1,070 matches
-
românească „democratică” de la 1923. În acest sens, cui nu îi plac sufragetele trebuie să își asume ideea că era mai bine ca femeile de acum un veac să fi stat în banca lor în loc să se expună oprobiului public luptând pentru „sufragiul” cu adevărat universal (căci de aici le vine numele de sufragete). Grație acestor femei și „colaboraționiștilor lor bărbați” (cum îi numea cu oroare Fr. Nietzsche), drepturile civile și politice ale femeilor au fost treptat recunoscute, ajungând să voteze începând cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ai guvernului în teritoriu. Astfel de corespondențe erau utile și pentru că arătau o coincidență interesantă între nevoile resimțite de oamenii dintr-o anumită zonă a țării și proiectele pe care intenționa să le pună în aplicare: un regim politic personal, sufragiu universal, lege rurală care să îmbunătățească situația materială a țăranilor etc 173. Nu excludem însă dintr-o asemenea analiză și faptul că materiale de acest tip erau realizate de oameni apropiați domnitorului 174. În tot acest timp, unul dintre apropiații
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
destul de deranjate de modul autoritar al lui Cuza de a conduce și mai ales tentația regimului antiparlamentar al acestuia de a deschide accesul la drepturile civile, sociale, și politice. De neînțeles rămânea renunțarea de către "învingătorii" de la 11 februarie 1866 la sufragiul universal al cărui principiu îl incluseseră în arena politică românească prin vocea lui Nicolae Bălcescu 726. Unele din gesturile și declarațiile participanților la primele mișcări politice ale anului 1866 arătau clar că exista, dincolo de ceea ce se întâmplase la revoluția de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în care s-a constituit un partid socialist puternic. Ferdinand Lassalle a fondat în 1863 Asociația Generală a Muncitorilor. Aceasta apăra un ideal reformist, considerând că instrumentul eliberării clasei muncitoare nu era revoluția, ci cucerirea pe cale pașnică a puterii prin sufragiu universal. Întemeiat pe idei contrare acestei Asociații de către August Bebel și Wilhelm Liebknecht, în 1869, Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Germania 373, care se revendica de la Internaționala I, promova cucerirea puterii politice prin forță, transformarea revoluționară a societății și acțiunea internațională
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un cal străzile Berlinului înfășurat în drapelul revoluționar: negru, roșu, auriu 381. Unul după altul, principii germani s-au văzut obligați să acorde reforme pe baza revendicărilor revoluționarilor. Încurajați, liberalii au hotărât "reuniunea de la Frankfurt", într-un Parlament ales prin sufragiu universal, pentru a pregăti unitatea Germaniei. Această adevărată Adunare Națională germană s-a reunit prima oară la 18 mai, în biserica Sfântul Paul din Frankfurt 382. Reprezentanții, care nu aparțineau vreunui partid sau vreunei grupări politice, au adoptat măsuri ce
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un guvern responsabil. Ei l-au ales pe arhiducele Ioan, vicar imperial (Reichsverweser) și au creat un minister imperial (Reichsministerium) lipsit de orice mijloc de acțiune și fără nicio autoritate. Centrul liberal, care urmărea instaurarea unei monarhii constituționale, cu un sufragiu restrâns, era preponderent. Dizolvarea Adunării Naționale, de la aripa stângă la aripa dreaptă, în care se profilau deja viitoarele partide politice, a făcut dificilă crearea unei ordini constituționale. Nici centrul liberal nu a putut surmonta antagonismele existente pe întregul eșichier politic
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secolului al XIX-lea pe baza "dreptului teritorial" (Genossenschaft), și nu în virtutea legăturilor personale 428. Bismarck și în egală măsură Cavour pentru Italia au postulat ideea că statul prevalează asupra societății ca motor al națiunii. Parlamentul (Reichstag) se alegea prin sufragiu universal masculin, secret și avea drept de veto429. Deputații aveau puteri limitate (cum limitata potestas). Inițiativa legislativă aparținea Consiliului federal (Bundesrat)430, alcătuit din delegații statelor federate. În acest Consiliu Prusia avea drept de veto. Adevărata putere aparținea împăratului, cancelarului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
marină, justiție, transporturi, comerț. Puterea executivă era exercitată de împărat, care își delega puterile cancelarului, responsabil doar în fața sa. Cele două adunări își împărțeau puterea legislativă Bundesrat, care grupează reprezentanții celor 25 de state, și Reichstag, cu deputați aleși prin sufragiu universal și egal (masculin). Dieta imperială nu avea nici o influență asupra formării guvernului. Totuși, putea influența exercitarea puterilor guvernamentale, participând la elaborarea legilor imperiale și făcând uz de puterea sa bugetară. Cancelarul Reich-ului nu era responsabil decât în fața împăratului, dar
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
