1,856 matches
-
plin de semnificații și sensuri, trecerile succesive din realul obiectiv în realul subiectiv, din realul obiectiv în realul potențial, din realul potențial în realul subiectiv și finalizarea sau decizia voluntară și în acel timp și involuntară, subliminală de remanență, de subzistență în realul subiectiv, în tărâmul Câmpiilor Elizee. Simbolistica trecerilor în diferite realități si în diversele forme ale existentului uman este redată cu acuitate și profunzime de „pălăria de paie”, pălăria care este un soi de cască magică a lui Pluto
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
exemplu, noua ființă umană concepută nu este menită să fie numită persoană”. În acest sens, E. Mounier demonstrează că este sigur asupra răspunsului la întrebarea despre persoană: „O persoană este o ființă spirituală constituită ca atare printr-un mod de subzistență și de independență în ființa sa; el întreține această subzistență prin adeziunea sa la o ierarhie de valori liber adoptate, asimilate și trăite printr-o angajare responsabilă și o convertire constantă; el unește astfel toată activitatea sa în libertate și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
numită persoană”. În acest sens, E. Mounier demonstrează că este sigur asupra răspunsului la întrebarea despre persoană: „O persoană este o ființă spirituală constituită ca atare printr-un mod de subzistență și de independență în ființa sa; el întreține această subzistență prin adeziunea sa la o ierarhie de valori liber adoptate, asimilate și trăite printr-o angajare responsabilă și o convertire constantă; el unește astfel toată activitatea sa în libertate și dezvoltă pe deasupra o serie de acte creatoare, singularitatea vocației sale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se opune afirmării persoanei ca subiect, înțeleasă ca realitate dinamică și cu o orientare spre ceilalți, care tinde să exprime acest dinamism prin activitatea care îi este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există o subzistență proprie persoanei, fiind vorba de o subzistență relațională. Se afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca realitate dinamică și cu o orientare spre ceilalți, care tinde să exprime acest dinamism prin activitatea care îi este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există o subzistență proprie persoanei, fiind vorba de o subzistență relațională. Se afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în care se îndreaptă teologia trinitară este evident
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
criza modelului tradițional de familie cu funcțiile sale specifice. Acestea se împart, pe de o parte în funcții instituționale (care privesc familia și căsătoria ca instituție socială), și aici intră funcția biologică (transmiterea vieții), funcția economică (procurarea bunurilor materiale pentru subzistență), funcția protectivă (siguranța împotriva riscurilor existenței), funcția culturală (transmiterea valorilor etico-sociale); funcția integrativă (controlul social asupra propriilor membri), și, pe de altă parte, funcții personale (care privesc familia ca grup social și comunitate), adică funcția conjugală (integrarea dintre soț și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
O.-iști pentru doi ani el, iar eu pentru trei ani. La Început am locuit În aceeași cameră a unei căsuțe dintre cele mai dărăpănate. Deoiștii nu erau obligați să munceasă. Doar cei ce nu aveau vreo sursă sigură de subzistență erau nevoiți să lucreze, Îndeosebi În agricultură. Dintre numeroșii studenți deoiști (care fuseseră arestați În timpul și după Revoluția Maghiară din octombrie noiembrie 1956) prea puțini erau cei care-și câștigau existența, executând lucrări agricole aproape În fiecare zi (iar iarna
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
De fapt, ce urmărim noi cu chestia asta ? — Nu urmărim nimic, mi‑am reînceput eu, răbdătoare, impla cabila teorie. Protestăm Împotriva spălĂrii pe creier prin distracții culturale. — Bine, dar artiștii Ăștia de pe afișe sunt oameni lipsiți de alte posibilități de subzistență, la fel ca mine. De ce să le luăm pâinea de la gură ? Și apoi, dacă Își găsesc public, la ce bun să ne Împotrivim ? — Niște pigmei cu toții, am pufnit eu plină de dispreț. Actorul trebuie să fie crud și neiertător cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
