneficiarilor diminuează extrem de mult subiectivismul inerent oricărui act
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de un anume subiectivism. El poate să selecteze doar unele perspective sau secvențe și nu altele. Totuși, faptul că perspectivele se schimbă succesiv și că ne sunt oferite pe rând punctele de vedere ale actorilor și beneficiarilor diminuează extrem de mult subiectivismul inerent oricărui act de observație filmică. Cel care va urmări imaginile unui rit are deci ocazia de "a accede la coordonarea multiplelor puncte de vedere"141. 5.2.5.3. Tehnici corporale Surprinderea tehnicilor corporale prin metode vizuale, de observație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cuvîntul Domnului a fost revelat) în limbă scrisă. Iată de ce, orice altă încercare (hermeneutică sau/și semiotică) venită din afara limbii ebraice și a pregătirii teologice, precum în cazul propriei noastre exegeze, nu poate fi ferită de o inerentă doză de subiectivism, de "eroare" sau de "mistificare", chiar dacă pentru a-și justifica aserțiunile face apel la textele sacre ale "dogmaticii". Abordarea sacrului scenariu biblic cu mijloacele cercetării profane (analitice, raționale) ar putea fi considerată de mulți drept o "erezie", întrucît amestecă mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere textura norilor din acel moment, pare că deșiră cerul Întreg. Pentru mine, valoarea de haiku a poemului este dată de faptul că surprinde atît de bine, prin lentila unui fapt mărunt și banal, un orizont adînc de mit virtual Subiectivism spontan și deliberat, imaginea artistică Acestei subiectivități neintenționate (și oarecum fatale) i se poate adăuga Însă una secundă, caracteristică reprezentării artistice, plastice, expresive. Mijloacele artistice nu mai doresc să reprezinte obiectul, ci se ambiționează să prezinte o viziune a lui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
retorică din primul vers și, suprasolicitînd, că taifunul ar fi trebuit să fie prezent chiar În timpul savurării ceaiului. Încerc o variantă care să fie, mai În spiritul haikuului, un pic mai obiectivă, adică să evite Întrebarea, denotînd oarecum prea mult subiectivism, și să sublimeze taifunul, eveniment, prea violent pentru haiku. aromă de ceaitaifunul doar imprimat pe chimonouri Situînd la Începutul poemului aroma de ceai, ea va da firesc tonul Întregului poem, aroma se va insinua ceremonios În tot ce va urma
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998; vezi și Hooper 2000). Analizele feministe problematizează dihotomiile definitorii ale domeniului Relațiilor Internaționale, care sunt consolidate prin asocierea lor cu dihotomia de gen masculin-feminin: spre exemplu asocierea femeilor cu pacea, cooperarea, subiectivismul și politica internă "soft", iar a bărbaților cu războiul, competiția, obiectivitatea și politica internațională "la nivel înalt" (Sylvester 1987, 1994a, 2002; Elshtain 1987). Ele pun sub semnul întrebării modul în care aceste ierarhii bazate pe gen sunt reproduse în teoriile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
literarmente vorbind, valoarea textelor publicistice rezidă și în valoarea autorului lor. Dacă despre gazetăria eminesciană s-a spus că a evoluat dinspre apolinic spre dionisiac (Vatamaniuc), adică de la o atitudine analitică, marcată de echidistanță și echilibru, la una în care subiectivismul și puseele colerice domină discursul, despre cea argheziană Șerban Cioculescu a observat o trecere "în decursul anilor, de la acțiunea romantică, înverșunată împotriva indivizilor, la ținuta clasică a moralistului (în sensul galic al cuvântului) vizând către generalitate"232. Sunt două optici
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
delectare prin anularea constrângerii (în acest caz, biologicul tabuizat). Latura hedonică aparține aici, în exclusivitate, receptorului, care poate privi sancțiunea publică a terțului ca pe un spectacol al violării unui tabu. Sarcasmul, ca procedeu mai degrabă satiric decât pamfletar, împinge subiectivismul la limite extreme. El "funcționează prin exprimări aforistice sau în forme pletorice, prin aglomerări de calificări în jurul obiectului. [...] nu descrie, nu situează, nu fixează, ci numește"258. E important de subliniat această observație, dacă avem în vedere modalitățile de expresie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atunci când realizează o cercetare-intervenție, o cercetare colaborativă); când vizează un obiectiv social, o problemă de soluționat el poate fi: participant, participant ca observator, observator ca participant, observator ca spectator. Este important: să-și (auto)clarifice situarea, să evite etnocentrismul 401, subiectivismul; să respecte normele de conviețuire socială, tradițiile, rutinele comunității; să nu se izoleze, să nu facă opinie separată, dar să nu aibă prea multă inițiativă; să adopte un comportament natural pentru a nu trezi suspiciuni și resentimente care ar slăbi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reprezentationalism tare, unde speciile sunt obiectul cunoașterii, pe când a doua interpretare conduce către un reprezentationalism mo derat sau, cum mai este denumit, un realism indirect. Consecințele primei interpretări, cea realizată în cheia reprezenta tionalismului tare, ar fi, în primul rând, subiectivismul cu noasterii și, în al doilea rând, scepticismul. Cum putem avea acces la realitate în cazul în care ceea ce cunoaștem este doar imaginea obiectului? Cum putem ști cu adevărat că avem acces la obiect așa cum este el, dacă ceea ce cunoaștem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretare a lui Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care s-ar putea traduce prin subiectivism sau scepticism epistemologic, se bazează în primul rând pe câteva pa saje extrase din operele de tinerețe ale lui Toma din Aquino, unde acesta pare a susține modelul obiect sau doctrina act obiect, după cum o mai numește Pasnau în Theories
