5,001 matches
-
dionisiacă. Dintre cei mulți care crează actualmente am enumerat doar pe cei mai importanți În acest cor de talente deja se aud glasurile tot mai evidente și mai puternice ale viitorului. LUCIAN BLAGA Trebuie spus că însemnările de mai sus: succinte, sincere și colegiale, semnate de Lucian Blaga, scrise, probabil, în germană și traduse, din această limbă, în polonă, aduceau în țara lui Mickiewicz și Staff un spor de informație larg accesibilă, ce putea trezi interesul pentru lectura autorilor enumerați. Acest
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
stagiul de gazetar sub ochiul atent al lui Slavici. Tracasările la care a fost supusă publicația în acea perioadă îl făceau să nu se simtă în elementul său. Prefera să le ocolească, după cum rezultă dintr-o scrisoare. E o radiografie succintă și în ceea ce privește modul cum sensibilul poet receptează situația, dar și starea jurnaliștilor de limba română din Ardeal. Coșbuc, cam speriat și într-un limbaj colorat, depune mărturie: „Eu, dacă am văzut că e multă politică la „Tribuna” și că în
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Negruzzi, făcându- i Junimii portretul belle-époque, ce a nășit. Amintirile lui, de lumina mierii, aleg, dintr-o poveste scrisă și rescrisă și de prieteni, și de duș- mani, ceea ce n-aveam cum să știm. Amănuntele de casă, petrecerile, anecdotele, portretele succinte de amici și răuvoitori învie cu încetinitorul o mișcare care a schimbat, în abia câțiva luștri, fața culturii române. Fără efort, parcă. Amintiri din Junimea e, de bună seamă, un document. Păstrând, ca mai târziu un celebru poem de scandal
Câțiva prieteni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4899_a_6224]
-
să-și scrie memoriile în graiul lui Pușkin. Autoarea, deși născută într-o familie de români, și-a petrecut tinerețea în Siberia și maturitatea în Republica Sovietică Socialistă Moldova, pentru a se așeza definitiv în București în 1994. Într-o succintă retrospectivă, viața Liviei Lica e de domeniul macabrului: în 1940 familia sa (Humanciuc, numele tatălui) trece Prutul pentru a scăpa de ruși, se așază în Mehadia, dar rușii eliberează în 1945 România și iar basarabenii sînt repatriați cu forța în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4908_a_6233]
-
p. 94). Tot acest delir conceptual, care abuzează grav de răbdarea și caritatea cititorului, se desfășoară pe mai puțin de o jumătate de pagină. Dar să ne oprim puțin și să supunem această avalanșă epatantă și amețitoare de cuvinte unei succinte analize. Mai întâi „cuplul” subiectobiect transcendental (mai corect ar fi fost, poate, „transcendentale”, autorul părând a avea în vedere un plural, afară de cazul în care este vizată însăși transcendentalitatea cuplului!) este o himeră conceptuală și arată o gravă necunoaștere a
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
incisiv, inventivitatea, umorul și perpetua bună dispoziție, felul în care întrerupe o expunere doctă pentru a face loc unei glume sau pentru a evoca o întâmplare petrecută pe vremea când își făcea armata la artilerie. Dacă este să-l definesc succint, aș spune despre Ștefan Cazimir că este un cărturar ludic. Sunt termeni divergenți, știu, dar în cazul lui îmi pare că se pot asocia. Cercetările, studiile lui Cazimir sunt totdeauna riguroase, temeinice, impecabile sub raportul informării și fiind astfel nu
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
în schimb, ediția românească, cu o margine albă a paginii, lată, în care îți poți face propriile notații, are în plus niște note marginale (altele decât notele textului franțuzesc, din josul paginilor ), note datorate parțial traducătoarei, parțial editurii, care cuprind succinte explicații binevenite pentru cititorul român și chiar trimiteri la site-uri unde pot fi găsite filmulețe cu artiștii respectivi sau actualizări chiar de ultimă oră. Numai că acest lucru nu este consemnat în carte, cititorul putând crede că și aceste
Evenimente la încheierea stagiunii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5438_a_6763]
-
și care au fost reacțiile politicienilor, dar și cine au fost protagoniștii afacerii care "l-a înfundat". Le Monde prezintă și care sunt cele șase afaceri care îl pot distruge definitiv. Le Figaro, ziar cotidian conservator francez, tratează mult mai succint subiectul arestării lui Nicolas Sarkozy. Publicația prezintă dușmanii, prietenii și atuurile pe care le are fostul președinte al Franței. De asemenea, Le Figaro face referire și la șansele pe care Nicolas Sarkozy le are de a se reîntoarce pe scena
Nicolas Sarkozy, arestat. Ce scriu pe prima pagină principalele ziare din Franța by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53973_a_55298]
-
prietenii și atuurile pe care le are fostul președinte al Franței. De asemenea, Le Figaro face referire și la șansele pe care Nicolas Sarkozy le are de a se reîntoarce pe scena politică. Le Parisien, cotidian francez, tratează, de asemenea, succint această temă, alegând să prezinte subiectul în sine și reacțiile politicienilor. Le Point, săptămânal cu orientare editorială liberală, prezintă subiectul doar printr-o știre inițială, fiind publicată printre alte știri de importanță mai mică. La Tribune, săptămânal francez, tratează arestarea
Nicolas Sarkozy, arestat. Ce scriu pe prima pagină principalele ziare din Franța by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53973_a_55298]