putea fi nici democratic, nici parlamentar: pe de o parte, împăratul putea proclama starea de asediu, de altă parte, Reichstag-ul nu putea demite cancelarul. Unsprezece dintre statele germane confederate erau supuse, încă, unui regim electoral de clase în care sufragiul funcționa pe baza censului de avere. Pentru alte patru state era prevalent vechiul sistem de repartizare corporativă a mandatelor. Statele Germaniei de Sud, cu o mai mare tradiție parlamentară, au reformat la începutul secolului regimul electoral. Baden, Würtenberg și Bavaria
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
delegați, unul desemnat de Franța, unul de către populația din Saar și trei de către Societatea Națiunilor, cu condiția ca aceștia să nu fie nici francezi, nici germani. Comisia avea puteri suverane. La 25 iunie 1922 au avut loc alegeri pe baza sufragiului universal restrâns, pentru formarea unei adunări consultative, care să ajute Comisia. Dreptul de vot a fost acordat, în virtutea ordonanței din 24 martie 1922, oricărei persoane majore ce avea domiciliul în Saar de trei ani, dar nu erau eligibili decât cei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aprilie 1946, după un congres comun desfășurat la Berlin, s-a format Partidul Socialist Unit din Germania 800 sau SED (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands). În octombrie 1946 au avut loc primele alegeri provinciale și municipale. SED a obținut aproape 48% din sufragii, iar liberalii și creștin-democrații, câte 24% fiecare. În martie 1948, după întrunirea partidelor politice și a organizațiilor de masă într-un Congres al Poporului, au fost desemnați membrii unui Consiliu al Poporului însărcinat cu elaborarea proiectului de Constituție. Din ianuarie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
împinge cele două Germanii una către cealaltă este cea a mulțimii în stradă, nu cea a guvernelor sau a altor instituții..."874. Voința de schimbare și democrația au triumfat în toate fostele țări comuniste. Mai departe, voința liber exprimată prin sufragiu a desemnat reprezentanții în Adunările Naționale și noii președinți ai țărilor din Est. Dincolo de anii 1989-1990, procesul democratizării s-a derulat cu mai multă sau mai puțină rapiditate, cu mai mult sau mai puțin succes de la început. Realizarea unității politice
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
expresia constituțională în denumirea "Republică federală". Președintele federal devine, în urma alegerilor, șeful statului. Baza formei statului democratic este suveranitatea poporului: orice autoritate publică emană de la popor. Democrația este indirectă, reprezentativă, ceea ce înseamnă că puterea trebuie legitimată democratic de către popor, prin sufragiu universal. Exercitarea puterii este încredințată organelor puterii legislative, executive și puterii judecătorești. Contrar Constituțiilor landurilor, legea fundamentală federală nu prevede decât în mod excepțional procedura democrației directe: referendumul (Volksentscheid) și plebiscitul (Volksbegehren), în situația reorganizării teritoriului federal. Constituția a optat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acestuia, numește și revocă miniștri. Dacă la cererea de acordare a încrederii adresată de cancelar Bundestag-ului acesta refuză, președintele federal poate dizolva Parlamentul la propunerea cancelarului. Bundestag-ul este adunarea națională a Republicii Federale a Germaniei. Este ales prin sufragiu universal, direct, pentru o perioadă de patru ani. Principalele atribuții sunt: votarea legilor, alegerea cancelarului federal și controlul guvernului. Tehnica adoptării legilor este oarecum diferită. Majoritatea proiectelor de lege emană de la guvern, celelalte fiind prezentate de Parlament și Bundesrat. Proiectele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
lectură votul este definitiv. O lege este adoptată (în măsura în care ea nu aduce modificări Constituției) dacă primește majoritatea voturilor exprimate. În același timp, trebuie aprobată și de Bundesrat, în măsura în care acest lucru este prevăzut de Constituție. Deputații din Bundestag sunt aleși prin sufragiu universal, direct, egal și secret. Ei reprezintă totalitatea poporului, nu sunt supuși nici prin mandat, nici prin instrucțiuni și nu sunt supuși decât conștiinței lor. Se constituie în grupuri parlamentare după eticheta lor politică. Chiar dacă deputatul își părăsește partidul, el
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
precum Statele Unite și Elveția, Bundesrat-ul nu se compune din reprezentanți aleși de popor. El regrupează membri ai guvernelor din landuri sau împuterniciți ai acestora. În funcție de populația lor, landurile dispun de trei, patru sau cinci voturi. Ele nu-și pot exprima sufragiile decât global. Legile impun aprobarea formală a Bundesrat-ului în mod particular atunci când privesc interesele lor esențiale. De asemenea, orice modificare a Constituției impune aprobarea Bundesrat-ului. Când punctele de vedere ale Bundesrat-ului și Bundestag-ul nu sunt identice, se recurge la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
privați de dreptul de vot pot alege sau pot fi aleși. Pentru a fi ales, există și condiția de a deține naționalitatea germană de cel puțin un an. Pentru alegerile în Bundestag, sistemul electoral în vigoare este "un drept de sufragiu proporțional personalizat"900. Fiecare alegător are două voturi. Cu primul vot, el alege candidatul din circumscripția sa electorală, conform dreptului de vot cu majoritate relativă: cine obține cel mai mare număr de voturi este ales. Cu cel de-al doilea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
