2,627 matches
-
eu stăteam în prima banca, lipită de catedra de unde el ne învăța, îmi era tare frică atunci când întindea bastonul lui lung și ne apuca cu el de gât ca să venim aproape si să ne altoiască câte o palmă. Eram foarte supărată și i-am spus mătușii mele că dacă nu mă duce acasă, la ai mei o să fug singură. Ea nu a vrut așa că după câteva zile nu am mai intrat pe poarta școlii și am mers în fața unui magazin unde
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
nu mă gândisem, așa că am început să plâng și mai tare. Până la urmă ei au anunțat șoferul și acesta a oprit la poliție și m-au lăsat acolo. Un polițist foarte înalt, care părea uriaș pe lângă mine, m-a privit supărat și mi-a spus. - Acum am să anunț pe unchiul tău ca să vină să te ia și dacă mai fugi vreodată de acasă, am să te bag la închisoare, ai înțeles? Eu când am auzit m-am făcut mică, mică
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
mine și mă iubea mult. Pe drum am mers într-o piață unde el mi-a cumpărat o rochiță frumoasă și multe dulciuri. Când am ajuns acasă, mătușa mă aștepta că să mă bată dar unchiul meu i-a spus supărat: -Ană, dacă mai bați fata, eu o duc la ai ei și o să rămânem toată viața fără copii, că știi bine că barza nu vine la noi niciodată. Ea a tăcut și n-a mai zis nimic, iar eu mă
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
nu vine la noi niciodată. Ea a tăcut și n-a mai zis nimic, iar eu mă gândeam cât de bună era mama mea adevărată la care barza venise de cinci ori. Îmi era tare dor de ea deși eram supărată că mă dădea mereu numai pe mine zgrimțuroaicei de soră-sa. Câteva zile aceasta s-a purta frumos cu mine, dar eu nu o iubeam și pace. Nu vroiam să fiu fata ei și când vroia să mă mângâie fugeam
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
semi-ironia sau self-sarcasmul pe jumătate ascunse, pe jumătate lăsate la vedere, (umor întotdeauna tonifiant sau moralizator), despre viciile comportamentale care nu au scăpat simțului său fin de observație: beția, duhul de ceartă al unora dintre noi, acreala unui bătrân parcă supărat că încă mai trăiește (bătrânețea este întotdeauna legată de neputință!), simbioza vârstei a treia cu prietenia unui animal de companie (câine, pisică) pentru a fi petrecută mai ușor, sau pentru a suplini lipsa unei îngrijiri adevcate din partea oamenilor, suferința pe
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Biblie. Pasajul s-a nimerit să fie despre Ilie care a fost hrănit de către corbi în pustie. Cel mai mic a fugit repede și a deschis ușa. - De ce deschizi ușa? Este foarte frig și așa în casă, a zis mama supărată. - Deschid să intre corbii, a spus mezinul. Nu mai avem nimic de mâncare în casă. Dumnezeu va trimite corbii Săi. Primarul satului care tocmai trecea pe acolo, a ascultat discuția dintre văduvă săraca și copiii ei, a intrat în casă
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
cheamă piturare în frumosul limbaj de specialitate și se face agățat cu niște frânghii în afara navei. Cum era și ceva hulă au vopsit nava mai mult cu cele mâncate la prânz, dar marinarii, vreo cinci de toți, nu au părut supărați. De dormit au dormit tot în frânghii ca să nu mai piardă timp a doua zi la reluarea lucrului. Totuși au avut mare noroc! După numai două zile de tortură nava opri în mijlocul mării și marinarii începură să se uite în
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
bine și pe orizontală, în relația cu soțul și cu copiii mei. Și la fel când am neliniști, când sunt supărată pentru un lucru și mă îndepărtez de Domnul, atunci parcă nimic nu mai îmi iese bine. Sunt mereu nervoasă, supărată și uit un lucru foarte important, că de fapt în primul rând trebuie să mă împac cu Domnul și după aceea să văd că lucrurile se aranjează de la sine sau încet-încet își vor reveni în fire. Reporter: - O parte interesantă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364505_a_365834]
-
