6,747 matches
-
ce conduce la concluzia că se tinde, în fapt, la soluționarea excepției inadmisibilității apelului, iar nu la dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept care prezintă dificultate. ... 76. Însă, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, instanța supremă nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
București, iar suma de 40.489 mii lei rămasă de executat din derularea proiectului se va finanța din Fondul pentru mediu, în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b) din același act normativ. (2) Administrația Fondului pentru Mediu se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din convenția de finanțare încheiată cu municipiul București înregistrată cu nr. 5.956 din 17.12.2019 la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și înregistrată în Registrul unic de contracte al municipiului București cu nr. 35 din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 51 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271024]
-
Decizia nr. 816 din 7 decembrie 2017. Apreciază că dispozițiile criticate nu pot fi analizate prin raportare la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), având în vedere conținutul textelor de lege criticate. Curtea Constituțională nu se poate substitui legiuitorului, iar o interpretare a textului de lege criticat se poate realiza doar în măsura în care se aduce atingere unei prevederi constituționale. Procedura simplificată, prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, nu poate fi
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
146 din Constituție. Simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
Se arată, în acest sens, că din formularea excepției de neconstituționalitate nu rezultă motivele pentru care autorul pretinde că există o contrarietate între textul criticat și dispozițiile constituționale invocate. Se susține, totodată, că instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorului excepției pentru formularea unor critici reale de neconstituționalitate. Pe fond, se solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și, respectiv, constatarea că aceasta este neîntemeiată, sens în care se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Deciziile
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270630]
-
privat al statului, în realitate, legiuitorul nu instituie o procedură pe care executivul ar trebui să o parcurgă în situațiile în care Guvernul ar decide astfel de transferuri de la caz la caz, ci, prin modul de reglementare, legislativul se substituie deciziei executivului, toate terenurile pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora urmând să fie supuse transferului, cu ignorarea totală a rațiunii funcției de administrare ce aparține Guvernului. ... 11. Totodată, art. 14 alin. (4) reglementează trecerea terenurilor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
adăpost și pentru ameliorarea arboretelor, în acest caz suprafața împădurită integral reprezentând de regulă 10-40 % din suprafața parcursă. Aceasta se determină în funcție de mărimea suprafețelor goale și incomplet regenerate sau regenerate cu specii provizorii (care în majoritatea cazurilor se substituie, nefiind indicate în compoziția de regenerare) și de numărul de puieți folosiți. În cazurile în care împădurirea se execută pe suprafețe compacte mai mari de 0.5 ha, acestea se vor constitui ca unități amenajistice separate. Împăduriri executate în completarea regenerărilor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în mod natural gorunul a fost înlocuit parțial de către fag, care în timp evoluează spre făgete Regenerarea naturală se produce cu dificultate Pinul silvestru se va introduce în locurile cu soluluri scheletice erodate În cazul unor arborete care se substituie (de exemplu arboretele de molid create în afara arealului) regenerarea (împădurirea) se poate face numai cu specia de bază de cvercinee (inclusiv stejar în Podișul Moldovei de Nord) și evident și cu fag și alte specii de foioase amelioratoare GRUPA
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și o motivare formală a excepției, fără a cuprinde și textele constituționale de referință. ... 14. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța constituțională s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
că rolul activ al judecătorului în proces trebuie să se manifeste în spiritul imparțialității, al echidistanței față de toate părțile din proces, fără ca prin modul în care acesta dirijează procesul să creeze vreuneia dintre părți o situație mai facilă, substituindu-se acesteia în realizarea apărării. De aceea, legiuitorul a ales să lase invocarea excepției intervenirii prescripției extinctive la dispoziția părții, condiționat de respectarea termenului mai sus menționat. Părțile au obligația de diligență procesuală, în cazul neglijării acesteia putându-li-se
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
sui generis, legiuitorul a adus atingere în final demnității umane, iar formularea ambiguă a unui text de lege obligă judecătorul să adauge la lege, să stabilească el însuși în fața cărui eveniment se află (abrogare sau suspendare a unui drept), substituindu-se legiuitorului și, astfel, fiind obligat să încalce principiul separației puterilor în stat. Practic, aceeași normă poate fi judecată cu două măsuri diferite de către instanțe, ceea ce s-a întâmplat și în cazul acordării ajutoarelor la trecerea în rezervă
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