-
Jurnalul anului 1983, din care tocmai am dezvăluit câteva fragmente, nu este singurul, mai există în jur de 7-8 jurnale, majoritatea lor fiind ulterioare acestuia. Însemnări legate de muzică și de locuri dragi de pe munte, care alternează cu notații extrem de succinte uneori ale unui cotidian nud, nume de persoane, conțin și celelalte jurnale. Uneori notațiile în limba română alternează cu cele în franceză sau germană, chiar cu cele în engleză mai rar, după cum compozitorul se află în Franța, Germania sau SUA
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
infracțiuni, mirându-ne totuși mulțimea femeilor și a copiilor ce-i însoțeau, ajutându-i la muncă. Treptat ne-am dat seama că erau deportați, neavând altă vină decât aceea de a fi locuit înainte prea în apropiere de granița iugoslavă. Succinta prefață a lui Romulus Rusan ne lămurește că volumul de față este de fapt un capitol din dicționarul general al victimelor din închisori, lagăre, deportări, pe care îl pregătește la Academia Civică de mai bine de doi ani. Lucrări de
Tragismul unei statistici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5101_a_6426]
-
s-ar numi un nume literar, Traian Blajovici a lăsat în locul unei opere memoria unui foarte merituos om de catedră, a unui intelectual pururi activ, a unui conviv fermecător, care nu disprețuia șuetele inter pocula. A fost, după cum îl caracterizează succint Valentin Chifor, „un risipitor fericit”.
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
de materiale apărute în media de specialitate, de muzică; și nu numai; sunt luări de poziții exprimate în anii deceniului abia încheiat. Multe dintre acestea sunt publicate în „Actualitatea muzicală”. Genul publicistic abordat este foarte diferit. Sunt editoriale, evocări, amintiri, succinte studii, mențiuni autobiografice, poziționări în plan estetic. Spectrul de acțiune, de interes, este foarte larg. De la consemnări cu caracter istoric, civic, administrativ la atitudini ce vizează faptul cotidian. Este realitatea noastră observată cu atenție, în planurile paralele ale acesteia, o
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
a Bucureștiului va continua triumfal, în nepăsarea și disprețul pe care autoritățile le manifestă față de ceea ce înseamnă patrimoniul urbanistic bucureștean. Parastase culturale În siajul aceleiași teme îndelung dezbătute, în DILEMA VECHE nr. 399 (6-12 octombrie 2011), Vintilă Mihă ilescu explică succint cum își tratează românii patrimoniul: „dintîi îl îngropăm, apoi îi tragem însă niște parastase de pomină”. După o vizită a autorului la Sulina, unde elanul dărâmărilor a șters de pe fața pământului tocmai urmele pe care localnici, autorități și „antreprenori” (sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
lui stalinistă din aceiași ani ’50. Mizeria morală și intelectuală a autorilor lor, unii, bănuim, cu funcții în învățământul și aparatul administrativ local, este deprimantă. Ca toate celelalte ediții ale Dorei Mezdrea, și aceasta este impecabil alcătuită. Notele explicative, mai succinte, prin forța împrejurărilor, fac legătura între documente și reconstituie contextele. Pour la bonne bouche, am găsit, totuși, și o scăpare: la documentul 11, p. 59, nota 1 spune: „Muammar al-Gaddafi, liderul Siriei”. Având în vedere similitudinile dintre regimurile din Libia
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
Aron Pumnul a fost că l-a avut elev la Cernăuți pe Eminescu și că acesta a învățat după Lepturariu românesc cules din scriptorii români (trei tomuri tipărite la Viena între 1862 și 1865), în care textele sunt însoțite de succinte biografii. Tot în Lepturariu i-a descoperit pe poeții evocați în Epigonii. Uitată complet e Crestomația română a lui Moses Gaster din 1891. Ca și Istoria limbii și literaturii române, prima istorie propriu-zisă, aceea a lui Aron Densusianu din 1885
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
tot din 1885, ca și, un an mai târziu, Istoria limbii și a literaturii române a lui I. Nădejde, ca și, în fine, Introducere în istoria limbii și literaturii române a lui Alexandru Philipide din 1888. Ștefan Ciobanu le comentează succint pe toate, mai puțin pe cele pe care le consideră „de mai puțină importanță”, cum ar fi cele datorate unor I. Lăzăriciu, V. Gr. Pop, G. Popescu, G. Alexici, Ghiță Pop, W. Rudow sau I. G. Sbiera. Nu-i scapă
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
când și când un comunicat formal de condamnare. Secole de-a rândul, sabia, mai apoi glonțul și, în fine, ghiuleaua au provocat victime bine definite, cu biografie și chip ce puteau fi transformate în legende sau poeme epice și înscrise succint în marmura monumentelor. Din momentul în care tehnologia războiului evoluează într-atât încât se pot elimina mai mult de o mie de oameni odată, iar cimitirele se umplu cu nenumărate morminte de eroi anonimi, perspectiva asupra identității, dar și sensul
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
aducă firescul omagiu compozitorului și concitadinului său, în ciuda numeroaselor anacronisme pe care le recunoaște în capitolul Notă. Ficțiunea și-a cerut drepturile ei, ceea ce îl determină pe autor să ceară indulgența istoricilor și biografilor lui Vivaldi, îmbunându-i printr-o succintă și selectivă biblio-gra-fie și discografie.