De fapt, ce urmărim noi cu chestia asta ? — Nu urmărim nimic, mi-am reînceput eu, răbdătoare, impla cabila teorie. Protestăm împotriva spălării pe creier prin distracții culturale. — Bine, dar artiștii ăștia de pe afișe sunt oameni lipsiți de alte posibilități de subzistență, la fel ca mine. De ce să le luăm pâinea de la gură ? Și apoi, dacă își găsesc public, la ce bun să ne împotrivim ? — Niște pigmei cu toții, am pufnit eu plină de dispreț. Actorul trebuie să fie crud și neiertător cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cuvine să răsturnăm ordinea factorilor. Nu persoanele trebuie să țină în viață carisma, ci carisma trebuie să țină în viață persoanele și să permită fiecăruia să-și trăiască viața din plin. Lăsând la o parte conjuncturile istorice, succesele și falimentele, subzistența și apusul anumitor expresii carismatice, nu trebuie să uităm că veșnicia nu caracterizează carismele - benedictine, dominicane, franciscane... -, ci persoanele care, printr-o trudă spirituală, personală și comunitară, dar și prin exercitarea mijloacelor puse la dispoziție de o anume tradiție spirituală
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de o strategie de schimbare, au decăzut, devenind obiectul unei jefuiri similare celei din industrie. Rezultatul cel mai clar al politicii agrare a fost producerea unei agriculturi cu proprietate fragmentată, sever decapitalizată. Multe gospodării au funcționat la nivelul agriculturii de subzistență, a cărei singură contribuție a fost compensarea sărăcirii severe a populației. Multe persoane care și-au pierdut locul de muncă au găsit o sursă de supraviețuire într-o agricultură primitivă, incapabilă să devină o sursă de autocapitalizare. O asemenea agricultură
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
această clasă reprezintă mai degrabă o frână a reformei. Țărănimea a fost angajată în procesul confuz și frustrant al preluării proprietății pământului. Rezultatul a fost o proprietate extrem de fragmentată, complementar cu lipsa de echipament și capital, generarea unei agriculturi de subzistență. În plus, creșterea șomajului a redus sever oportunitățile populației rurale de a migra spre oraș și industrie. Oamenii de afaceri nu existau, practic, la începutul procesului tranziției, dar acest grup social s-a constituit rapid, pe măsura înființării întreprinderilor private
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
greu de conceput inițial: de la 8,2 milioane în 1990 la 4,6 milioane în 2002. Scăderea numărului de locuri de muncă salariate a fost compensată slab de afacerile pe cont propriu și în mod special de o agricultură de subzistență care a devenit sensibil mai neproductivă; • scăderea în termeni reali a salariilor medii și mai accentuat a salariilor mici: creșterea polarizării salariilor, în condițiile în care acestea sunt deja scăzute, a dus la creșterea sărăciei salariale; • înlocuirea salariilor cu venituri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de întîlnire și dezbatere. Ea îi întoarce pe oameni dinspre viața publică, înspre cea privată. Îi alungă din spațiile deschise cafenele, teatre etc în enclavele locuințelor. Dizolvă asociațiile cu caracter privat, cum ar fi cluburile, cercurile, saloanele, și permite doar subzistența indivizilor izolați, gata oricînd să se lase absorbiți de masa care îi modelează după bunul ei plac. Doar după aceea presa îi reunește în jurul ei și pornind de la ea. Pentru că a ucis orice ocazie de schimburi polemice și personale de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și tehnica pescuitului, cât și de efortul continuu pe care-l presupune navigația, de imprevizibilitatea legată de cercetarea și recolta maritimă. În sfârșit, fie că este vorba de pescuitul industrial, fie că este vorba de pescuitul pe scară redusă, de subzistență, acesta este și el supus efectelor mondializării, mai ales când rezultatele pescuitului sunt comercializate într-un alt capăt de lume decât acolo unde s-a realizat pescuitul. Rezultă din cele expuse mai înainte că, în ultimă instanță, există un interes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
încălțăminte, locuință, servicii), la care se adaugă modulul educație și formare și modulul de statut social (serviciile culturale, poștă, telecomunicații), care permit dezvoltarea umană personală și a familiei, precum și integrarea normală în societate. Spre deosebire de minimul de trai decent, minimul de subzistență prevede aspecte legate doar de supraviețuirea unei persoane, în condițiile unui ajutor public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei respective în societate; este diferit de minimul decent, tocmai prin aceste elemente de dezvoltare și afirmare socială a unei persoane, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
la supraviețuire, nu sunt prevăzute<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, ICCV, București, 2005, p. 71. footnote>. Dacă minimul de subzistență este subordonat minimului corespunzător unui nivel de trai decent, acesta din urmă este considerat cea mai importantă componentă a calității vieții<footnote În literatura de specialitate se consideră că nivelul de trai, mediul de viață, mediul natural, mediul social și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
