KorAP: Find »[drukola/base=suicidar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...59 >

1,460 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469

o rată În scădere la cei peste 70 de ani pe perioada 2000iulie 2003, după ce a Înregistrat o oarecare creștere Între anii 19951999, scădere Înregistrată și la grupele de vârstă Între 21-30, 31-40 și 51 60 de ani; un risc suicidar crescut la grupele de vârstă 41-50 de ani (216 cazuri 27,8 %) și 5160 de ani (194 cazuri-22,3%), grupe la care suicidul este corelat cu uzul și abuzul de alcool, respectiv cu depresia asociată și complicată cu alcoolismul; o

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
de ani, doar 45 de cazuri pe tot parcursul perioadei de studiu (5,2 % din totalul sinuciderilor), grupă În care, Între 0-10 ani, cazurile sunt extrem de rare, fiind rezultatul imitației (nu am Întâlnit nici un caz), iar Între 11-15 ani, actul suicidar este reactiv, foarte frecvent ca rezultat al unei pedepse exagerate (2 cazuri, unul de 12 și unul de 13 ani); o rată În scădere În dinamica riscului suicidar În ultimii ani la această grupă de vârstă, ceea ce infirmă, de asemenea

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
rezultatul imitației (nu am Întâlnit nici un caz), iar Între 11-15 ani, actul suicidar este reactiv, foarte frecvent ca rezultat al unei pedepse exagerate (2 cazuri, unul de 12 și unul de 13 ani); o rată În scădere În dinamica riscului suicidar În ultimii ani la această grupă de vârstă, ceea ce infirmă, de asemenea, tendința de creștere a riscului autodistructiv la adolescenți evidențiată de numeroase studii efectuate În ultima vreme (Dr. Veress și alții). 4.Rata cazurilor de suicid realizat pe sexe

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
ca modalitate de realizare, de ingestiile voluntare de medicamente asociate cu consum de alcool (Tudose,2002). Pentru județul nostru, predilectă este sinuciderea prin spânzurare, 55% din cazuri, urmată de cea prin intoxicație cu medicamente și alcool, observându-se un risc suicidar deosebit de mare În cazul celor cu o alcoolemie de peste 1 gr la mie, ceea ce denotă faptul că, sub influența alcoolului, sinucigașii aleg cea mai sigură modalitate de autoagresiune, precum și faptul că interacțiunea dintre cele 2 droguri este letală. De asemenea

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
ocupă un loc patru ca pondere populațională. 8. Statutul socio-profesional În contradicție cu datele din literatura de specialitate care arată o incidență crescută la celibatari, văduvi, divorțați și fără copii(Grecu-Gaboș, 2000), din acest studiu reiese că există un risc suicidar mai mare la cei căsătoriți, Într-o pondere de 5/1, precum și la cei căsătoriți cu mulți copii. Aceasta se poate datora disfuncționalității microgrupului familial și chiar dizarmoniilor familiale generate de consumul de băuturi alcoolice. În legătură cu statutul profesional, În numeroase

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
consumul de alcool. Distribuția nr. de conduite autoagresive În funcție de etnie După cum reiese din tabelul nr. 11, se Înregistreză un număr mare de tentative de suicid În rândul românilor - 37 reprezentând un procent de 46,6% din numărul total de tentative suicidare Înregistrate, urmați de populația slavă, ruși lipoveni - 11,4% și ucrainieni - 6,3%, romi - 6,3%, greci - 5,6% și bulgari - 3,8%. Nu există În literatura de specialitate studii comparative În acest sens. Precizăm că pe baza datelor culese

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
În raport de 2,29/1 față de mediul urban. Statutul marital-În studiile asemănătoare realizate se Înregistrează un raport de 2,5/1 la cei căsătoriți - 59 de cazuri, față de cei necăsătoriți - 35 de cazuri În rândul pacienților internați cu tentativă suicidară și numai 7 cazuri la cei divorțați. Din tabelul nr. 13 reiese riscul autoagresiv În teritoriul studiat care este mai crescut la cei căsătoriți, În raport de 1,4/1 față de cei necăsătoriți. Acest aspect s-ar putea datora conflictelor

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
față de cei necăsătoriți. Acest aspect s-ar putea datora conflictelor familiale generate de probleme financiare, de consumul abuziv de alcool sau altor cauze. Implicații psihopatologice - conduite autoagresive corelate cu tulburări psihice: sub influența alcoolului În momentul trecerii la comiterea actului suicidar - 54 cazuri, dintre care doar 8 au declarat că alcoolul le tulbură gândirea și le induce trecerea la realizarea actului suicidar, restul de 46 de subiecți au afirmat că au consumat alcool Înainte de comiterea actului pentru ,,a prinde curaj”;alcoolism

