2,052 matches
-
-o pe deplin niciodată. Când văd în jurul meu tineri ce pierd vechile valori populare și absorb noile modele impuse de capitalism, riscând astfel o formă de dezumanizare, o formă de atroce afazie, o absență brutală a capacităților critice, o pasivitate subversivă, îmi amintesc că acestea erau tocmai formele tipice trupelor SS; și văd astfel întinzându-se peste orașele noastre umbra oribilă a zvasticii. Desigur, viziunea mea este apocaliptică. Dar dacă alături de ea și de neliniștea care o produce n-ar exista
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al monahilor În general și rolul fundamental al patriarhului Justinian În special. Pe de o parte, călugării reprezentau În imaginarul comuniștilor „armata neagră”, „dușmanul redutabil” (p. 17) al Securității; pe de altă parte, patriarhul era un adevărat proteguitor al „elementelor subversive” (p. 19) (călugări, preoți, legionari, foști membri ai partidelor istorice), În ciuda pericolelor la care se expunea. Mihai Ungheanu fixează cheia de lectură a „Introducerii” sale În momentul În care vorbește despre Religie și naționalism (autor Olivier Gillet) ca despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau presupuși ai regimului, noi valuri de arestări producîndu-se În țară ș.a.m.d. Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este o realitate că mulți dintre membrii PCdR făcuseră ani Îndelungați de Închisoare Înainte de 1944, din cauza acțiunilor subversive și apartenenței la serviciile secrete sovietice. O dată ajunși la putere, și-au dovedit resentimentul. La Începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal În vigoare În România veche a fost abandonat, adoptîndu-se În schimb cel sovietic, În care autoacuzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a fost un considerent esențial În elaborarea proiectelor lui Haussmann. A fost proiectată o serie de noi bulevarde care să facă legătura Între cele interne și zidul vămilor, astfel Încât să se faciliteze deplasarea de la cazărmile aflate la periferie În cartierele subversive. Conform planurilor, noile drumuri aveau să asigure multiple legături directe, feroviare și rutiere Între fiecare arondisment al orașului și unitățile responsabile cu ordinea În zonă. Astfel, noile bulevarde din Nord-Estul Parisului, de pildă, permiteau trupelor să ajungă rapid de la cazărmile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acest context devine acela de a spori cât mai mult populația sedentară productivă din aceste spații, obținând În același timp de la spațiile nestatale plata tributului sau reușind, cel puțin, să le neutralizeze. Zonele nestatale au jucat Întotdeauna un rol potențial subversiv, atât simbolic, cât și practic. Din punctul de vedere al curții, aceste regiuni și locuitorii lor erau adevărate exemple de primitivism, dezordine și barbarie, cu care puteau fi comparate civilizația, ordinea și sofisticarea celor din centrul statului. Este de la sine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cartiere apărute mai târziu și care formau un cerc În jurul Parisului (la ceinture rouge), sunt uimitoare. În timpul apartheidului, Soweto și alte orașe de negri din Africa de Sud, deși create explicit În scop de segregare, au devenit și ele spații ilizibile și subversive din punctul de vedere al autorităților. Cum urbaniștii nu aveau o hartă de bună calitate a orașului, primul pas a constat În construirea unor turnuri de lemn provizorii pentru a obține triangulația necesară elaborării unei hărți exacte. Vezi David H.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Tate, Karl Shapiro, Frank O’Hara) în „Steaua”, „Vatra”, „Dialog” ș.a. S-a ocupat și de teatru, ca regizor la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara (1973-1974), montând două spectacole de autor (Nu, războaielor și Eu, Ion). Din cauza limbajului subversiv și a refuzului înregimentării politice primele cărți ale lui I., Pastel handicapat și Autoportret cu foxterrier (1980), nu au putut apărea la o editură de stat, tipărirea lor fiind susținută financiar de autor. Textele, scrise în maniera story-poemului, conțin viziuni
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
trebuit să o sincronizeze pe I. cu generația ei literară. Amintirile din război ale Siminei, personajul central, parafrazează (rescriu) într-un limbaj modern pagini din D.R. Popescu, Nicolae Velea, Sorin Titel. Se simt influențele lui Jean-Paul Sartre, André Gide, numele subversive ale anilor ’50, si se întrevăd procedeele Noului Român francez. Încercările Siminei de a realiza un cuplu cu Grigore, ezitările, revenirile, indecizia anunță tentația psihologiei abisale, fascinația valorilor arhetipale. Vocația teoretică brutal exprimată și voluptatea discuției privind construcția romanesca fragmentează
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
