1,280 matches
-
deja atins - de 68 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 55. multă vreme și nu o singură dată. Este deja formulat de cei precum Pitagora și Platon, Zenon stoicul și alți filozofi, ca să reiau câteva nume invocate de Cicero. Absurditatea la superlativ reprezintă deja un domeniu bine câștigat al filozofilor, o proprietate inalienabilă. Nu poți să-i deposedezi de așa ceva, nici pe cei de altădată, nici pe cei de acum. Nu poți să depășești rostirea filozofică dacă este vorba să formulezi ceva
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
mai teribil nu se poate (ca să parafrazez un loc din Anselm). Numai că tocmai aici survine marea surpriză. Află deodată, după ce înțelege cu ce se ocupă cei care se socotesc filozofi, că nimic mai absurd nu se mai poate spune. Superlativul absurdității este deja atins - de 68 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 55. multă vreme și nu o singură dată. Este deja formulat de cei precum Pitagora și Platon, Zenon stoicul și alți filozofi, ca să reiau câteva nume invocate de Cicero
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
deja atins - de 68 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 55. multă vreme și nu o singură dată. Este deja formulat de cei precum Pitagora și Platon, Zenon stoicul și alți filozofi, ca să reiau câteva nume invocate de Cicero. Absurditatea la superlativ reprezintă deja un domeniu bine câștigat al filozofilor, o proprietate inalienabilă. Nu poți săi deposedezi de așa ceva, nici pe cei de altădată, nici pe cei de acum. Nu poți să depășești rostirea filozofică dacă este vorba să formulezi ceva absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o ghicitoare mi-a prezis exact pe omul care-l iubesc...! Să nu râde-ți de mine. Concepția mea despre viață se limitează În mod substanțial atunci când pleci la un lung drum, la Înțelegere, devotament, iubire mai presus decât acest superlativ cuvânt, iar dacă viața o cere chiar sacrificiul Suprem...!!” Gică Popescu apsolut turmentat, puțin probabil să fi Înțeles ceva din cuvintele fetei, el fiind preocupat de umplerea paharelor dar, văzând sticlele goale fu dezamăgit. „Domnule inginer, acum că te-am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi puse prima Întrebare. “Cunoaște-ți pentru ce v’am chemat...?” “Nu cunosc...! Iar dacă-mi aduc bine aminte era vorba de o oră, după cum a-ți promis mie și șefilor mei...!?” “Este adevărat domnule inginer Însă, aprecierile sunt oarecum superlative În profesia noastră. Și acum, atenție. Ai fost În ziua de 27 februarie 1978 la această bază de materiale a capitalei ridicând tablă zincată după cum arată acest registru de poartă...!!” Unul din tinerii ofițeri Îi arătă registrul de poartă cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Călinescu nota sec: „Într-un sat, odată vine călare un necunoscut care moare de dambla. Nimeni nu află rosturile lui și popa și crâșmarul îi vând calul“. În schimb, G. Ibrăileanu văzuse „o tristă simfonie“, iar Perpessicius o apreciase la superlativ. Rămâne practic necunoscută până la studiul lui Nicolae Manolescu, care o numește „o baladă a morții“. Volumul de debut Povestiri s-a numit inițial Nuvele. Ca fapt de istorie literară, prima cronică literară propriu-zisă dedicată lui Sadoveanu a fost scrisă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acest roman. Nu vreau să folosesc cuvinte mari, chiar mi-e teamă s-o fac, pentru că l-am cunoscut pe omul Ioan Lăcustă (care m-a avertizat foarte clar că m-ar desconsidera dacă aș uza de anumite categorii ale superlativului)... E o sarcină dificilă, fiindcă nu poți rămâne rece după lectura unei asemenea cărți. Mi-a amintit cea mai puternică dintre revelațiile adolescenței mele, Sub vulcan, al lui Malcolm Lowry: din momentul în care am încheiat lectura acelei cărți nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
adaptează la orice împrejurare; îi convine arestarea, îi convine scandalul, ziarul lui e vădit unul de șantaj, iar afacerile lui nu exclud falsificări de semnături, deci escrocheriile. Comicul rezultă din transformarea acestora în idei ale luptei de principii, din părerea superlativă despre sine. Homo comicus se vrea măsura tuturor lucrurilor. Între atitudinea lui politică și temperamentul individual există un acord perfect care dă comicul acestui personaj. Și ceea ce e mai interesant e că discursul lui, atât de criticat, e comic printr-
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
