1,146 matches
-
se prelinge printre degete și se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a melancoliei mele tulbură și îngheață feeria amiciției, de ce sunt un prieten atât de detestabil?” Lebăda neagră a melancoliei este însă - avertizează chiar autorul - sugrumată la timp, și spiritul pandur își găsește energiile necesare pentru a vitupera pe „pleșcarii Bizanțului”, pe huliganii de stânga și de dreapta (în latură morală) și pe catilinarii politici. Ce urmează se poate închipui. Nimic nu scapă, nici o „lichea fanatizată
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
cei mai mari poeți români, în Poemele luminii (1919)1: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - și-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții așa îmbogățesc și eu întunecata
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
zbughi, iar saula harponului începu să se desfășoare cu iuțeala fulgerului, dar se încurcă numaidecît; Ahab se aplecă să o descurce, izbuti, dar colacul zburător îl prinse de gît și-l trase afară din ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca echipajul să bage de seamă ce se întîmplă. în clipa următoare, nodul în formă de ochi al capătului saulei zbură din coșul rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile mării. Oamenii uluiți rămaseră o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Horia Bratu precum și editorialul revistei din care aflăm că un Comitet Național dirijează și popularizează În Întreaga țară „chipul real al lui Eminescu: „Noi sărbătorim astăzi centenarul nașterii marelui poet Mihai Eminescu, căruia burghezia și moșierimea românească i-au sugrumat existența, l-au condamnat la un calvar de umilințe Îngrozitoare, l-au lăsat să moară, ca alți zeci și zeci de poeți. În Republica Populară Română se tipăresc ediții omagiale ale poetului, un Comitet Național Îngrijește ca o serie de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult umblateă/ Nepăsător cum ar fi fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi dăunătoare straturilor noastre energetice. Atunci cînd se folosește expresia „inimă zdrobită” pentru a descrie senzația devastării după pierderea unei persoane iubite, aceasta chiar se reflectă În corpul energetic, Întrucît chakra inimii pare să fie sfîșiată. Impresiei de a fi sugrumat de emoție Îi corespunde un dezechilibru În sfera chakrelor gîtului și inimii; chakra sacrală, din apropierea ombilicului, este spațiul creativității, de aceea „blocajul scriitorilor” poate fi reflectat Într-un văl Întunecat sau În pete care indică o anumită obstrucție În fluxul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Grayle îl ucide pe Marriott în prezența lui Marlowe pentru ca, în final, tot ea să-l ucidă pe Moose Malloy în chiar apartamentul detectivului. Evident, după ce uriașul Moose îl ucisese pe patronul clubului unde dansase cândva Helen/Velma și o sugrumase pe fosta patroană a localului (Jessie Florian). Pentru ca lucrurile să aibă coerență (poate prea multă!), mai aflăm că bătrâna Florian e, la rândul ei, legată de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de un urmăritor, de o obsesie, de o amintire. Scenele de seducție sunt - poate și din acest motiv - printre cele mai nereușite din roman. Scrise în limbajul expirat al tradiției neoromantice, sugerând mai mult decât și-au propus să sugereze, sugrumând pudic referințele la actul sexual propriu-zis, ele slăbesc tensiunea cărții și riscă să-l transforme pe detectivul obsedat cândva de înaltele virtuți cavalerești într-un burghez oarecare. Și totuși, atrăgător, plin de farmec, jucându-și cu aplomb rolul de bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Această poezie fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce dădeau spre coastă, soldații alergau, trăgeau, cădeau, iar jocul lor ucigător înainta spre noi și avea, dintr-o clipă într-alta, să ne ceară să participăm și noi. Brațele se întindeau spre mișcarea de du-te-vino a vâslelor, țipetele rămâneau sugrumate într-o exasperare neliniștită. Dorința asta de a nu fi ucis prostește pe plaja însorită a pus stăpânire pe mine, contagioasă precum orice isterie colectivă. Am fost pe punctul de a-i urma pe oamenii care, ridicându-și pe umeri