înțelesul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000), prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor. ... 51. Ca atare, reglementarea, prin lege ori printr-un alt act normativ, a unor drepturi excedează cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, acest act
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
din Constituție pentru emiterea ordonanțelor de urgență, fără să explice însă de ce, în opinia lor, conținutul ideatic al preambulului ordonanței de urgență criticate nu ar fi apt să justifice adoptarea ordonanței de urgență. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autoarelor excepției în formularea și argumentarea unor critici de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate. În caz contrar, instanța de contencios constituțional ar exercita un control
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
1) din Constituție, precum și exigențelor de calitate a legii reglementate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în măsura în care pe calea excepției procesuale invocată în recurs, normelor de drept li se substituie aceeași Decizie a Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ca argument pentru inadmisibilitatea recursului. Apreciază că, dată fiind conexiunea procesuală a dispozițiilor legale evocate, inadmisibilitatea recursului neputând fi invocată decât pe calea unei excepții procesuale, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
învestită instanța trimițătoare sau să i se solicite instanței supreme opinia asupra soluției ce se va da în cauză“ (O. Spineanu-Matei, op. cit. supra, p. 1008). ... 65. În procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la ai facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare. În acest sens sunt de menționat, de
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze o astfel de evaluare și să se substituie acestor autorități. ... 32. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 38 și 42-44, Curtea a statuat că „marja de apreciere a Președintelui României, a Senatului și a Camerei Deputaților în exercitarea atribuției de a numi judecătorii constituționali
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor de abținere și de recuzare, regula fiind prevăzută întrun act administrativ, care s-a substituit normei juridice. În acest sens, fac referire la art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată. Susțin că, în acest fel, elementul aleatoriu, care asigura obiectivitatea în repartizarea cauzelor, este complet eliminat. ... 14. Curtea de
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
diferită la situații similare a dispozițiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei practici neunitare). Astfel, lipsa de intervenție a legiuitorului a determinat în sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil în situația întreruperii cursului prescripției răspunderii penale și, implicit, aplicarea legii penale prin analogie. Or, Curtea a statuat constant, în jurisprudența sa, că prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
Casație și Justiție textului de lege criticat, se încalcă principiul separației puterilor în stat, competența Curții Constituționale și dreptul de acces liber la justiție. Astfel, stabilind un termen special pentru introducerea cererii de revizuire pentru situația dată, Înalta Curte se substituie legiuitorului, care nu a legiferat în sensul curgerii termenului general de o lună de la momentul comunicării hotărârii ce se cere a fi revizuită și nici Curtea Constituțională nu a statuat, prin decizia prin care a admis excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
principiului separației puterilor în stat, constatând, prin Decizia nr. 43 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020, paragraful 21, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la durata termenului în care se poate introduce calea de atac a revizuirii în situația în discuție, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art.
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
Partea I, nr. 86 din 28 ianuarie 2022). ... 35. Totodată, s-a subliniat că rațiunea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu este aceea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să se substituie instanței de trimitere (Decizia nr. 26 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 2 februarie 2016), adoptarea soluțiilor reprezentând atributul exclusiv al judecătorului (Decizia nr. 1 din 25 ianuarie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
pur teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o «procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii». “ (Decizia nr. 22 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.057 din 28 decembrie 2016) Deopotrivă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
poate lua măsurile necesare desfășurării normale a procedurii insolvenței, ci vizează chiar procedura de reorganizare a activității debitoarei. Or, fără aprobarea creditorilor, planul de reorganizare propus de administratorul judiciar nu poate fi confirmat de judecătorul-sindic, care nu se poate substitui votului acestora. ... 23. Debitoarea a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și trimiterea cauzei judecătorului-sindic pentru aprobarea/ confirmarea planului de reorganizare și, în subsidiar, aprobarea planului de reorganizare și trimiterea cauzei judecătorului
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]