dacă s-ar atribui numele său Căminului cultural din Dorobanți. Soția sa, Raluca, o dăscăliță devotată profesiei și familiei, i-a supraviețuit mulți ani îngrijindu i mormântul, acolo unde își consumă veșnicia Ioan Pavel. Fie-i țărâna ușoară! Educație la superlativ Într-un început de toamnă blândă și însorită, mă aflam cu familia în gospodăria bine întemeiată a unui mai tânăr amic, inginer constructor, situată într-o așezare rurală de pe valea Tutovei. Admiram casa, grădina, livada și via, toate frumos și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
evocări. Drept constantă a vieții și operei truditorului pedagog și scriitor o constituie cultul pentru muncă. În acest sens, mediile de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață exemplară, cu caracter, condiție pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
valoare, firește cu măsura cuvenită, ca să nu provoace în cititor reacția de respingere. Trebuie să avem grijă de asta. Cultul nostru pentru valori trebuie să aibă în vedere sensibilitatea noilor generații, care nu poate fi câștigată de la sine, doar prin superlativele celor striviți de scriitorul în discuție. Sadoveanu ― exclamă aceștia "cu plăcere" ― e scriitorul național al romînilor! Sadoveanu e ca un fluviu spre care merg toți afluenții! Conu Mihai era un om bun, foarte, foarte bun, și așa mai departe. Astfel
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad ‐ d. 24 aprilie 2008, București), „Un mare poet, l‐ a numit Marin Preda, când, prin 1974‐1975 i‐a citit în manuscris volumul Rod III, pe care i l‐a și publicat. „Situarea superlativă a lui Cezar Ivănescu în lirica românească va fi confirmată între alții de Nicolae Manolescu, Al . Dobrescu, Constantin Noica, Victor Atanasiu, Petru Creția, Maria Pop a, Gh.Crigurcu, fără însă ca poetul să devină un răsfățat al critic ii...” Teodor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ca între 1 mai și 1 iulie să întreprindă o serie de călătorii, sub imboldul aceluiași neastâmpăr de care am amintit. Încearcă să medieze cele două curente din mișcarea românilor din Transilvania spre unificarea lor. Ilarie Chendi îl apreciază la superlativ socotindu-l „Cel mai ager stilist, cel mai dramaturg povestitor și cel mai spiritual scriitor al prozei noastre” (pag. 358). Cella Delavrancea, pianistă de primă mărime, spunea următoarele despre Caragiale: „E o ființă colosală, abordează totul cu aceeași perfecțiune...filozofie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
un spirit combativ de primă mărime, e socotit temperamentul cel mai artistic, e cea mai strălucitoare icoană a inteligenței românești, e un supra OM care a avut nenorocul să se nască într-o țară mică. Și câte, și câte aprecieri superlative s-ar mai putea face la adresa acestui super OM între oameni. Cât va dăinui limba și literatura română se va vorbi și scrie despre acest geniu al poporului nostru. Vă las să vă delectați cu citirea integrală și de ce nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care o văzusem vreodată. Era îmbrăcată impecabil, iar ansamblul se finaliza cu un păr decolorat până la nuanța unei bezele. — Randall, dragul meu! Iar tu trebuie să fii Claire. Abia am așteptat să te cunoaștem, draga mea. Randall vorbește doar la superlativ despre tine. Mi s-a încălzit inima instantaneu. Randall se lăudase cu mine? Tatăl lui Randall, care, până atunci, nu apucase să strecoare nici o vorbă, s-a înclinat și mi-a strâns mâna. Îmi dădeam acum seama de unde moștenise Randall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Liang, îi spun actorului. Aș vrea să-ți mulțumesc pentru munca depusă în slujba filmului. În viitor, filmele noastre vor vorbi pentru noi. Mi-ai luminat viața. Zilele și nopțile în care am transpirat ca să obținem în film totul la superlativ. Amintirea este darul nostru unul față de celălalt. Nu pot să-ți ofer îndeajuns. Însă inima mea îți va fi aproape în ceruri sau în iad. Eroul pe care l-ai întruchipat pe scenă a murit de mâna dușmanului. Adu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a cules-o literalmente de pe uliță (unde fata făcea foamea la greu, cu nici doi ani în urmă, printre târfoștine, jagardele, parapante și coarde patentate, mai mult sau mai puțin exotice) și de care s-a și amorezat sado-maso, la superlativ, are tendința statornică și perversă de a pleca hai-hui, în pribegie, cu săptămânile și cu lunile și de a reveni la hoceag, când te-aștepți mai puțin. Ca acum, spre o pildă. Cele câteva porții de bruftuluieli și de cafturi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spre a realiza sculpturi care să încînte ochiul și mintea celorlalți; cu ecuații și modele matematice, cu bisturiul sau computerul, în cîmp sau în hale industriale, în laboratoare sau biblioteci. Tot astfel, în orice meserie există o treaptă supremă, acel "superlativ al profesiei" care nu-i este interzis nimănui. Și exemplificările sînt nenumărate... De la vedetele de televiziune pînă la omul comun, s-a de-monstrat cu vîrf și îndesat că ușa spre succes se deschide cu voință și reprezentarea fidelă, corectă a
