2,086 matches
-
spus că nu veți reuși niciodată să faceți ordine, ați început să intrați în panică! Repetiția în imaginație ajută la prevenirea apariției dificultăților în îndeplinirea sarcinilor, la reducerea nivelului de anxietate, la stabilirea unei atitudini experimentale vis-à-vis de problemă, la sublinierea impactului gândurilor automate negative care împiedică acțiunea, deci la reducerea nivelului sentimentului de teamă paralizant. Control și satisfacție Pentru fiecare sarcină propusă, terapeutul cere pacientului să evalueze nivelul controlului și nivelul de satisfacție și să noteze cei doi itemi cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bine conceput poate depăși aceste limitări și poate aduce o mai bună înțelegere a unui subiect important, în ciuda absenței unor condiții de test ideale. Pentru a putea încheia aceste remarci ce privesc întocmirea unor comparații calitative potrivite sunt necesare trei sublinieri finale. Prima este o recapitulare. Ca și în cazul oricărui test, scopul este acela de a se stabili variația variabilei independente, ca precondiție a examinării consecințelor de la nivelul variabilei dependente. Este nerecomandabil să selectăm observațiile doar pentru că anumite valori ale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puternice și mai satisfăcătoare. Atât timp cât acestea încurajează dezbaterile deschise bazate pe o logică sănătoasă și pe cele mai convingătoare dovezi, metodele de cercetare ajută la purtarea unei conversații esențiale pentru democrația în desfășurare. Voi încheia această serie de cursuri cu sublinierea succintă a trei lucruri legate de noțiunea de cercetare în științele sociale ca activitate. Primul este acela că cercetarea constituie un meșteșug. Ca meșteșug, cercetarea implică instruirea teoretică, deprinderea practică, priceperea, judecata sănătoasă, precum și o anume dimensiune estetică. Tot așa cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a adus cu sine implementarea SAPARD. Tuuli Toomore, În comunicarea Community Building an Estonian Village, remarcând funcționarea comunităților sovietice drept comunități care ucideau ințiativa civică și individualitatea, a abordat comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate, autoritate și guvernarea locală. Abordând problemele admnistrației locale În comunicarea Adaptation Strategies of Village Administrations: Qualitative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Coresi, iar concluziile examinează și delimitează curentele culturale, centrele de cultură și limba cărților. În Istoria literaturii române din secolul XVII (1922), P. studiază epocile culturale potrivit perioadelor tiparului în Țările Române, curentele culturale (slavonesc, latinesc, grecesc, românesc), cu sublinierea izbânzii celui românesc și analiza scrierilor și a personalităților ce au ilustrat-o, câțiva scriitori fiind tratați monografic. În 1924, ca al doilea volum din Istoria literaturii române din secolul XVIII, apare monografia Viața și operele lui D. Cantemir, cel
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
dimineața nu mă mai durea deloc! Și de atunci nu m-a mai durut niciodată! E un miracol! Două zile mai târziu, v-am cumpărat cartea și am devorat-o de-a dreptul! Vreau s-o citesc din nou, făcând sublinieri și luând notițe. Apoi, vreau să-mi stabilesc un regim de viață și o dietă zilnică. Vă mulțumesc pentru tot timpul, studiul, munca și efortul pe care le depuneți în slujba celorlalți. A dumneavoastră, E. H., Texas CAPITOLUL 20tc " CAPITOLUL
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și în cel al „ambianței” predării și învățării. O reuniune a UNESCO a propus următoarea definiție: „Predarea integrată a științelor constă în aceea că prezintă conceptele și principiile științei, astfel încât să evidențieze unitatea funciară a gândirii științifice și să evite sublinierea prematură și neadecvată a distincțiilor dintre diverse discipline științifice” (UNESCO, Réunion sur la méthodologie de la reforme des programmes scolaires, Paris, 6-11 decembrie, Doc. Ed. 76/Conf. 640/ 12). Progrese mai mari s-au realizat însă în privința modalităților de integrare a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
trebuie să fie obișnuiți, încă de timpuriu, cu ușurința de a întreține conversații utile cu profesorii și cu colegii lor. În această privință, ei au nevoie de încurajare prin „sancționarea” pozitivă a răspunsurilor lor, prin confirmări, aprobări, reluarea unor idei, sublinierea a ceea ce au ele esențial, integrarea acestora ca puncte de sprijin în contextul lecțiilor etc. fără a omite criticile, dezaprobările, respingerile necesare, acolo unde este cazul. 5.2.3. Studiul de caz (speța)tc "5.2.3. Studiul de caz