încălțăminte, locuință, servicii), la care se adaugă modulul educație și formare și modulul de statut social (serviciile culturale, poștă, telecomunicații), care permit dezvoltarea umană personală și a familiei, precum și integrarea normală în societate. Spre deosebire de minimul de trai decent, minimul de subzistență prevede aspecte legate doar de supraviețuirea unei persoane, în condițiile unui ajutor public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei respective în societate; este diferit de minimul decent, tocmai prin aceste elemente de dezvoltare și afirmare socială a unei persoane, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
la supraviețuire, nu sunt prevăzute<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina Tudor, Politici sociale și economice cu impact asupra consumului populației - raport de cercetare, ICCV, București, 2005, p. 71. footnote>. Dacă minimul de subzistență este subordonat minimului corespunzător unui nivel de trai decent, acesta din urmă este considerat cea mai importantă componentă a calității vieții<footnote În literatura de specialitate se consideră că nivelul de trai, mediul de viață, mediul natural, mediul social și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
totalitar-comunistă de după anul 1944, capitalismul românesc nu se instituise cu putere la toate nivelurile și în toate sectoarele social-economice, ba chiar era departe de acest obiectiv. De exemplu, pentru segmente largi ale populației rurale, principalul mod de organizare social-economică era subzistența agricolă. Perioada interbelică s-a caracterizat prin consolidarea economiei capitaliste și a statului național unitar<footnote La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut „România se afla încă în perioada de tranziție de la vechiul regim agrar la noul regim, modern
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
golul existent astăzi în societatea modernă. Valori precum adevărul, dreptatea, nevoia de frumos, cooperarea, cultul muncii, respectul etc. pot deveni catalizator în orice colectivitate umană; - ameliorarea nivelului sărăciei populației prin sprijinirea și consolidarea micilor gospodării agricole care, pornind de la nivelul subzistenței, să-și creeze condiții de a decola către bunăstare. Ca efect imediat, s-ar reduce presiunea populației rurale asupra orașelor (emigrarea-imigrarea), iar pe termen lung s-ar putea schimba sensul dinamicii populației: emigrarea de la orașe către sat, mai ales a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
investitorilor străini, proces care se va amplifica în anul 2014. O soluție parțială la această situație dramatică pentru prezentul și viitorul țării, pe care autorii au propus-o și o susțin este reconsiderarea micii gospodării rurale care să treacă de la subzistență la excedent de produse, asigurându-se astfel supraviețuirea populației din mediul rural și stoparea migrației<footnote Bran, Florina, Manea, G., Rădulescu, Carmen Valentina, Ioan, Ildikó (2011), Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București. footnote>. Anexa 2 la prezenta lucrare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa 300 de mii de hectare de teren arabil s-ar asigura subzistența a circa un milion de persoane. Intervenția statului, de natură financiară, ar putea avea mai multe forme: - credite (sau garanții bancare) noilor proprietari sau concesionari pentru construirea de gospodării și pentru un minim de inventar agricol; - infrastructura de transport, utilități
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de familii (într-o primă etapă, și apoi, posibil, să ajungă la 800 de mii) lipsite de mijloace de existență (romi, șomeri, foști emigranți, tineri care doresc să lucreze în agricultură etc.). Unul-două milioane de persoane ar putea trăi - la subzistență - din muncă proprie și dintr-o resursă regenerabilă, în locul asistenței sociale acordate de stat; - depășirea stadiului de „România, țara cea mai săracă a Europei”. Oprirea involuției economice a țării. În încheierea considerațiilor privitoare la interesul național - instrument important în gestiunea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sporului demografic și asigurarea locurilor de muncă pentru încă două miliarde de oameni. O alternativă nonentropică ar putea fi agricultura practicată pe loturi mici de teren, care să stabilizeze populația și care să creeze condiții pentru tranziția de la traiul de subzistență spre bunăstare în perspectivă. Considerăm că se suportă mai ușor o condiție de subzistență în mediul rural (de altfel, obișnuit cu acest nivel de trai) celei de sărac-șomer din mediul urban. S-ar evita astfel transportul Abordarea entropică a valorificării
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]