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
altor cauze. Implicații psihopatologice - conduite autoagresive corelate cu tulburări psihice: sub influența alcoolului În momentul trecerii la comiterea actului suicidar - 54 cazuri, dintre care doar 8 au declarat că alcoolul le tulbură gândirea și le induce trecerea la realizarea actului suicidar, restul de 46 de subiecți au afirmat că au consumat alcool Înainte de comiterea actului pentru ,,a prinde curaj”;alcoolism - 59; -epilepsie - 3; depresie: severă - 34; moderată - 25; ușoară - 12; anxietate: severă - 29, moderată - 23, ușoară - 19; -stare confuzională - 1; -tulburări

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
34; moderată - 25; ușoară - 12; anxietate: severă - 29, moderată - 23, ușoară - 19; -stare confuzională - 1; -tulburări de personalitate borderline și histrionică - 3. Corelând toate aceste date, se Înregistrează următoarele rezultatele: la cei 626 de subiecți investigați, se regăsește un risc suicidar de 12,6 % la non alcoolici și de 17,7% la alcoolodependenți; s-a constatat tentative de suicid la un procent de 18,2%., ceea ce confirmă studiile anterioare, mai puțin la alcoolodependenți, la care riscul este mai mare ( 18,2

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
procente crescute față de cele din datele statistice (55%, respectiv 20,3%). alcoolism-depresie-anxietate - conduite autoagresive: tulburările depresive și anxietatea, care apare la scurt timp după instalarea depresiei, reprezintă principalele comorbidități ale alcoolodependenței, iar persistența acestora Înrăutățește calitatea vieții și crește riscul suicidar - 30% din alcoolici sunt depresivi și anxioși. Asocierea dintre cele două comorbidițăți și alcoolism este variabilă. Mulți autori susțin că anxietatea și depresia, apar de cele mai multe ori ca tulburări secundare alcoolodependenței. De asemenea, deseori pacienții anxioși apelează la alcool pentru

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
corelate cu diferite cauze: supărările persistente din diverse motive - 18, conjugopatiile - 16, urmate de problemele financiare și socio profesionale(șomaj, pierderea statului social, profesional, lipsa banilor, sărăcirea) - 7, decepțiile sentimentale, divorțul , separările - 6. Din cele 62 de cazuri de tentative suicidare, 59 au fost realizate pe fondul consumul de alcool (95,16%), iar dintre acestea doar 7 cazuri au avut ca unică motivație consumul lui prelungit și excesiv, 52 de cazuri au avut la bază evenimente de viață stresante. Toate cele

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
foarte mic din cazurile de conduite autoagresive sunt asociate cu alte tulburări psihopatologice decât depresia, anxietatea și alcoolismul: 3 epileptici, stare confuzională 1 și 3 cu tulburări de personalitate borderline și histrionică, afecțiuni cunoscute ca factor de risc al comportamentului suicidar.

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

regretat, adeseori, actul meu de protest și de eliberare de la Paris, din vara lungă a lui ’71 și, nu de puține ori, mi-am făcut reproșuri ca unui handicapat moral, unui lunatic social, acel „eu”, care acționase atunci ca un suicidar, „dărâmând tot ce clădise”, părându-mi-se literalmente un dușman al Întregului meu destin. Părea că acționasem ca’ntr-un fel de transă, influențat de sfaturile unor inși mai mult sau mai puțin străini, preocupați de strategiile lor strict politice sau

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

mari ca pumnul, umblă prin fața tuturor cu ele, cancer limfatic, ganglionar ori altă infecție, muțenie exhibiționistă, disperare de coșmar înaintea agoniei care să-l resoarbă din public, tren de pe litoral, mulți coborînd să schimbe spre stațiile de pe Valea Trotușului, lume suicidară cu norma unicului copil între doi părinți, greu de dat pe brazdă, n-are frați, ce nesigur! refuzi să stai pe scaunul de alături, blond palid ca și mama, cu toate că veniți de la mare, tatăl pe măsură, mustața, rămîneți în picioare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239

stră-român carevasăzică, crede că „fitilul“ optim al incendiului generalizat e lăcomia pântecelui. Fie că se manifestă ca nerăbdare a înfulecării, ca plăcere de a te îmbuiba sau ca pasiune a sofisticării gastronomice, lăcomia alimentară, inocentă la prima vedere (chiar dacă subtil suicidară), declanșează inevitabil apetituri colaterale. După o masă bună îți vin idei. De la fleica din farfurie, privirile (și mâinile) alunecă spre coapsa vecinei. Fandacsia-i gata și se numește desfrânare. Desfrânarea are însă nevoie de mijloace. Și, cum gonflațiunea postprandială nu sporește

Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667

în propriile-ți viscere. Să nu alimentezi sângele tău cu sângele altei ființe. Pentru purificarea sufletului e indispensabilă și purificarea trupului”. Corinna Insuccesului amoros cu Corinna i-a urmat o perioadă obscură, în timpul căreia am fost animat de unele tentative suicidare. Mă rușinam de mine însumi, eram foarte deprimat și nu mai vedeam pe nimeni. Când ieșeam, umblam pe străzi puțin frecventate și dădeam speriat colțul, atunci când exista riscul să mă întâlnesc cu cineva cunoscut. Eram obsedat de vedenia trupului gigantic