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sau Ion Asaftei de Vera Hudici se situează la un nivel superior creațiilor publicate anterior de alți scriitori În jurul unor probleme similare sau ceea ce este și mai semnificativ de către Înșiși scriitorii citați mai sus. Aceste succese constituie un prilej de subliniere a metritelor, ca ele să devină un bun comun, de Însușit de către cât mai mulți. (Ă). Meritul deosebit al acestei nuvele constă apoi În faptul că autorul, vorbind despre frământările lui Ion Lăscan nu se mărginește la el, ci se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care le conțin, sunt Însă În esență, după părerea noastră, departe de a Înlesni cititorului cuprinderea justă a cărții și a Învățămintelor ei, departe de a-i ajuta scriitorului În munca și creșterea lui, și literaturii noastre În general, prin sublinierea deschisă, tovărășească a lipsurilor și greșelilor, prin combaterea elementelor nesănătoase ce se strecoară În opera dată. Și iată de ce: Cum am văzut, tema cărții - chiar dacă statistic vorbind, frecvența ei În viață n-are proporții de massă - e caracteristică, tipică, pentru că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de ani romanele sale de satiră la adresa societății burghezo-moșierești. Zugrăvirea situațiilor și a oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a legilor dezvoltării societății. (Ă). Vechiul Înăbușe noul. Și fără lupta dintre vechi și nou acțiunea nu poate decât să stagneze, să sucombe, sau să devieze În episoade lipsite de Însemnătate. Așa se Întâmplă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
general și răspunsul pe care l-a dat Kant lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin acestă subliniere a irelevanței cercetării condițiilor de posibilitate ale unor enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu mai multă claritate într-o lucrare din aceeași perioadă a lui Lothar Schäffer. Ca și Hoppe, Schäffer
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofia transcendentală a lui Kant nu a fost elaborată pornind de la analiza fundamentelor metafizice ale științei newtoniene, rezultă că ea nu va fi în nici un fel afectată de evoluția ulterioară a gândirii fizice. Această concluzie a fost adesea susținută prin sublinierea că cercetarea condițiilor de posibilitate ale științei matematice a naturii a fost întreprinsă de Kant în Pmsn, și nu în CRP. Iată de ce schimbările în fundamentele cunoașterii fizice, care au avut loc îndeosebi în secolul XX, nu ar afecta câtuși
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
descoperirea și formularea unor asemenea legi este, prin urmare, dublu condiționată de principii a priori și de datele percepției. Este, în egală măsură, esențială afirmația că legi ale științei matematice a naturii nu pot fi cunoscute a priori, ca și sublinierea că o cunoaștere a acestor legi nu este posibilă independent de principiile a priori. Iar încercările de a pune în evidență o tensiune între aceste două afirmații nu par să fie convingătoare. Concepția lui Kant asupra legilor particulare ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legătura legică prin care aceasta poate să devină cunoaștere empirică, adică experiență”69. Relația pe care o are în vedere Kant între valoarea obiectivă a unei judecăți și universalitatea necesară a relației pe care o exprimă această judecată merită o subliniere specială. Dacă conceptele valabilitate obiectivă și universalitate necesară sunt pentru Kant sinonime, urmează că enunțurile care constituie sistemul științei au toate atributele universalității și necesității. Judecățile de percepție, în calitate de constatări privitoare la asociații constante între percepții, nu fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cere, mai întâi, diversul intuiției pure, în al doilea rând, sinteza acestui divers prin imaginație și, în al treilea rând, conceptele intelectului care îi conferă unitate sintetică 11. Pentru trasarea contururilor conceptului cunoașterii orientat spre formă în CRP este esențială sublinierea insistentă că nici conținutul dat prin intuiție, nici conceptele fără conținutul dat în intuiție nu reprezintă cunoaștere. Kant afirmă explicit că orice cunoaștere bazată pe experiență „conține două elemente foarte diferite, anume o materie pentru cunoașterea prin simțuri și o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Nu există, așadar, concepte pure, a priori, concepte care ar reprezenta condiții ale posibilității cunoașterii prin experiență în genere, în sensul lui Kant18. Din punctul de vedere al interesului pentru elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă fundamentală este sublinierea că, independent cât de bine ar fi adaptate conceptele propuse de oamenii de știință pentru ordonarea unei mase de experiențe