KorAP: Find »[drukola/base=succesoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...345 >

8,605 matches

Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470

lungul căilor continentale care trec prin Champagne și Germania și orașele ies cu încetul din amorțire, toate acestea au făcut ca sistemul carolingian al marilor domenii să evolueze. Rezerva s-a micșorat, cedată în folosința țăranilor sau dislocată prin partajurile succesorale. Exploatarea directă acedat în fața muncii retribuite. Loturile de pămînt suprapopulate ale țăranilor dependenți s-au divizat. Sistemul care se impune treptat, treptat în cea mai mare parte a Occidentului este cel al castelului dominat de un senior care-i poate

Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
elibereze de protectoratul danez și-și extinde dominația pînă în Groenlanda și Islanda; Suedia, în sfîrșit, care cucerește Finlanda și se constituie, la rîndul său, într-un regat autonom, cu Stockholm drept capitală și Uppsala centru episcopal. În toiul luptelor succesorale, adeseori sîngeroase, cele trei regate își creează instituții proprii, avînd conștiința clară a ceea ce le dă originalitate în sînul spațiului european. Între ele se leagă relații diplomatice, pe care le distrug mai apoi conflicte provocate de pretențiile hegemonice ale unora

Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
de exemplu. Încă din epoca carolingiană, triburile cehe care se instalaseră în această zonă întrețineau relații cu lumea occidentală. Campaniile lui Carol cel Mare făcuseră din Boemia o anexă a ducatului de Bavaria și adesea ea era inclusă în regulamentele succesorale ale moștenitorilor imperiali. În secolul al X-lea, însă, Boemia s-a desprins treptat de tutela germanică sub aripa ducilor "naționali" Przemyslizii (descendenți ai lui Przemysl). În secolul al XI-lea, aceștia din urmă reușesc să-și extindă autoritatea către

Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
Frederic Barbarossa, titlul regal. În 1158, Vladislav II se prevalează de acest titlu, ceea ce nu-1 împiedică pe imperialul său protector de a lucra cu sîrg la slăbirea noului regat, încura-jînd tendințele separatiste ale Moraviei. În 1197, profitînd de o luptă succesorală veche de 20 de ani între urmașii lui Vladislav II, Henric VI impune o soluție de partaj: Przemysl I, zis Ottokar, va domni peste Boemia, fratele său Wladislaw, peste Moravia. După moartea lui Henric VI, însă, criza din Sfîntul Imperiu

Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772

pogoane de vie la Crucea, în ținutul Putna, după cum rezultă dintr-un act de împărțeală din 181243. După 1774, din aceste proprietăți, moșiile Rus, Plăvălar, Băzacii, Mănăstioara și Poienile au rămas cuprinse în granițele Bucovinei. Printr-o serie de acte succesorale, precum cele din 1806 și 1812, celor patru fii ai stolnicului Vasile Balș și ai Ilincăi Bălșoaia, anume: Iordachi, Mihalache, Lupul și Vasile, le-au revenit câte o pătrime din toate moșiile părintești 44. Cauze necunoscute până la ora actuală au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
câte 1.000 de ducați în parte. Acest legat testamentar a putut fi dus la îndeplinire de avocatul dr. Schmeidl, prin intermediul Agenției consulare austriece din Iași, abia în anul 1834, după purtarea unor îndelungi tratative diplomatice și după plata taxelor succesorale de cei îndreptățiți 296. Pe de altă parte, la câțiva ani după moartea șambelanului Vasile baron von Balș, Cancelaria Aulică Unită Austriaco-Boemiană notifica în anul 1836 Guberniului Galiției că, deoarece acesta nu a avut descendenți direcți în linie masculină, care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866

pământ din moșia Ipotești-Moritz, cu suma de 11200 lei. Lucreția Herescu a stăpânit moșia Ipotești-Moritz până la 31 martie 1928. La această dată, împreună cu sora sa Virginia, soția lui Ramiro Săvinescu, își împart averea rămasă de la Alexandru Ștefanovici. Constituindu-se masa succesorală a întregii averi (inclusiv partea dată anterior ca zestre), s-au format două loturi, în valoare egală, câte unul pentru fiecare succesoare. Așa că moșia Ipotești-Moritz, având o suprafață de 103 ha (redusă prin împroprietărirea din 1918-1921 și prin vânzarea mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820

chibrit. Celelalte două străbat exact aceeași distanță, nu? Cât ia U.R.S.S.-ul din Polonia, atât ia și Polonia din Germania. Achizițiile teritoriale efectuate de Stalin pe seama Poloniei au ajuns azi, după desfacerea U.R.S.S.-ului la mai multe state succesorale, foste sovietice: Ucraina, Belorusia, Lituania etc. Poloniei i s-au redat Pomerania, Silezia, o parte din Prusia Orientală, care în Evul mediu au fost, la început, tot ale Poloniei, dar mai apoi, cucerite și stăpânite de cavalerii teutoni și de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
Corola-website/Law/126685_a_128014

director al Camerei ministrului justiției, Consiliului Uniunii și notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va păstra în arhiva Colegiului director al Camerei; m) desemnează biroul notarial din circumscripția fiecărei judecătorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială, registrul de renunțări la succesiune și care primește sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepția municipiului București și a altor circumscripții în care se va stabili ca aceste registre să fie păstrate la