față de maiestatea regală, devenită astfel decorativă, decît afirmarea hegemoniei cucerite de oligarhia burghezo-aristocratică a cărei primă preocupare constă tocmai în instituționalizarea stării de înapoiere a țărănimii și sărăcimii orașelor. În consecință, distanța ce separă poporul de elite s-a lărgit. Sufragiul cenzitar expulzează electorii săraci din corpul politic. Justiția, aservită de către notabilii locali ce desemnau judecătorii de pace, nu făcea altceva decît să-i intimideze pe cei mărunți. Asocierile muncitorești sînt proscrise prin Combina-tion Acts din 1795 și 1799. La 1800
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
veni în capitolul următor. Dar de acum înainte, vom susține că acest naționalism, care ajunge la apogeu între cele două războaie mondiale, se desăvîrșește sub efectul direct sau indirect a trei inițiative politice aproape simultane: recunoașterea efectivă a cetățeniei prin intermediul sufragiului universal, dezvoltarea unui sistem de școli publice și serviciul militar obligatoriu, mai ales în timp de război. Cu toate acestea, nici una dintre aceste inițiative nu și-ar fi putut exersa impactul, dacă în prealabil nu s-ar fi impus o
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în profitul nobilimii și al burgheziei. Încă din 1689, Bill of Rights apăruse în acest spirit ca o cartă a proprietarilor 165 ce stabilea domnia exclusivă a acestora și-i expulza din corpul politic pe ne-proprietari, chiar înainte ca sufragiul cenzitar să legalizeze faptul și înainte ca aproprierea privată a terenurilor comunale să le sporească acestora numărul cît și mizeria. Societatea civilă britanică atinsese stadiul de ma-turitate încă din 1750. Însă ea excludea poporul și avea toate motivele să rămînă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce-l va face compatibil de aici înainte cu toate regimurile existente, ca și cu frustrările de identitate ale grupurilor umane fără organizare statală și fără regim propriu. Botezul războinic al național-civismului În acest stadiu, chiar după universalizarea progresivă a sufragiului se impunea educarea poporului prin insuflarea unui sentiment de supunere definit în termeni cu totul noi; adică, un național-civism identificat cu un sistem de valori ce răspunde mai curînd nevoilor Statului decît comunităților, chezaș al unui tip de comportament standardizat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
La Francfort se inițiază un parlament național alcătuit din dietele diferitelor state ale Confederației germanice. Declarîndu-se constituant acesta anulează Dieta vechii Confederații. La Berlin, Frédérich-Guillaume IV capitulează imediat în fața insurecției, acordînd supușilor săi prusaci dreptul constituirii unei adunări pe baza sufragiului universal, drept compensație pentru insurgenții omorîți de soldații săi. Însă parlamentarii de la Francfort nu știu să profite de acestă ocazie. În curînd vor recade în aceeași greșeală a certurilor dintre austrofili și prusofili. Ei vor reuși să închege un proiect
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
altfel, autoritatea țaristă, străduindu-se să domnească prin dezbinare, va încuraja în 1860 unele naționalisme "țărănești" orientate împotriva elitelor locale. În Finlanda va susține partizanii limbii finlandeze împotriva burgheziei de expresie suedeză, depose-dînd dieta, în 1897, de notabilii aleși prin sufragiu cenzitar, pentru a o înlocui în 1906 cu o cameră desemnată prin sufragiul universal al celor două sexe. Culmea paradoxului, în virtutea ucazului instaurat prin acestă dietă, femeile votează pentru prima dată în Europa. De asemenea, și în Țările baltice rușii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unele naționalisme "țărănești" orientate împotriva elitelor locale. În Finlanda va susține partizanii limbii finlandeze împotriva burgheziei de expresie suedeză, depose-dînd dieta, în 1897, de notabilii aleși prin sufragiu cenzitar, pentru a o înlocui în 1906 cu o cameră desemnată prin sufragiul universal al celor două sexe. Culmea paradoxului, în virtutea ucazului instaurat prin acestă dietă, femeile votează pentru prima dată în Europa. De asemenea, și în Țările baltice rușii vor ațîța animozitatea maselor împotriva marilor proprietari și negustori de origine germană, dizolvînd
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pe care o exercită asupra Croației și mai puțin încă la modul său arhaic de dominație, împiedică guvernul imperial să-și concretizeze reformele anunțate în primăvara lui 1917. Contrastul între jumătatea de imperiu guvernată de Viena, Cisleithania, deja obișnuită cu sufragiul universal și dialogul politic modern și cealaltă jumătate, Translei-thania, administrată de Budapesta după logica Vechiului Re-gim, continuă să fie foarte mare. Partajul între aceste două universuri este confirmat prin compromisul din 1867 cînd se instituie monarhia dualistă, și mai mult
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]