1,584 matches
-
într-o cură. Se pot repeta de 2-3 ori pe an. Sambucus nigra (socul). Este un sudorific puternic. Se bea trei ceaiuri pe zi, călduțe dintr-o infuzie cu două lingurițe de flori la 250 ml apă clocotită. Herba Meliloti (sulfina). Infuzie preparată din trei linguri plantă la o cană, se bea în cursul unei zile. Extern: comprese calde, aplicate pe locul dureros. Juglans regia (nucul). Se bea două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de frunze la
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada Ardeal, Bucovinei, Crișanei etc.), denumiri d e
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez, îndată îi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uman, fie că este de înstrăinare, de suferință sau de dor, ca participare cosmică la viața de zi cu zi. Paralelismul explicativ, îmbinat cu paralelismul sinonimic ("mă plec / se-nchină"), transfigurează umanul, transformându-l în ființă cosmică: "Frunzuliță și-o sulfină, / Cresc trei flori într-o grădină, / Eu m-aplec, ele se-nchină, / Mă cunosc că sunt străină. Eu mă plec să le miros, / Ele se pleacă mai jos. Câte dealuri și vâlcele / Toate-s pline de-a mea jele, / Câte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fac, cum să trăiesc, / Că pe mine tot mă doare, / Din cap și până-n picioare." 129Repetiția paralelistică, accentuată de utilizarea polisindetului, figurează, alegoric, destinul uman al naturii, dativul etic ilustrând natura ca alter ego al individualului: "Foaie verde de sulfină / Lângă Prut, într-o grădină, / Două flori dintr-o tulpină / Mi se pleacă, mi se-nchină, / Mă cunosc că sunt străină. / De străină ce-s străină / Apa, vântul, nu mă mână. De săracă ce-s săracă / Nici valul nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din Moldova noastră; Cântec drag de moldovean / Alduit de-un pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
măi? Nu-s fecior, nici însurat, măi! Nici frumos din cer picat, măi! Sunt luceafărul din zori, măi! / Ce iau roua de pe flori!"184 Spațiul poetic găzduiește umanul în întregul său, trăirea însăși devenind metaforă a universului: "Foaie verde de sulfină, / La mândruța în grădină / Mi-a prins dorul rădăcină, / Dorul vreau să-l iau cu mine, / Rădăcinile-l țin bine. Dorul vreau să-l iau acasă, / Rădăcinile nu-l lasă, / Că-mi e mândruța frumoasă. Eu aș vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe de flori și porumb,/ stau până seara peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine și culegătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
substanțe și anume: - uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, bactericide, indicate în diverse plăgi, precum furuncule sau abcese - taninuri cu proprietăți astringente și cicatrizante Dintre plantele medicinale, care conțin uleiuri volatile, cele mai folosite sunt mușețelul, coada șoricelului, sunătoarea, salvia, lavanda, sulfina, feniculul. Datorită uleiului volatil bogat în azulene, substanțe cu proprietăți antiseptice și cicatrizante deosebite, băile generale sau locale cu mușețel au efecte benefice în eczeme ale pielii, calmând totodată tenurile înroșite sau iritate. Florile de lavandă se numără printre speciile
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
pe care le-au înălțat în țară, căci a fost vremea lui Io Constantin Voievod Brâncoveanul un timp pașnic și „Valahia era ticsită de oameni ca o rodie” și casele românilor miroseau a buruieni de câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
galbenă) - H., Euras. Comună, z.step. se.fa.; L8T5C7U3R9N3, Trofolio - Geranietea, Festuco - Brometea, Fr., Me., Tx. *Medicago lupulina L. (Trifoi mărunt) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R8NX, Dauco - Melilotion, Alysso - Sedion, Caucalidion, Fr., Me., Tx. *Melilotus officinalis Lam. (Sulfină galbenă) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T5C6U3R8NX; Caucalidion, Convolvulo - Agropyrion, Artemisietea, Dauco - Melilotion, Al., Me., Md., Tx. -Onobrychis viciifolia Scop. (Sparcetă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T7C6U3R8N?, Bromion erecti, Arrhenatherion, Festucetalia valesiacae, Fr., Me. -Ononis arvensis
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
așa cum o învațase bunicul. O întreba, și tot ea îi răspundea... dar taina sufletului plantei rămânea ascunsă, ca și a ei. Apoi, o ascundea în sân, sub bluzița de ațacă, înflorată. Alteori își împletea cosițe din frunze și flori de sulfină și cu ele pe cap și pe piept, dănțuia în jurul copacilor bătrâni și cu brațele întinse se rotea pană când amețea și se lăsa să cadă cu fața îngropată în iarbă, râzând. Uneori începea brusc să alerge, fără vreo pricină
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai ales din prezentarea întocmită și expusă de slujitorii bisericii, aflăm că, acest sfânt locaș este amplasat, în fosta despărțire I a orașului, numită cândva, Mahalaua Muntenimii de Mijloc, în partea de răsărit a Iașului. Se află, deci, între străzile: Sulfinei (Tăutu), Mihail Kogălniceanu și Buna Vestire. Este de la sine înțeles că această biserică își serbează hramul în ziua de Buna Vestire, adică la 25 martie. Ctitorul ei este Vornicul Ioan Tăutu și soția sa Ecaterina. În rândul ctitorilor sunt socotiți