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
formulări literare pline de metafore și alte figuri de stil, ci limbajul să fie cît mai direct posibil. 4. În centrul fiecărui material informativ se află un nucleu format din informații, date și fapte. Evitați pe cît posibil adjectivele sau superlativele. În nici un caz nu comentați informațiile, de asemenea în astfel de materiale bancurile și pamfletul nu-și au rostul. În ceea ce privește numele proprii ale conducătorilor sistemului, acestea pot fi folosite, dar nu foarte des. Ele nu trebuie însoțite de domnul X
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
următoarele clase: prenume, patronime, nume de animale, numite nume propriu-zise. Apoi nume mitologice, ale corpurilor cerești, ale întreprinderilor, asociațiilor, organizațiilor, titlurile operelor literare, muzicale și artistice. Mulți au porecle care implică zborul (finlandezul zburător, mustața zburătoare etc). Cel mai sugestiv superlativ este cel al unui săritor japonez, Noriaki Kasai, numit și "kamikaze". În lupta cu propriile limite, omul a țintit zborul. Îndrăzneala lui și a altora a fost deseori pedepsită, accidentele fiind un detaliu asumat de acești sportivi. Aceste cuvinte se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
CER ȘI VISAM), stimulată de lectură, fiecare incursiune făcută în abisurile gândului - abisul este, de fapt, un motiv recurent, de asemenea, în volum: alunecare-n abis; Lecția de abis; căderi în abis; primăvara-i abisul oricărei priviri etc. - accentuează trăirea superlativă, uneori cu voluptate chiar, a singurătății, încât, traducându-se în artă, POEZIA E HAOSUL CONDAMNAT LA VISARE. Liantul celor două universuri în care trăiește poetul este arta, a cărei autoritate vine din contopirea cu divinitatea, împreună fiind două îngemănate lumi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
reproduce toate replicile dar se oprește asupra câtorva sublinieri pe care le readuce la cunoștința tinerilor de care Savel se simte atât de legat sufletește prin încredere: “Vorbim de clasa politică și de societatea românească. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentă, cea mai lacomă și cea mai orgolioasă din istoria României...avidă de căpătuială și sigură de nepedepsire, ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: să se îmbogățească. A jefuit cum nici huliții fanarioți n-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
2o1o, adăugându se unui lung șir de opuri ce-l recomandă acum drept cel mai prolific prozator al spațiului literar vasluian. Dacă adăugăm că este și cel mai vârstnic nu facem altceva decât să enunțăm un adevăr evident, chiar fără superlative explicite. Nu este un merit în sine să fii bătrân, după cum nu este nici un defect. Senectutea rămâne un fenomen natural - ca să vorbim în termenii lui Marin Preda, iar ceea ce merită subliniat este perseverența scriitorului, obstinația lui întru literatură. Nu putem
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
autohtone sau traduceri din simbolismul european. Efemera revistă Linia dreaptă (1904) a lui Tudor Arghezi marchează deopotrivă revolta anticlericală a tînărului monah scriitor și emanciparea sa poetică de „maestrul” Macedonski. Aici apar primele poeme din ciclul „baudelairian” Agate negre, prețuit superlativ de către B. Fundoianu și Ion Pillat (care le va reproduce „cu dificila îngăduință a poetului din rarisima revistă de avangardă Linia dreaptă” în Cugetul românesc, II, nr. 2, februarie 1923, pp. 115-120). Tot în 1904, cînd Arghezi va fi trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui «Juryiel». E singurul tablou reținut pentru muzeu — și încă un tablou «modernist». Numărul 96-97-98 conține o reproducere după Țigancă de Milița Petrașcu, „sculptură reținută de muzeul din Haga”, iar în pagina 4 a nr. 77, un text redacțional citează superlativele absolute cu care Cahiers d’art a întîmpinat sculpturile expuse la Paris ale Miliței Petrașcu: „Despre colaboratoarea noastră Milița Petrașcu, d. Christian Zervos, prestigiosul critic de artă parizian care i-a admirat numai cele cîteva bucăți expuse la galeria Briand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]