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

tumora crește și se răspândește. Un exemplu este bevacizumab (Avastin) care blochează factorul de creștere vascular endotelial (VEGF), ce se găsește în cantitate mare la pacienții cu mezoteliom [3, 5, 25]. Terapia genetică Folosește un adenovirus pentru a elibera ,,gene suicidare” inserate direct în tumoră. Aceste gene fac ca celulele tumorale să fie sensibile la alte medicamente altfel inofensive, cum ar fi ganciclovirul [25]. Citokinele Interleukina 2 poate fi folosită pentru a crește numărul celulelor T care distrug celulele tumorale. Poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422

pronunțat în raportarea la propria existență; aici devin vizibile formele în care ne grăbim să ne închidem, cu explicații satisfăcătoare, propriile fapte. Suntem deja orientați pentru a fi îngăduitori cu noi înșine (ceea ce explică poate lipsa de succes a gândurilor suicidare). Suntem continuu pândiți de teama de a nu intra în niciun tipar. Dacă nimic nu ni se potrivește (sau dacă nu ne potrivim la nimic forțându-ne o formă) cădem în zona invizibilă a socialului. Or, în lipsa transcendenței ținta tuturor

„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719

-și controla greutatea corporală probabil ca manifestare a unei distorsiuni a imaginii corporale similare cu cea din anorexia nervoasă (35). Unii pacienți pot omite insulina pentru a induce episoade cetozice ca modalitate de a rezolva unele situații conflictuale, cu intenții suicidare sau ca „strigăt după ajutor”, în timp ce alții pot fi atât de înspăimântați de hipoglicemie încât preferă să stea pe glicemii mari. Nu trebuie neglijat faptul că unii pacienți pur și simplu nu au înțeles sau nu respectă tehnica de injectare

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
a atrage atenția asupra propriei persoane, intenții de răzbunare sau suicid sau pur și simplu o stare de bine pe care o provoacă hipoglicemia pot constitui motive de supradozări premeditate cu insulină. Din păcate, moartea prematură în special prin doze suicidare de insulină este frecventă la aceste categorii de pacienți. Eforturile compulsiv-obsesionale de a obține normoglicemia ca reacție la teama de complicații cronice pot, de asemenea, cauza hipoglicemii recurente. Mai sunt predispuși pacienții cu tulburări ale imaginii corporale, inteligență scăzută și

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
Corola-website/Law/139583_a_140912

lentoare psihomotorie, aproape zilnic (observată de altii); 6. fatigabilitate sau pierderea energiei; 7. sentimente de devalorizare sau culpă excesivă sau inadecvată; 8. diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra, ori indecizie; 9. idei recurente de moarte, ideație suicidara recurenta fără un plan anume, sau o tentativă de suicid. B. 1. Nu există factor organic. 2. Nu este consecința unei psihotraume. 3. Nu au existat idei delirante sau halucinații pentru mai mult de 2 săptămâni. 4. Nu se suprapune

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
de idealizare și depreciere; 2. impulsivitate în arii că sex, cheltuieli, uz de substanță, furt din magazine, conducere imprudenta, mâncat excesiv etc.; 3. instabilitate afectiva; 4. mânie intensă, inoportuna sau lipsa de control a maniei; 5. amenințări, gesturi sau comportament suicidar recurent sau automutilant; 6. perturbare marcată și persistentă de identitate manifestată prin incertitudine privind imaginea de sine, orientarea sexuală, scopurile pe termen lung sau alegerea carierei, prieteni etc.; 7. sentimentul cronic de insatisfacție și dezgust; 8. eforturi disperate de a

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
vise; coșmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate la mediu, anhedonie; - evitarea activităților sau situațiilor care pot redeștepta amintirea traumei; - hiperactivitate neurovegetativa cu hipervigilenta, insomnie asociată cu anxietate, depresie, idei suicidare; - perioada dintre traumă și apariția simptomelor variază de la săptămâni la câteva luni; - evoluție fluctuanta spre vindecare sau evoluție cronică pe durata mare de câțiva ani, antrenând o modificare durabilă a personalității. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- Prezenta de simptome psihotice caracteristice

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

întregii sinteze proteice, moartea este inhibată. Toate acestea alcătuiesc ansamblul de „mecanisme inductoare” [319]. Există și alte modele în care, din contră, apoptoza este declanșată de inhibiția sintezei de mARN sau proteine [352]. Deoarece aceste celule se comportă ca și cum programul suicidar ar fi unul constitutiv, dar care este inhibat de factori cu o durată medie de viață scurtă, acest mecanism a fost denumit de „eliberare”. În mod evident, aceste două mecanisme prezentate sunt foarte apropiate din punct de vedere biochimic. Criteriile

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]