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a unei patologii fizice. Unele vise prevestesc bolile ce se vor produce. De fapt, și corpul «știe» la fel ca și inconștientul. Și atunci, prin intermediul visului, oferă informații utile. Se întâmplă, de exemplu, ca faptul de a visa că ești sugrumat să indice un început de anghină. Capitolul II ABORDAREA NEUROȘTIINȚIFICĂ Lionel Brunel Organismul nostru nu își încetează activitatea în timpul somnului. Fără să intrăm în detalii fiziologice și anatomice, ne vom ocupa de somn împrumutând metodă de reflecție din neuroștiințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să se protejeze, să se apere sau să rezolve problema. Prin urmare trebuie luate în considerare și celelalte elemente constitutive pentru a înțelege toate semnificațiile. Informații complementare apar dacă asasinul posedă o armă (vezi acest cuvânt). Adesea, el încearcă să sugrume sau să taie gâtul, amenințare ce crește senzația de opresiune. Strangularea, sufocarea și tăierea gâtului sunt revelatoare pentru locul manifestării angoasei situată frecvent la nivelul gâtului sau al chipului (vezi aceste cuvinte). Aceste elemente nu sunt prezente în vis decât
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sufocarea și tăierea gâtului sunt revelatoare pentru locul manifestării angoasei situată frecvent la nivelul gâtului sau al chipului (vezi aceste cuvinte). Aceste elemente nu sunt prezente în vis decât pentru a exprima intensitatea temerilor sau a dorințelor persoanei. Temerile o sugrumă sau dorințele o sufocă. Este necesar ca acestea să fie exprimate sau să se găsească soluții concrete de rezervare a situației. În visul de agresiune, subiectul se poate simți spionat, supravegheat sau urmărit. Pericolul este încă departe sau latent, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
De dincolo de grilaj, scena era privită de ochii parizienilor. - Ofițeri, subofițeri și soldați, îmi iau rămas bun de la voi Î...Ă Plec! Voi, prietenii mei, continuați să slujiți Franța. Nu deplângeți soarta mea. Cu lacrimi în ochi și cu glasul sugrumat de emoție, Napoleon a sărutat steagul cu vultur. Acolo, pe insula Elba, au mers nu doar însoțitorii voluntari ai exilatului, ci și cei care, în mod oficial, aveau datoria de a-l supraveghea pe acesta. Cel ce răspundea de paza
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
pe deasupra noastră și știam că e timpul să intrăm și noi înăuntru. Pe măsură ce ne îndreptam spre scările ce dădeau în pod, Vladimir se opri, se întoarse înspre soare și zise: Adio! În acea clipă, norii ajunseseră la astru și îl sugrumau. O ultimă rază de lumină căzu pe școală și pe trupele din fața ei, ca lumina unui reflector ce cade pe scenă asupra principalilor actori, până când și aceasta din urmă dispăru sub voalul greu și negru. Lumea era cufundată în penumbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nouă. S-a Întors acasă, la două străzi de-aici, pe strada Bourbonnais. Nu bănuiam că eram vecini. A avut timp să-și scoată șalul, pălăria, să intre În salon, În stînga coridorului... Cu ce-a fost ucisă? — A fost sugrumată. Ieri-dimineață, locatarii s-au mirat că nu aud zgomot la parter și... — Nu venise la cură? — Locuiește tot timpul la Vichy. E proprietara casei și Închiriază camerele de la primul etaj. Maigret nu se ridicase din fotoliu, și soția lui știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
lăcătuș. Cheia de la ușa salonului lipsea. Celelalte uși — de la bucătărie și de la dormitor — erau Încuiate pe dinăuntru, cu cheia În broască. În acest salon, exact aici, pe marginea covorului, Hélène Lange zăcea, chircită, și nu arăta deloc frumos, pentru că fusese sugrumată. Încă avea pe ea rochia mov, dar Își scosese șalul și pălăria, găsite În cuierul de pe coridor. Sertarele mobilelor erau deschise și pe podea erau răspîndite hîrtii și cutii de carton. — Viol? — Nici măcar tentativă. Și nici n-a fost furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