STATUTUL din 11 februarie 1999 *** Republicat Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România*). In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126685_a_128014]
director al Camerei; m) desemnează biroul notarial din circumscripția fiecărei judecătorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială, registrul de renunțări la succesiune și care primește sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepția municipiului București și a altor circumscripții în care se va stabili ca aceste registre să fie păstrate la Camera; ... n) stabilește modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante; ... o) stabilește organigrama secretariatului, schema de funcții și de salarizare, precum și

STATUTUL din 11 februarie 1999 *** Republicat Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România*). In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126685_a_128014]
la succesiune și care primește sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepția municipiului București și a altor circumscripții în care se va stabili ca aceste registre să fie păstrate la Camera; ... n) stabilește modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante; ... o) stabilește organigrama secretariatului, schema de funcții și de salarizare, precum și condițiile de angajare a personalului de specialitate și administrativ; ... p) prezintă adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul Camerei

STATUTUL din 11 februarie 1999 *** Republicat Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România*). In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126685_a_128014]
Corola-website/Law/127410_a_128739

BULETINUL OFICIAL nr. 25 din 7 decembrie 1960 Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Procedura succesorala reglementată prin prezentul Decret este de competența Notariatului de Stat al raionului în raza căruia defunctul și-a avut ultimul domiciliu. În cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliu în țară este competent Notariatul de Stat al raionului

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
se înregistrează într-un registru special ținut la biroul Notariatului de Stat. Renunțarea expresă la succesiune poate fi făcută și prin înregistrarea, potrivit alin. 1, a unei declarațiuni autentice, făcută în altă parte. Articolul 3 Notariatele de stat deschid procedura succesorala și procedează la întocmirea inventarului și la luarea celorlalte măsuri de conservare a bunurilor rămase de pe urma defunctului, la cererea oricărei persoane interesate, a procurorului sau a comitetului executiv al sfatului popular. Tot astfel, în interesul statului, al moștenitorilor sau pentru

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
comitetului executiv al sfatului popular. Tot astfel, în interesul statului, al moștenitorilor sau pentru apărarea altor interese legitime, ele pot proceda și din oficiu. Comitetul executiv al sfatului popular al ultimului domiciliu al defunctului este obligat să ceară deschiderea procedurii succesorale, atunci cînd are cunoștință că moștenirea cuprinde bunuri imobile. Capitolul 2 Măsuri de conservare Articolul 4 Notarul de stat poate face singur inventarierea sau să delege pe secretarul Notariatului de Stat. În cazul cînd în localitatea unde a avut loc

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
Celelalte măsuri de conservare se iau numai de Notariatul de Stat. Articolul 5 În cazurile prevăzute de art. 3 Notariatul de Stat se transporta la ultimul domiciliu al celui decedat și ia informații despre numele și domiciliul moștenitorilor, despre bunurile succesorale și locul unde se găsesc, precum și despre existența vreunui testament. Articolul 6 Notariatul de Stat întocmește un inventar al bunurilor succesorale aflate la locuința celui decedat sau în aceeași localitate. Inventarul va cuprinde enumerarea, descrierea și prețurile după părerea unui

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
Stat se transporta la ultimul domiciliu al celui decedat și ia informații despre numele și domiciliul moștenitorilor, despre bunurile succesorale și locul unde se găsesc, precum și despre existența vreunui testament. Articolul 6 Notariatul de Stat întocmește un inventar al bunurilor succesorale aflate la locuința celui decedat sau în aceeași localitate. Inventarul va cuprinde enumerarea, descrierea și prețurile după părerea unui expert. Inventarul se semnează de cel care îl întocmește, precum și de rudele aflate la locuința defunctului, iar în lipsă acestora sau

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
de clădire, notarul de stat verifica acest inventar, putându-l menține sau completă. Dacă la locuința defunctului se gaseste un testament, el este depus la Notariatul de Stat raional competent. Articolul 7 Dacă există pericol de înstrăinare sau pierdere, bunurile succesorale sau parte dintre ele sînt date de notarul de stat în custodie, cu sau fără punere de sigilii, iar obiectele din metale prețioase, pietrele prețioase, valutele, sumele de bani, cecurile și altele asemenea sînt depuse, după caz, la C.E.C. sau