datează din anii ’60, vădind influența teatrului absurd, cu afinități mai degrabă pentru tensiunea pieselor lui Samuel Beckett decât față de orizontul parabolic al creațiilor lui Eugen Ionescu. „Uitate” prin arhivele secretariatelor literare, dintr-o simptomatică teamă față de presupusul lor caracter subversiv, textele dovedesc subtilitate și capacitate de a coagula înrâuriri variate. Astfel, Podul sinucigașilor („comedie în două părți”, scrisă în 1965, dar pusă în scenă în 2000, cu titlul Podu’) concentrează în jurul temei așteptării deriva existențială a unor personaje-simbol: Artista, Îndrăgostitul
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
Iași, iar după 1848 primește rangul de spătar, fiind și membru al Divanului Apelativ. Tot în această vreme i se acordă rangul de postelnic. Spirit agitat și revendicativ, își manifestă însă de câteva ori nemulțumirea. La 1846, amestecat în mișcarea subversivă a Asociației Patriotice, este arestat. Împărtășea, pe atunci, idealurile camarazilor de generație și, de altfel, a luat parte la revoluția de la 1848. De pe acum și mai ales de prin 1856, cu I. se petrece o neașteptată metamorfoză. El devine un
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
porniri dușmănoase. Tuturor li se părea normal ca un individ refuzat pretutindeni, mereu în trecere, să nu se simtă obligat față de comunitatea care îl îngăduia vremelnic. Prejudecățile care garantau confortul mental al societății burgheze recomandau evreul ca suspect învederat, ca subversiv înrăit. În virtutea unor deducții circulare, era perceput drept antisocial pentru că era un rătăcitor și drept imoral pentru că rămânea un marginal. Deci, nimic de făcut. Cuvântul „evreu“ nu indica neapărat o particularitate rasială sau religioasă ci, mai mult, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de istorie națională, curs întrerupt în același an din ordinul ocârmuirii. În 1844 K. face o nouă încercare de a edita o revistă culturală și literară, „Propășirea”, cu sprijinul lui I. Ghica și N. Bălcescu. Cenzura suprimă titlul revistei, socotit subversiv, lăsând numai subtitlul („Foaie științifică și literară”), apoi o interzice cu totul, în același an. Mereu împiedicat de domnitor sau de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
facă propagandă în lagărul Berezovka, printre prizonierii români. Tenta propagandistică, conformă normelor realismului socialist, persistă și în Concertul pentru două viori (1964), unde personajul central este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria tatălui ei, participant la revolta muncitorilor de la Grivița din 1933. „Infernul” ideologic se încheie pentru prozator odată cu apariția romanului Alexandra și infernul (1966), narațiune parabolică ce marchează începutul celei mai importante etape în evoluția scrisului lui F.
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
1947 își schimbă titlul în „Mondial Magazin”, având subtitlul „Singura revistă de reportaj din România”. Publicație caracteristică pentru perioada de bolșevizare a societății românești, G.f. ilustrează cum rezistența intelectualilor poate lua forme paradoxale, constând chiar în atacarea unor subiecte considerate subversive sau în comentarea unor autori socotiți indezirabili. Multe dintre numele celor care semnează aici se vor regăsi în publicațiile exilului românesc sau vor dispărea din viața publică, cel puțin pentru o vreme. Încă de la început se instituie obiceiul evocării, de către
GAZETA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
vorbind despre Heidegger, procedează invers: discută despre patologia ființei, despre „bolile” ei - altfel spus: deschide ființa Înspre patologia istoriei. Fiindcă, la el, ființa este bolnavă tocmai fiindcă există În istorie, aceasta fiind, ea Însăși, bolnavă. Nuanța mi se pare mai subversivă decât pare la prima vedere și deloc cantonată În perimetrul mimetic, involuntar slugarnic, al „reeducării”. Firește, nu putea spune direct că istoria bolnavă este istoria entuziastă, purpurie din jurul său, dar trebuie citit printre rânduri... Sanda Cordoș: Pe de altă parte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistic (pe care majoritatea nu-l ating). Constituind, În expresia lui Victor Felea, „un fel de gazetărie de sertar”1, fără ca aceasta să presupună că ar fi fost produsă În vreo casă a conspirației politice (majoritatea Însemnărilor nu conțin idei subversive sau, cu atât mai puțin, scenarii ale Împotrivirii), ci În Întinsa subterană care devenise țara, această diaristică propune cea mai densă reprezentare comunitară cotidiană din „deceniul satanic”2. Cum, Însă, În termenii Gabrielei Adameșteanu, „la acea vreme, «cotidianul» intrase deja
