878 matches
-
certitudine, atunci când rugăciunile și slujbele religioase contribuie la păstra‑ rea sau găsirea unui astfel de sens și scop În viață, este important ca aceste practici și credințe să fie menținute și alimentate. Preoții și Întreaga parohie din care face parte suferindul pot juca un rol de importanță vitală În această privință, precum poate și participarea continuă la slujbele și activitățile bisericești ale parohiei din care face parte. De asemenea, cunoaștem din cercetările extensive că pacienții cu cancer pot beneficia și de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei credincioși, se află marele secret al Întăririi În credință, al tăriei spirituale, al Înmulțirii răb‑ dării și al pogorârii harului dumnezeiesc peste dânșii, pre‑ cum și al simțirii iubirii nemărginite a lui Dumnezeu. Toate acestea dau putere sufletului celui suferind. Acesta nu este doar un sfat convențional, ci o caldă invitație la trăirea lor. Oricine le poate experimenta. Celui ce cere ajutorul lui Dumnezeu și Îl caută, Domnul Îi Întinde mâna. Să nutrim certitudinea că atunci când suntem În suferință, mâna
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
invitație la trăirea lor. Oricine le poate experimenta. Celui ce cere ajutorul lui Dumnezeu și Îl caută, Domnul Îi Întinde mâna. Să nutrim certitudinea că atunci când suntem În suferință, mâna Sa ne este mereu Întinsă. El șterge cu ea lacrimile suferinzilor și vorbește inimii credincioase, așa cum a procedat când s‑a 118 Suferința și creșterea spirituală adresat mai marelui sinagogii, celui Înlăcrimat : „Nu te teme, crede numai” (Marcu 5, 36). Uneori Însă, credința noastră nu este atât de puternică. În episodul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frica și deznădejdea apostolilor este : „Îndrăz‑ niți, Eu sunt ; nu vă temeți !”, iar dojana fină adusă Apostolului Petru este valabilă și În cazul nostru În clipa când suferința devine descurajantă : „Puțin credinciosule, pentru ce te‑ai Îndoit ?”. În general, cel suferind este Îndemnat de autorii sfinți ca Întotdeauna să Își aducă aminte că nu este nici o suferință, nici o lacrimă vărsată de cei pătimitori și de cei cuprinși de dureri fizice, de care să nu știe Domnul și Mântuitorul. El este bucuria
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de astfel de atitudini greșite includ rugăciunea pentru o minune, punerea la Îndoială a iubirii lui Dumnezeu și pierderea speranței Într‑un rezultat benefic, a da vina pe Dumnezeu pentru orice suferință, ceea ce motivează supă‑ rarea pe Dumnezeu 147. Cel suferind poate găsi În Cuvântul lui Dumnezeu toată mângâierea, căci „Domnul Dumnezeu Mi‑a dat Mie limbă de ucenic, ca să știu să grăiesc celor deznădăjduiți” (Isaia 50, 4). Lungul drum al coabitării cu Dumnezeu Începe prin acceptarea voii Lui de către cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zis‑a Avva Zosima : „Fericit este sufletul acela care s‑a pregătit pentru primirea celor ce i se trimit de la Dumnezeu, Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 155 căci În toate este sprijinit de Dumnezeu”185. Astfel, suferindul rabdă amărăciunea, durerea și greutatea bolii, pătrunzându‑le de harul lui Dumnezeu care‑l mângâie și Îl Întărește. Atitudinea Spiritualității Ortodoxe față de boală este aceea de Încadrare a acesteia În planul lui Dumnezeu de mântuire a persoanei. Iar dacă Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
câtă răbdare a suportat crucea bolii. Și știți că a suferit foarte mult. Cancerul pe care l‑a avut Îi provoca dureri teribile. Dar niciodată nu se plângea. Mereu spunea «Slavă Domnuluiă. Îl slăvea pe Dumnezeu fără Încetare”191. Fiind suferind de reumatism, preacuviosul părinte Damian Țâru de la Mănăstirea Secu‑Neamț (1892‑1964) a fost Între‑ bat de ucenicul său dacă nu dorește să beneficieze de câteva băi pentru ușurarea durerilor. La care părintele a dat urmă‑ torul răspuns : „Ei, părinte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
grija lui Dumnezeu, că‑i trimite pururea suferințe”217. VII.3. Suferința nu arată că suntem respinși de Dumnezeu Suferința este văzută În lumini diferite și rezultate la fel de diferite de la persoană la persoană. Timpul suferinței poate fi convertit de cel suferind Într‑un timp al sensibili‑ zării, al apropierii de Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii În a‑L primi În suflet pe Dumnezeu Cel iubitor. Unii, precum consolatorii maligni ai lui Iov vor considera