și dură totodată. Hélène Lange murise și, Într-o cameră de hotel, Francine discuta probabil cu amantul ei despre locul unde să-și Înmormînteze sora. Undeva În oraș, un om cunoștea misterul Stînjeneilor și al femeii singuratice: omul care o sugrumase. Se plimba mai departe prin parc sau se Îndrepta În acel moment spre teatru sau spre un cinematograf? Soții Maigret se culcaseră fără să pomenească despre acest subiect, dar fiecare știa că celălalt se gîndea la asta. Maigret Își aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Presupun că te-ai ocupat de chiriași? — M-am gîndit și eu că asasinatul ar fi putut fi comis de cineva din interior. Despre văduvă nu poate fi vorba și, de altfel, nu-i destul de viguroasă, În pofida volumului, să poată sugruma o persoană atît de rezistentă ca domnișoara Lange. Am verificat la Carlton, unde a jucat Într-adevăr bridge pînă la unsprezece și douăzeci. Or, după medicul legist, crima a fost probabil comisă Între zece și unsprezece seara. — Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
deja moartă. — E aproape sigur. Soții Maleski au văzut lumină sub ușa salonului. Deoarece mai tîrziu, lumina va fi stinsă, Înseamnă că ucigașul era Încă acolo. Toată ziua m-am gîndit la asta. Ori a venit cu victima și a sugrumat-o, după care a scotocit prin casă, ori ea l-a surprins În timp ce căuta prin sertare și el a sugrumat-o. — Știi ceva despre bărbatul pe care doamna Vireveau pretinde că l-a Întîlnit la colțul străzii? — Lucrăm... Patronul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Înseamnă că ucigașul era Încă acolo. Toată ziua m-am gîndit la asta. Ori a venit cu victima și a sugrumat-o, după care a scotocit prin casă, ori ea l-a surprins În timp ce căuta prin sertare și el a sugrumat-o. — Știi ceva despre bărbatul pe care doamna Vireveau pretinde că l-a Întîlnit la colțul străzii? — Lucrăm... Patronul unui bar, care trăgea obloanele, a văzut cam la aceeași oră un individ corpolent care mergea repede. A avut impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
o ființă omenească: bărbatul care venea o dată sau de două ori pe săptămînă În apartamentul ei de pe strada Notre-Dame-de-Lorette. Poți trăi atîția ani fără să ajungi uneori la confidențe, fără măcar să exprimi cu glas tare ce ai pe suflet? Fusese sugrumată. Dar de ce În seara aceea? Pentru Maigret, care ațipise, asta devenea Întrebarea numărul unu și, cînd soția Îl anunță că se făcuse ora trei, tot mai Încerca să găsească răspunsul. — Ai dormit? — Am ațipit... — Ieșim? — Bineînțeles că ieșim. Nu facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
la Clermont-Ferrand din cauza unei spargeri. — Crezi că va descoperi asasinul? Maigret tresări. Acum era rîndul lui să fie adus la realitate. Adevărul era că nu se gîndea ca la un asasinat. Aproape uita că proprietara casei cu obloane verzi fusese sugrumată și că problema numărul unu era găsirea asasinului. Căuta și el pe cineva. Ba chiar se gîndea la el mai des decît ar fi vrut, Încît devenea o obsesie. Îl intriga bărbatul care, la un moment dat, Își găsise loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
care Maigret nu o cunoștea. Lecoeur Îi ieși În Întâmpinare. — A trebuit să-mi las baltă borfașii, Îi spuse el. Spargeri au loc În fiecare zi. Publicul s-a obișnuit cu ele și nu mai e tulburat. În timp ce o femeie sugrumată la ea acasă, Într-un oraș așa de calm ca Vichy, fără un motiv aparent... Maigret recunoscu claia de păr roșcat a fotografului de la ziarul La Tribune. Pe stradă Își vedeau de treabă alți doi-trei, iar unul dintre ei le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
o convoc. Astăzi ar fi prea indecent. Parcă i-ar fi teamă de ceva. — Asta e și impresia mea. Credeți că a fost amenințată? Ce-ați face În locul meu? — Ce vrei să spui? — Nu știm de ce sora ei a fost sugrumată. La urma-urmelor, ar putea fi o dramă de familie. Nu cunoaștem aproape nimic despre oamenii ăștia. Posibil să fie vorba de o poveste În care sînt implicate amîndouă femeile. N-a spus că mai rămîne două-trei zile la Vichy? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]