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
strada Păun, Mănăstirea Bucium 3 exemplare de 150 ani, lângă biserica Nicoriță Tătărași 1 exemplar de 150 ani, strada Sărărie nr. 6 1 exemplar de 120 ani, strada Peneș Curcanul nr. 2, U.M. 02033 1 exemplar de 110 ani, strada Sulfinei nr. 11 2 exemplare de 100 ani, strada Elena Doamna nr. 49, Maternitatea Elena Doamna 1 exemplar de 100 ani, strada Albă nr. 3, curtea Bisericii Albe 3 exemplare de 100 ani, strada Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 45 ani, strada Vasile Alecsandri, lângă centrala termică 1 exemplar de 40 ani, strada Piața Unirii nr. 5, în fața cinematografului „Victoria” Molid (Picea abies) 2 exemplare de 85 ani, strada Călărași nr. 27 1 exemplar de 80 ani, strada Sulfinei nr. 16 Molid argintiu (Picea pungens „argentea”) 4 exemplare de 85 ani, Bd. Carol I, Parcul Expoziției 4 exemplare de 60 ani, strada Victor Babeș, Institutul de Igienă și Sănătate Publică Pin (Pinus sylvestris) 1 exemplar de 150 ani, strada
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
virusul din celula virotică și apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii de sfeclă virotici asigură prezența bolii în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al insectelor pe parcursul perioadelor secetoase ale anului. Prevenire și combatere. Întrucât virusul în primăvară este transmis de afide de la plantele însilozate, se recomandă distrugerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principale. *Infuzie din herba de rostopască (Chelidonium majus) din care se ia câte o lingură la intervale de o oră, de 10 ori pe zi, Într-o cură de 7-10 zile, având efecte În hepatita acută. *Infuzie din herba de sulfină (Melilotus officinalis) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte În tratarea hepatitei cronice și În stimularea procesului de regenerare a celulelor lezate din ficat. *Infuzie din herba de sunătoare (Hypericum perforatum) din care se beau 1-2 ceaiuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
herba de coada șoricelului (50 g) + herba de sunătoare (50 g) cu acțiuni antiinflamatoare, antispastice, coleretice, diuretice, depurative, vasodilatatoare și antibiotice, având efecte antitoxice și tonifiante În vindecarea celulelor hepatice lezate. *Infuzie din herba de sunătoare (25 g) + herba de sulfină (25 g) + flori de coada șoricelului (15 g) + frunze de mentă (15 g) + herba de cimbrișor (10 g) + herba de rostopască (10 g) Îndulcită cu miere de albine și consumată după mesele principale. Macerat la rece dintr-un amestec de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În tratarea insuficienței hepatice. *Pulbere din flori de salcâm japonez (Sophora japonica) luat În insuficiență hepatică datorită conținutului ridicat În rutozid. Amestecul de plante recomandate În insuficiența hepatică este: *Infuzie din amestec cu herba de sunătoare (25 g) + herba de sulfină (25 g) + herba de cimbrișor (25 g) + herba de rostopască (10 g) + flori de coada șoricelului (15 g) care se Îndulcește cu miere și se beau 2 ceaiuri calde pe zi. Rețeta autorilor Chelidonium majus + Cichorium intybus + Cynara scolymus + Hypericum
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se obțin cu infuzii sau decocturi preparate cu plante separate sau cu amestecuri după anumite formule În care intră: -cicoare cu rol de stimulare a funcțiilor celulelor lezate; -pufuliță și zburătoare, din genul Epilobium, care grăbesc vindecarea cirozelor; - anghinare și sulfină cu efecte de regenerare a celulelor sclerozate, diminuarea grăsimilor și stimularea funcțiilor antitoxice ale ficatului, cu eliminarea toxinelor; -armurariu cu efecte hepatoprotectoare față de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice) și de vindecare a sechelelor rămase după ciroză; -sunătoare cu efecte antiinflamatoare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din herba de coada șoricelului (2 linguri la 500 ml apă În clocot), se infuzează 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având efecte favorabile datorită prezenței chamazulenelor. *Infuzie din herba de cimbrișor, busuioc, măghiran, răchitan, sulfină, sunătoare sau urzică moartă din care se beau 2 ceaiuri pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din frunze de anghinare, mentă, mur sau roiniță din care se beau 2 ceaiuri Îndulcite pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din fructe aromate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
acțiune asupra florei patogene ce provoacă inflamații ale intestinelor. Infuziile sau decocturile se administrează după mese, fără Îndulcire cu zahăr, ci numai cu zaharină sau ciclamat. *Infuzie din flori uscate și mărunțite de albăstrele, ciuboțica cucului, gălbenele, lavandă, mușețel sau sulfină (1-2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 10-15 minute) din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe zi, având efecte cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]