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
săvârșit ; 7. Face capabil pe om să primească slava lui Dumnezeu ; 8. Prin ea Dumnezeu Îndepărtează consolările pământești, făcând să fie așteptate cele cerești, care vor veni ; 9. Stabilește o aducere aminte reciprocă Între Dumnezeu și cel care Îl iubește, suferind ; „orice suferință fără voie să te Învețe să‑ți aduci aminte de Dumnezeu ; În acest caz nu‑ți va lipsi prilejul spre pocăință”223 ; 10. Face pe om să se roage mai mult, Într‑un mod mai fer‑ vent, Înaintea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pacienții permit bolii să le domine sufletul, dacă se lasă zdrobiți de boală, dacă i se opun ca oricărui rău și Își permit să cadă În disperare, pierd această oportunitate oferită de Dumnezeu. Chiar dacă Sfânta Scriptură Îi este familiară celui suferind, ea ar putea fi (re)citită diferit În contextul experienței bolii 251. 206 Suferința și creșterea spirituală Din perspectiva propriei sale maladii, bolnavul poate Înțe‑ lege diferit darul și planul paideic al lui Dumnezeu. Deși, ca și Mântuitorul Hristos pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au așezat În acest loc, au și adormit din cauza oboselii de a‑l fi cărat pe bătrân. Bătrânul, Însă, nu putea dormi din cauza durerii. Stătea Întins, cu ochii deschiși. Atunci au apărut doctorii fără de arginți Cosma și Damian dinaintea bătrânului suferind. Ei au luat chipul unor călă‑ tori care se aflau În trecere și i‑au vorbit astfel : „Ce durere ai, bătrâne, și Încotro te‑ndrepți ?” Bătrânul a răspuns : „Boala mea o puteți vedea și voi, pentru că este limpede. Mă Îndrept
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În ajutor pe Hristos și Îndată copi‑ lul se ridică iar năpârca muri. Atunci el alergă la Ermolae și, plin de bucurie, ceru să primească Sfântul Botez. Odată, când un bărbat orb a fost condus la casa lui Eustorgios, rudele suferindului au bătut la ușă și au Între‑ bat : „Este Pantoleon, doctorul, acasă ?” Sfântul doctor, când i‑a auzit el Însuși, și‑a invitat și tatăl, Eustorgios, ca să vadă Împreună pacientul. Pantoleon l‑a Întrebat pe bărbatul orb ce dorește. Pacientul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
protejată de Sfântul Pantelimon Împotriva tuturor vicleșugurilor malefice. În vremea aceea, s‑a Întâmplat ca Scarlat Calimachi, ce avea să ajungă domnitor al Moldovei († 1821), să cadă pradă unei boli grele. Doctorii au diagnosticat boala ca fiind incu‑ rabilă. Familia suferindului l‑a invitat pe bătrânul Sava În vizită. El s‑a rugat la mucenicul Pantelimon să Îl Însănăto‑ șească. Scarlat a promis că, dacă marele mucenic Îl va vindeca, 232 Suferința și creșterea spirituală va construi mănăstirea de pe muntele Athos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și proprietățile lui să fie transferate starețului și mănăstirii. Apoi l‑a implo‑ rat pe stareț să vină și să‑i citească deasupra capului rugă‑ ciunile de iertare Înainte să moară. Părintele Sava s‑a grăbit să‑l viziteze pe suferind, ducând cu el părticica din moaștele sfinte, și anume cinstitul cap al Sfântului Pantelimon. Frații au săvârșit rugăciuni dinaintea icoanei Sfântului, cerând dumnezeiasca sa mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte au fost ridicate de stareț, care a făcut sem‑ nul crucii cu ele deasupra suferindului. Doctorul, pocăindu‑se, a cerut iertare fraților și starețului. O dată cu căința lui, umflăturile au Început să se facă tot mai mici până au dis‑ părut. Odată vindecat, el i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și a promis să rămână
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
simțirea durerilor trupului. Am uitat, zice, să mănânc pâinea mea de glasul suspinului meuă (Psalmul 101, 5‑6). Nu te necăji. Mila lui Dumnezeu Îți este aproape. Te Îmbrățișez Întru Domnul. Fă‑te sănătos, strigând la El”276. Pentru cel suferind, paradigmă de dăruire În rugăciune, poate fi și marele scriitor bisericesc, Fericitul Augustin. La tronul Marelui Duhovnic, scriitorul apusean Îi Înfățișează Întreaga‑i viață zbuciumată. El cere de la Dumnezeu ajutor cu căldura și avântul de care sunt impregnate toate rugă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ta, pentru că nu știu ce trebuie să cer. Doamne, nu știu decât un lucru : că e bine a Te urma și e rău a Te supăra”284. X.4. Rugăciunea lui Iisus - izvor de putere, de răbdare, sprijin și mângâiere pentru cel suferind Luând ca punct de plecare Îndemnul Sfântului Apostol Pavel : „Rugați‑vă neîncetat !” (I Tesaloniceni 5, 17), Sfinții Părinți ai Bisericii Îi Îndeamnă pe creștini la rugăciune nu numai la anumite momente ale zilei, ci toată viața, fiecare moment al ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