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
în timpul bolii celui decedat și cu inmormantarea lui; ... b) întreținerea persoanelor care erau în sarcina celui decedat; ... c) plata sumelor datorate în temeiul contractelor de muncă sau pentru plata asigurării sociale; ... d) acoperirea cheltuielilor necesare pentru păstrarea și administrarea averii succesorale, survenite pînă la data facerii inventarului. ... În cazul cînd ulterior, conservarea și administrarea bunurilor succesorale necesită îndeplinirea anumitor operațiuni și cheltuieli, acestea vor fi făcute de custodele, numit potrivit primului alineat, cu încuviințarea prealabilă a notarului de stat, de un

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
celui decedat; ... c) plata sumelor datorate în temeiul contractelor de muncă sau pentru plata asigurării sociale; ... d) acoperirea cheltuielilor necesare pentru păstrarea și administrarea averii succesorale, survenite pînă la data facerii inventarului. ... În cazul cînd ulterior, conservarea și administrarea bunurilor succesorale necesită îndeplinirea anumitor operațiuni și cheltuieli, acestea vor fi făcute de custodele, numit potrivit primului alineat, cu încuviințarea prealabilă a notarului de stat, de un curator special, numit de notarul de stat în lipsă custodelui. Articolul 8 Dacă printre moștenitori

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
stat este obligat să încunoștiințeze deîndată pe moștenitorii și legatarii care nu au fost față la inventariere, despre deces și măsurile care au fost luate. Articolul 12 Oricine este vătămat prin inventarul întocmit sau prin măsurile de conservare a bunurilor succesorale poate cere tribunalului popular al raionului, în raza căruia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, ridicarea acestor măsuri sau modificarea lor. Tribunalul popular judeca cererea cu citarea celor interesați. Capitolul 3 Stabilirea drepturilor succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor Articolul

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
prin măsurile de conservare a bunurilor succesorale poate cere tribunalului popular al raionului, în raza căruia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, ridicarea acestor măsuri sau modificarea lor. Tribunalul popular judeca cererea cu citarea celor interesați. Capitolul 3 Stabilirea drepturilor succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor Articolul 13 Notarul de stat, după ce a constatat că de pe urma persoanei decedate au rămas bunuri, cheamă înaintea să pe toți moștenitorii presupuși și pe legatari. Articolul 14 La termenul fixat, notarul de stat stabilește numărul

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
Articolul 13 Notarul de stat, după ce a constatat că de pe urma persoanei decedate au rămas bunuri, cheamă înaintea să pe toți moștenitorii presupuși și pe legatari. Articolul 14 La termenul fixat, notarul de stat stabilește numărul și calitatea moștenitorilor, compunerea mesei succesorale, precum și întinderea drepturilor acestora. Stabilirea numărului și calității moștenitorilor se poate face prin declarații de martori date în fața notarului de stat. Articolul 15 Dacă toți moștenitorii se prezintă, isi dovedesc calitatea și se învoiesc asupra împărțelii, notarul de stat va

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
15 Dacă toți moștenitorii se prezintă, isi dovedesc calitatea și se învoiesc asupra împărțelii, notarul de stat va redacta, potrivit învoielii lor, actul de împărțeala. Articolul 16 Dacă moștenitorii contesta calitatea ori întinderea dreptului vreunuia dintre ei sau compunerea masei succesorale, notarul de stat constată printr-o încheiere neînțelegerile ivite, îndruma părțile să ceară soluționarea lor pe cale judecătorească și suspenda procedura succesorala începută. În cazul în care, în termen de două luni de la suspendarea procedurii succesorale, moștenitorii nu fac dovada că

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
lor, actul de împărțeala. Articolul 16 Dacă moștenitorii contesta calitatea ori întinderea dreptului vreunuia dintre ei sau compunerea masei succesorale, notarul de stat constată printr-o încheiere neînțelegerile ivite, îndruma părțile să ceară soluționarea lor pe cale judecătorească și suspenda procedura succesorala începută. În cazul în care, în termen de două luni de la suspendarea procedurii succesorale, moștenitorii nu fac dovada că s-au adresat instanței judecătorești, sînt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. ÎI. După soluționarea de către instanță judecătorească a neînțelegerilor dintre moștenitori

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]
dintre ei sau compunerea masei succesorale, notarul de stat constată printr-o încheiere neînțelegerile ivite, îndruma părțile să ceară soluționarea lor pe cale judecătorească și suspenda procedura succesorala începută. În cazul în care, în termen de două luni de la suspendarea procedurii succesorale, moștenitorii nu fac dovada că s-au adresat instanței judecătorești, sînt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. ÎI. După soluționarea de către instanță judecătorească a neînțelegerilor dintre moștenitori, ei pot cere redeschiderea procedurii succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor. Procedura succesorala poate

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex (1953) [Corola-website/Law/127410_a_128739]