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o relevanță sociologică și una individuală, a memoriei. Dar dacă relevanța ei nu se face la nivelul politicului - și În cazul românesc de până În 1989 nu prea se face, neexistând o formă de revoltă, de reacție În discurs, de resemantizare subversivă politic -, dacă nu se face nici la nivel cultural (prin propunerea unei culturi alternative, printr-o educație culturală a libertății), iar nivelul estetic nici nu intră În discuție (e nepotrivit să spui că valoarea literaturii schimbă cu ceva supraviețuirea psihică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trei-patru pagini În care să faci efectiv o sinteză politică a epocii, a acelor ani de care te ocupi tu. Pentru cei tineri. Marius Jucan: Ai dreptate când menționezi că se citea iarna sub pătură, da, fiindcă a citi era subversiv, pentru că lumea citea ziare sau nu citea deloc. Asta era subversiunea: te ocupi de literatură, când ar trebui să te ocupi cu documentele partidului. Cum Îți permiteai? Tu citeai poezie. Toată lumea era Îndrăgostită de poezie, pentru că era subversivă, era un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citi era subversiv, pentru că lumea citea ziare sau nu citea deloc. Asta era subversiunea: te ocupi de literatură, când ar trebui să te ocupi cu documentele partidului. Cum Îți permiteai? Tu citeai poezie. Toată lumea era Îndrăgostită de poezie, pentru că era subversivă, era un limbaj cifrat, lumea avea poftă de cifru, fiindcă În jur totul era teribil de clar. Sanda Cordoș: Poezia aceea era o șansă. Marius Jucan: Da, dar trebuia cineva să te Împărtășească la șansa asta, era o inițiere... Sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea civilă are nevoie de mai multă diversitate, de acceptarea acestui lucru, ceea ce nu vine niciodată de-a gata. Imaginarul este considerat subversiv, anarhic, de vreme ce se opune unor formule deja existente. Poate că societatea civilă este și grupul pensionarilor care joacă șah În parc. Dar ceea ce poate fi semnificativ ca experiență de comunicare este Încercarea de a dezvolta un proiect, de a reflecta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la soțul ei; iar acesta reușise să-i scrijelească pe el un „te iubesc”. Acest săpun nu fusese văzut de gardienii vigilenți, fiindcă ar fi fost distrus - gardienii care controlau pachetele primite de deținuți se asigurau că nu există mesaje subversive. Bărbatul acela Îi scrisese (riscând enorm) soției sale că ÎNCĂ o iubește. Era un gest esențial, de memorie, de rezistență, de etică. Ei bine, acel săpun expus la Memorialul de la Sighet are un efect teribil. Studenții mei sunt tulburați și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el exaltă energiile telurice, declară că scrie cu pământ, e sedus de tumultul cosmic și de frenezia constructorilor (amplele imnuri închinate „macaralelor”, hidrocentralei de la Bicaz etc.), se proclamă inamic al „stagnării”. La vremea apariției lor, unele poeme au putut părea subversive; de pildă, Problema spinoasă a nopților e o pledoarie implicită pentru statutul inalienabil al poetului și poeziei, iar Ieremia, din poemul omonim apărut în volumul Nevoia de cercuri (1966), dând cu oiștea-n gard, este instituit ca simbol al interogației
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Revista muncii”, „Tinerețea”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Victoria”, „Viitorul social”. În Viața ca o pradă (1977), Marin Preda readuce în atenție un scriitor uitat și îi evocă drama, determinată de faptul că a avut curajul de a tipări Om, o carte subversivă, pe care cenzura pusese ștampila interdicției. Erau aici versuri care, într-un moment în care se credea în victoria războiului din Răsărit, prevedeau dezastrul și afirmau că jertfele omenești erau zadarnice. Definitoriu pentru nota generală a volumului este poemul Sârmă
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
acordat depinde parțial de gruparea în cauză și de strategia adoptată de aceasta. El poate lua forma asistenței militare acordate forțelor combatante insurgente, a sprijinului operațional în cazul loviturilor de stat, a presiunilor politice și economice externe sau a actelor subversive interne îndreptate împotriva guvernelor vizate; de asemenea, se poate acorda sprijin economic sau constând în instruire pentru dezvoltarea cadrului unor lupte de gherilă de lungă durată. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cele două mari tipuri de acțiuni secrete
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
constata loialitatea și caracterul personalului care va avea acces la informații clasificate. Unele restricții legale, care vor fi abordate în următorul capitol, împiedică FBI și alte agenții guvernamentale să obțină și să păstreze o listă a membrilor așa-numitelor organizații subversive, chiar dacă ele militează în mod deschis pentru înlăturarea violentă a guvernului Statelor Unite 24. Un membru al unei astfel de organizații, care nu le-a spus cunoștințelor sale despre apartenența sa la organizația respectivă și nu a menționat acest lucru pe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]