orice fel, persecuțiile, sărăcia, calomnia, grijile, pierderea celor dragi, durerea, boala și moartea 291. Timpul folosit de cel bolnav În rugăciune „nu este timp pierdut, ci timp Înveșnicit, sfințit și aducător de bucurie”292. Boala Îl poate face pe cel suferind să fie mai receptiv la cuvintele Evangheliei, Îl conduce către o viață reînnoită, Hristos Însuși coborând În iadul suferințelor lui și făcându‑l părtaș Învierii Sale. Datorită rugăciunii, boala trupului nu slăbește bolnavului tăria sufletului. „Stai la rugăciune În ceasul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse șușotind ucenicul. Atunci bătrânul Îl sfătui astfel : „Lasă rugăciunea, adu‑ți aminte de Dumnezeu și că El este Înaintea ta”. Când se referă la rugăciunea noastră pentru cei suferinzi, Sfântul Atanasie cel Mare ni‑l oferă drept pildă pe Sfântul Antonie, care, „cu cei ce pătimeau de vreo boală, pătimea Împreună și se ruga Împreună cu ei. Și de multe ori și În multe cazuri Domnul Îl asculta. Dar nici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tău prin amintire sângerat și rănit. (Despărțiri) „Rătăcirile”, „preumblările bolnave” sunt de asemenea variante ale periplului bacovian (cu rădăcini în romanța eminesciană), fără, însă „nevrozele”, „delirul” din Plumb. „Personajul” lui Voronca are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și în versuri de romanță extenuată „restriștile”, „sfâșierile”, „mâhnirile” în registrul minor-sentimental și cu o gesticulație adesea trubadurescă („Lasă-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amândouă”) și o retorică naivă, nu lipsită
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Bolnavii au probleme și În alte părți ale corpului decât articulațiile. Printre aceste probleme se numără dureri musculare, oboseală, Înțepeneala articulațiilor (mai ales dimineața) și chiar o ușoară febră. Înțepeneala de dimineață este considerată, adesea, semnul distinctiv al reumatismului. După ce suferindul se odihnește un pic sau doar șade, Întregul corp Înțepenește și Îi este greu să se miște. Boala produce eroziunea oaselor și poate chiar să provoace ruperea tendoanelor, ajungându-se la handicapuri. Se Întâmplă și ca reumatismul să atace alte
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
despre asta.“ în timp toate problemele, grijile și dificultățile prin care a trecut Regina și-au pus adânc amprenta pe starea sa de sănătate. În ianuarie 1666 starea de sănătate a Anei de Austria a început brusc să se deterioreze suferind de cancer. în secolul al XVII-lea se acorda o atenție deosebită ceremonialului religios care avea loc înaintea morții unei persoane aparținând casei regale. Era deosebit de important ca muribundul să se spovedească și să se împărtășească. Persoanele care mureau brusc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o funcție rezultată din asocierea zonelor asociative
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre de 40 de grade care a durat o săptămână, a fost diagnosticat în urma electroencefalografiei, a tomografiei computerizate și a puncției lombare, ca suferind de encefalită a girusului angular al lobului temporal drept (vezi schema de mai sus). La scurt timp după episodul encefalitic, familia observă că pacientul se încurcă în timp ce numără pe degete; el confundă inelarul cu degetul mic și indexul cu degetul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fi avut voie (http://www.mediaindex.ro). Cele reci se țin 45 de minute, cele calde o jumătate de oră (www.formula-as.ro). Alteori apare în enumerări, urmat de adjective relaționale și modale: Să ne aducem aminte de cei suferinzi, să ne aducem aminte de cei săraci, să ne aducem aminte de cei deznădăjduiți (Verba) Tocmai că omul s-a obișnuit cu pesticidele naturale, cele provocate, produse chiar de plante (IVLRA) și mă duc acolo și fac de toate, mă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]