el după vocile auzite. Din păcate, nu au staționat în fața localului și nu s-au despărțit. Au mers toți direct în parcarea alăturată. S-au urcat într-o mașină elegantă, modernă, de tipul 4x4, care a demarat imediat în trombă. Supărat că împrejurarea nu i-a fost favorabilă, Cartuș a înjurat cu voce tare, a trântit sticla goală cu forță în bordura trotuarului și a scuipat neputincios peste ploaia de cioburi risipite în jur. Își rodea unghiile între dinții îngălbeniți și
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
și o mângâiau cu drag până după masă, când începură să cânte păsărelele din copaci. Maria îi spuse bucuroasă soțului său: - Hai Ioane, hai cu fetița noastră afară la muzică, la veselie. - Ei, că ieri pe vremea asta Marie, erai supărată foc și nu voiai să vorbești cu mine deloc, dar acum îți strălucește fața de bucurie. - Păi de! mă’ Ioane, că acum nu mai am de ce să fiu supărată, acum sunt fericită și împlinită, fiindcă nu mai suntem singuri. - Ei
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
muzică, la veselie. - Ei, că ieri pe vremea asta Marie, erai supărată foc și nu voiai să vorbești cu mine deloc, dar acum îți strălucește fața de bucurie. - Păi de! mă’ Ioane, că acum nu mai am de ce să fiu supărată, acum sunt fericită și împlinită, fiindcă nu mai suntem singuri. - Ei Marie, ai și tu dreptate, draga mea. Apoi, hai afară cu fetița noastră, hai să o vadă toți, îi spuse Ion râzând. Și luând fetița în brațe, Maria ieși
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
au stăpân. Eu unul nu te cred. - Mare greșeală că nu ai Credință, pentru că Domnul iubește și are grijă de tot ce-a înfăptuit până acum. - Tăceți îngeri mincinoși ce sunteți, nu cred nimic din ce ne ne spuneți. Din ce în ce mai supărați, îngerii spuseră: - Ba să credeți Capete de Pisică, pentru că datorită Domnului existăm toți. Fără Domnul, nici voi n-ați exista. Numai El știe de ce-o fi înfăptuit asemenea lighioane ca voi. Auzind asta, Capetele de Pisică se repeziră spre
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
de acolo. Mi-a ordonat să cobor din tren! Eu, „Nu și nu!”. O tot dădeam cu drepturile omului, cu Declarația de la Helsinki, cu Carta '77, cu libertatea de călătorie... formule învățate în perioada de dezidenta românească din București. Ofițerul supărat, mi-a spus că o să intru în România când și-o vedea el ceafa! N-a mai stat mult pe gânduri și a scos capul pe fereastra chemând „armata” în ajutor! - Caporal! Vino cu cei pe care îi ai în
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Ambiție de pescar adevărat. Așa, am putut să le dăm de lucru și doamnelor. Cum cele tinere s-au oferit să curețe ele peștele, băbuța mea a scăpat din nou
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
umezeală, te poți alege repede cu o congestie pulmonară. Aveam colegi care nu mai erau printre noi, datorită acestui fenomen, tratat cu nepăsare. După o jumătate de oră de tras la vâsle pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem într-o zonă care să aibă pe fundul mării piatră și scoică, unde să fie și guvid să se hrănească. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
fără un cuvânt, pleacă. Primii pași îi face cu greu, căci genunchii îi sunt de gelatină. Apoi o ia la goană, strecurându-se printre oameni cu ajutorul coatelor. A înțeles acum! Liviu, iubirea vieții ei, nu mai este! Ea-l credea supărat și aștepta răbdătoare (extrem de răbdătoare, căci înveți să fii răbdătoare când trăiești o poveste ireală de dragoste cu un bărbat însurat) ca, spășit, să pună mâna pe telefon ca să reia lucrurile din punctul unde le lăsaseră în seara aceea. Se
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
ajutor, rosti îngândurat tatăl Emanuelei, după ce mâncă o bucată aproape fierbinte de plăcintă.... Aveam bază mare pe el, acum sunt singur. Este destul de greu... - Hmm! Singur zici... Și eu ce mai sunt aici, domnule? Cantitate neglijabilă? Interveni Emanuela, făcând pe supărata, dar trăgând cu ochiul către mama sa, astfel că, într-o clipită, izbucniră amândouă în râs. Este adevărat, se vede treaba, continuă ea, faptul că, de când lumea și pământul, ginerele este mai iubit decât fiica, dar, domnul meu tătic..., nu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