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre imagini și despre rolul pe care acestea îl joacă în procesul cunoașterii, deoarece am văzut cum Toma din Aquino, urmându-l
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în obiectul extramental și în organele de simt. Dat fiind faptul că speciile sensibile nu pot fi reificate, că nu pot deveni obiectele prime ale puterilor cognitive senzoriale, deoarece, dacă ar deveni, tot ceea ce am cunoaște ar fi contaminat de subiectivism, rezultă că ele nu pot juca un rol cognitiv în procesul cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această concluzie la care am ajuns și mai sus, în urma unor analize detaliate, în capitolul precedent, a fost notata cu „p“. Cazul imaginilor, al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face referire directă la fapte sau la personaje (din cauza cenzurii ori a mizei proprii), banda desenată se inspiră din atmosfera internațională, din starea psihologică sau ideologică, într-un teatru de "umbre chinezești".689 În aceste creații există trei surse ale subiectivismului, opinează Souchet: desenul, autorul (și simpatiile sale) și cititorul (și simpatiile sale), care poate interpreta eronat mesajul ori plasa greșit accentele, deși reacțiile emoționale sau estetice ale acestuia pot fi orientate de către autor, conștient sau nu, "alegând anumite referințe în pofida
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a germenului scepticismului total sau al nihi-lismului7. Consecințele se vor răspîndi apoi foarte rapid în disciplinele apropiate de filosofie (morală, politică, drept), în literatură, educație și chiar în medicină 8. În ciuda unor asemenea limite, consideră filosoful italian, limite provenite de la subiectivismul idealismului german, ei (Kant, Hegel) au întrevăzut, dar nu au focalizat îndeajuns, ideea de existență. Aceasta, subliniază Rosmini, se află înăuntrul omului însuși ca o viziune imediată, originară, o viziune ce provine din lumina rațiunii 9. Ideea de existență este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
plăpând, palid, clorotic, neparticipând la jocurile colegilor lui, "s-a născut cu vocația de mâncător de cărți" (s.m.), mai întâi de romane franțuzești. Cumințenia, timiditatea, rațiunea - l-ar fi păzit, pare-se, de "narcisism, de egolatrie, iar mai târziu, de subiectivism". Văzuse lumina zilei într-un București de altădată, cu zăpezi nemaipomenite și fanaragii; învață o vreme la Turnu Severin, căruia îi dedică o veritabilă micromonografie, ce le poate fi de tot folosul istoricilor. La fel, este evocat Liceul "Traian", autorul
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
respingă alternativele pe care le oferă elitele. Oamenii din Europa Centrală și de Est sînt mult mai îndreptățiți să facă comparații între regimuri decît vest-europenii sau anglo-americanii, pentru că emit judecățile în urma experienței proprii. Folosirea comparației duce la evitarea gradului de subiectivism în întrebarea despre mulțumirea față de democrație, care nu compară o democrație existentă cu alternative cunoscute. A întreba o persoană ce crede despre prezent, în condițiile în care se ignoră trecutul, nu va reflecta felul în care socializarea determină oamenii să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
conducerea ar putea primi detalii asupra spațiului în care este desfășurată activitatea; testarea respectării de către angajați a procedurilor de lucru din firmă singurul mod de a obține acest lucru este observarea din exterior, făcută din interiorul organizației, ar duce la subiectivism și comportament disimulativ al angajatului, testarea abilităților profesionale ale angajaților în situații diferite și nu doar într-una dată, testarea gradului de satisfacție a clienților prin observarea și monitorizarea contactului dintre angajat și client. În practică, pentru un astfel de
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
CONCLUZII / 177 BIBLIOGRAFIE / 183 ANEXE / 191 INTRODUCERE Mass-media este, simultan, artizana unui vis și obiectul unei deziluzii: visul că libertatea în toate formele sale se va manifesta absolut în acest mediu, deziluzia că obiectivitatea și relevanța s-au pierdut în subiectivism sau evenimențial. Această carte este expresia unui efort de clarificare, întemeiere și argumentare a ideii conform căreia, chiar și într-un spațiu social marcat de interese și de partizanate, încă se mai poate distinge între adevăr și fals, just și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
recunoaște că "istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în vifosorul nostru trecut" (p. III). Totuși, pe urmele lui Kogălniceanu din Cuvântul pentru deschiderea..., Patrașcanu optează pentru subiectivismul național: "Pentru noi, Românii, istoria patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]