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
dramatic Omul disponibil au apărut în revista "Luceafărul" (...). La sfârșitul volumului Gesturi și personaje (...), am inclus un prim fragment mai amplu din Omul disponibil, mutilat de tăieturile nemiloase ale cenzurii." După lunga epopee editorală a Omului disponibil, autorul oferă o succintă explicație pentru conținutul volumului publicat la Brumar: "Versiunea Omului disponibil din cartea de față este diferită de variantele anterioare, apărute de-a lungul anilor, adăugând sugestia împletirii unor profesiuni de credință cu carnalitatea poemelor de dragoste ca într-o spirală
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
acest umor, iată-l pe Cornel exersându-l chiar în germană. Întorcându-se dintr-una din puținele sale călătorii tardive prin spațiul teutonic, ne-a spus că a găsit în două cuvinte afișate în toate gările din Germania Federală formula succintă ce definește etapele întregii existențe umane. Cele două cuvinte nemțești el le-a completat printr-un al treilea preainteligibil pe românește ca și pe nemțește. Iată ce e viața omului, în trei cuvinte : Einfahrt (intrare), Infarct și Ausfahrt (ieșire). Jocurile
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
Enescu" -, să fie pusă în situația umilitoare de... "homeless", prin privarea sa, cu mai mulți ani în urmă, de sediul tradițional de la Casa Universitarilor!! Ŕ bon entendeur, salut! * * * Nu vreau să-mi închei considerațiile, fără a mă opri, oricât de succint, asupra unei premiere lirice din 11 octombrie: spectacolul cu Forța destinului de Verdi, de la Opera Română din Cluj-Napoca. După mai bine de șapte decenii de la premiera clujeană, din 1935, Forța destinului și-a găsit în Rareș Trifan - pe care-l
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
ci prin cădere continuă. Poukamisas e o picătură încăpățînată care cade mereu spre a fisura mentalitatea acelor politicieni care văd în viitorul Uniunii Europene un suprastat federativ în care națiunile trebuie să aibă bunul-simț să dispară cît mai repede. Descrisă succint, cartea este declarația de principiu a unui grec care vrea să se definească pe sine în ochii europenilor, dar o declarație făcută cu atîta eleganță, încît simți prea bine că românii au multe de învățat de la elini. Neconformist și scutit
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
partea estetică, etică și religioasă din viața unui om, triadă pe care o folosește nu doar drept grilă de interpretare a iubirii, dar și drept criteriu de împlinire a vieții omenești. Privit cu ochiul contemporan al cititorului obișnuit cu fraze succinte și indubitabil clare, Kierkegaard scrie lung, pletoric și fatal ambiguu, într-un ritm alert ce te duce cu gîndul la un ritual săvîrșit în vederea eliberării. De aceea, cititorul cult se lasă în seama litaniei spre a-i gusta zumzetul, așa cum
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
vor avea o poveste: la cererea unui editor german, J. C. colaborează, împreună cu alte cinci personalități, la o antologie a „opiniilor tranșante”, în care autorii expun puncte de vedere despre probleme lăsate la alegerea lor. {i J. C. le formulează succint, categoric, așadar cât se poate de „tranșant”, în foarte scurte eseuri datate 12 septembrie 2005 - 31 mai 2006. Noi le citim exact în forma în care sunt scrise și chiar pe măsură ce sunt scrise, dar nu într-o înșiruire de sine
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]