3,755 matches
-
Însă, mai mult asupra agresivității, care se Întoarce Împotriva subiectului identificat cu „obiectul libidinal” pierdut (Freud). Cu alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
pierdut (Freud). Cu alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Actualitatea temei. Actualmente, după bolile cardiovasculare, cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
Actualitatea temei. Actualmente, după bolile cardiovasculare, cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
Actualitatea temei. Actualmente, după bolile cardiovasculare, cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate sau ignorate, prin care solicită Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o agresiune orientată spre sine Împotriva unui obiect iubit, introiectat și ambivalent. Teoria lui Menningher concepe suicidul ca pe o crimă retroflexată, ca un homicid inversat, ca rezultat al furiei pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate sau ignorate, prin care solicită Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o agresiune orientată spre sine Împotriva unui obiect iubit, introiectat și ambivalent. Teoria lui Menningher concepe suicidul ca pe o crimă retroflexată, ca un homicid inversat, ca rezultat al furiei pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea orientată spre propria persoană sau folosită ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea orientată spre propria persoană sau folosită ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele trei componente ale ostilității În suicid: dorința de a ucide, de a fi ucis și de a muri. Spre deosebire de rata suicidului, cea a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele trei componente ale ostilității În suicid: dorința de a ucide, de a fi ucis și de a muri. Spre deosebire de rata suicidului, cea a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele trei componente ale ostilității În suicid: dorința de a ucide, de a fi ucis și de a muri. Spre deosebire de rata suicidului, cea a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
ucis și de a muri. Spre deosebire de rata suicidului, cea a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă comiterii acestuia pentru simptome depresive
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă comiterii acestuia pentru simptome depresive. În cazul tulburărilor depresive este important tratamentul eficace, adică , mai Întâi de toate, prescrirea dozelor suficiente de antidepresive. Simptomatologia depresivă necesită atenție sporită a măsurilor de prim ajutor În cadrul psihiatriei
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
acestuia pentru simptome depresive. În cazul tulburărilor depresive este important tratamentul eficace, adică , mai Întâi de toate, prescrirea dozelor suficiente de antidepresive. Simptomatologia depresivă necesită atenție sporită a măsurilor de prim ajutor În cadrul psihiatriei de urgență prin rată crescută de suicid. Subiecții cu durere morală, agitație anxioasă, cu idei delirante de culpă, indemnitate, incurabilitate și negație, cu semne de cooperare redusă, izolare socială, insomnie, anorexie și pierdere În greutate sunt predispuși la autodistrugere. Majoritatea suicidelor au loc În perioada de refacere
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
de urgență prin rată crescută de suicid. Subiecții cu durere morală, agitație anxioasă, cu idei delirante de culpă, indemnitate, incurabilitate și negație, cu semne de cooperare redusă, izolare socială, insomnie, anorexie și pierdere În greutate sunt predispuși la autodistrugere. Majoritatea suicidelor au loc În perioada de refacere după o tulburare depresivă la pacienții, care anterior, În perioada depresiei severe, s-au gândit la act, dar le-a lipsit energia și inițiativa să-l ducă la Îndeplinire. Conduita acordării primului ajutor psihiatric
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate. Combinația dintre psihoterapie și farmacoterapie este semnificativ mai avantajoasă decât terapia separată prin numai unul dintre mijloace.
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
frecventă, esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]