senzoriale, relația dintre ele și aceste experiențe este una de coordonare între entități distincte, disparate din punct de vedere logic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va avea o valoare morală. „Acum, una este să fii onest din datorie și cu totul alta este să fii astfel din îngrijorarea stârnită de urmările dezavantajoase; în primul caz, conceptul acțiunii în sine conține deja o lege pentru mine (sublinierea mea, M.F.); în al doilea, trebuie să caut mai întâi în altă parte ca să văd ce efecte ar decurge pentru mine din acțiunea respectivă.”21 Principiul moral, sublinia în mod repetat Kant, are forma categorică „Trebuie!” și nu cea ipotetică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
într-un alt mod decât oamenilor mai buni, care și-au făcut datoria numai de dragul ei înseși”23. Este firesc să ne întrebăm care este temeiul de natură sistematică al acestei afirmări insistente a caracterului necondiționat al îndatoririi morale, a sublinierii repetate a ideii că merit moral are împlinirea datoriei de dragul datoriei, fără a ține câtuși de puțin seama de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se poate presupune că ancorarea obligației
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este pentru Kant o realitate noumenală, și nu fenomenală. Pe temeiul unei asemenea distincții, Kant tinde să opună orizontul moralității orizontului experienței în termeni ca absolut și relativ, necondiționat și condiționat. Din această perspectivă vom putea înțelege mai bine și sublinierea opoziției dintre imperativul categoric și imperativele ipotetice, dintre legea morală, ca postulat al rațiunii pure, și principii ale acțiunii care pot fi justificate numai prin examinarea consecințelor aplicării lor, adică pe baza experienței. În multe pasaje din Imm și Crp
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-ți place altuia nu-i face!) și cădem de acord că dacă adeseori nu dăm curs îndemnului rațiunii asta se întâmplă deoarece egoismul exclusivist, înclinațiile și pasiunile au o putere mai mare asupra noastră decât acel îndemn atât de rezonabil. Sublinierea faptului că temeiurile respectării datoriei la omul bun din punct de vedere moral sunt pure, și nu empirice, reprezintă o constantă a interpretării standard a imperativului categoric. Este acea interpretare care a fost elaborată în numeroase studii și comentarii mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
poate ieși altfel din ea? Îmi dau seama de îndată că pot voi, ce-i drept, minciuna, dar nu pot voi deloc o lege universală de a minți, căci după o asemenea lege nu ar exista, de fapt, nici o promisiune (sublinierea mea, M.F.), deoarece ar fi zadarnic să mă prefac în fața altora cu privire la ceea ce vreau în acțiunile mele viitoare, căci ei nu ar crede ceea ce pretind eu sau, dacă ar crede-o în mod pripit, mi-ar plăti inapoi cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atribuit capacitatea de a realiza o asemenea evaluare rațiunii morale comune atunci când afirma că aceasta are permanent în fața ochilor principiul suprem al moralității. Așadar, a admite că îndatoririle morale sunt imperative necondiționate nu este ceva ireconciliabil cu recunoașterea și cu sublinierea faptului că rațiunea morală comună poate identifica aceste îndatoriri examinând consecințele acțiunilor conduse de anumite maxime. Că așa a gândit Kant pare să o indice și o precizare pe care o face el imediat după pasajul citat, și anume că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nici nu aveau calificarea necesară pentru o prezentare sistemtaică a eșafodajului conceptual al sistemului. Le lipsea pregătirea de specialitate necesară și nici nu aveau cum să consacre ani de zile studiului scrierilor lui Kant. Mai importantă mi se pare totuși sublinierea că ideile lui Kant erau invocate în primul rând drept punct de sprijin al preocupării pentru cultivarea rațiunii în vederea emancipării omului și a educării cetățeanului. Acei învățați ardeleni în cărțile cărora găsim primele referiri la Kant nu au studiat neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
deosebită clarificării a trei concepte, pe care le aprecia drept fundamentale: criticism, apriorism și idealism transcendental. Se cuvine remarcat că Petrovici insista asupra distincției dintre ceea ce numea un „apriorism psihologic” și un „apriorism logic”. În primul caz este vorba de sublinierea anteriorității structurilor a priori în raport cu experiența, oarecum în sensul teoriei ideilor înnăscute, în al doilea caz formele a priori sunt caracterizate drept condiții de posibilitate constitutive cunoașterii și gândirii în genere 27. Este o indicație semnificativă a receptării corecte a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]