am avut grijă de fiecare dată să mă plimb în jurul tău în așa fel, încât să nu mă vezi, îi răspunse ea râzând. - Doamne, ce m-ai speriat măi Adi, să nu mai faci așa ceva, niciodată! Îi răspunse el puțin supărat, dar și ușurat în același timp. Ea râse din toată inima. După aceea îl îmbrățișă și-l sărută cu foc. Îl iubea foarte mult, dar vrusese să-i facă o glumă și reușise. El continuuă să o întrebe: - Dar cum
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
ascult pe pleșuvul ăla cum își dă ultima suflare, să-l aud cum ne urează nouă să trăim bine, crăpa-i-ar neamu'! că nu-l mai satură dracu de avere și de preamărire! o să plec, măicuță, să nu fii supărată, ori cu mine, ori fără mine, tot un drac, așa că mă duc cu moș Crăciun, mă duc la eschimoși. ai auzit și matale, că ăia sunt tare de treabă, cică, dacă le calci pragu la iglu, la căsuța aia a
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
Puișor! Așa îți primești tu iubita? Deci, pot exista și altele mai tentante? Dar de ce m-aș mira de asta la voi politicienii? Nu-s toată ziua în presă și la TV asemenea știri și exemple? o făcu Minodora pe supărata. - Hai, măi Dora, doar m-am alintat și eu un pic, chiar dacă nu se cade la vârsta și poziția mea, spuse politicianul închizând ușa camerei. Doream să te introduc într-o atmosferă mai veselă după atâta timp de când nu ne-
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
și să intru în bloc ca o persoană oarecare. - Atunci? Cum vom proceda? Și eu cât mă bucuram că acum avem și noi casa noastră unde să ne întâlnim și să ne bucurăm de intimitate... jucă ea rolul de femeie supărată, ca de copil căruia i-ai luat jucăria preferată. - Ce! Aici nu ne simțim bine, nu există intimitate? - Ba da, dar... - Hai, povestește-mi cum arată garsoniera? - Cum să arate? Frumoasă mai târziu, numai că acum arată dezolantă? - De ce? - Cum
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
la noua generație, în România mass-media și restul ne malformează și manipulează copii. De mici, copiii nu sunt învățați să respecte, să aprecieze, să iubească. Din punctul meu de vedere România trebuie reeducata. Sunt o mulțime de copii triști și supărați, adolescenții sunt complet derutați, fără pasiuni și nu știu ce vor să facă în viață. Asta nu este valabil doar pentru România. Ceea mai mare forță în Univers este iubirea. Copii noștri au nevoie de iubire. Am ajuns la concluzia cruntă că
PATA DE CULOARE SI LUMINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363535_a_364864]
-
adolescenți plini de ifose, poate acum sunt bărbați de treabă. Da, mi-a spus că unul este căsătorit, dar e cam bolnav, s-a îmbolnăvit în copilărie, a avut un accident. A stat mult în spital. Biata femeie era foarte supărată. Spre seară au ajuns! Era acasă și ginerele. Și-a primit socrii cu sinceră bucurie, doar erau părinții dragii lui și bunicii bijuteriei lor. Cristi își pierduse tatăl foarte devreme, un unchi l-a ajutat să-și termine studiile, așa că
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362334_a_363663]
-
pentru seară și... - A zis că ne pregătește mâncare rece să avem la drum și nu... N-a apucat să-și termine fraza. Am tras cearșaful de pe ea cu o mișcare dibace, pe neașteptate, lăsând-o dezgolită, încercând să par supărat, nervos și intransigent. Abia mă abțineam să nu izbucnesc în râs. A rămas nemișcată pentru câteva clipe și, când nu mă așteptam, m-a bombardat cu ambele perne, victorioasă. Aproape ca de obicei, eram ultimii care ajungeam jos, pe acea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
o și mai mare răspândire a învățăturii lor iar dacă el ca arhiereu dorea o limitare a acestor idei, trebuia să-i lase în pace pe adversarii săi, să-i ignore. -Hm! Gamaliel, Gamaliel! Degeaba știi atâta carte..., rosti arhiereul supărat când îi citi scrisoarea. Având scrisoarea în mână, arhiereul o mototoli și o aruncă în focul care ardea pe un taler sub o mică hotă. Apoi se apucă să scrie răspunsul său către Gamaliel. Nu scrise decît câteva cuvinte: ,,Vremea
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]