705 matches
-
balet... concentrat cu totul nu era decât În lucrul la un nou manuscris, despre care vorbea victorios, cu evidentă plăcere. Ceva În adâncul său se cerea protejat doar prin literatură. Exista, probabil, În nerăbdarea, În aviditatea, În excesul său o supralicitare care să devieze, să amâne contactul abrupt și fatal, tăișul unui adevăr imposibil de Înfruntat. Dilata clipa cea repede, să nu se mai termine, parcă. Mereu venea sau tocmai pleca de undeva. Ca și cum ar fi fost prea periculos să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vedete care ar fi ținut altădată două decenii. Nimeni nu mai pare azi de neînlocuit. E foarte ciudat: pare că sistemul de VIP-uri (adică acele persoane care apar des la televizor) al lumii de azi a devenit contraproductiv prin supralicitare și lipsă de credibilitate. Pentru că toți sânt vedete, pentru că într-o singură emisiune pot fi aduse "o sută cincizeci de vedete", pentru că tu însuți poți fi vedetă (la "Big Brother", poate cea mai monstruoasă idee de show apărută vreodată, căci
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spectacolului, pentru a ne convinge cu ușurință că ei nu s-au înrăit, nu urăsc și nu vor să lovească pe nimeni. La prima vedere, această împrejurare pare să clatine serios tot edificiul nostru. Dar tot noi am presupus că supralicitarea celor mai umane și mai dezinteresate sentimente trezește în oameni predispoziția spre răutate animalică, spre manifestarea instinctelor celor mai joase. Avem, deci, în față mulțimea spectatorilor de la teatru, mulțimea de oameni care, sub acțiunea intrigii dramatice, au trăit intens cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
o anumită sinceritate, de un coeficient apreciabil de spontaneitate, de libertate a imaginației și a discursului.”<footnote Adrian Marino, Autenticitate în Dicționar de idei literare, Editura Eminescu, București, 1970, p. 175 footnote> La nivelul instanțelor comunicării narative, se remarcă o supralicitare a autorului abstract, alcătuit din biografeme, care după W. C. Booth prezintă cel mai adesea o versiune purificată extrem de rafinată, mai avizată, mai sensibilă, mai perceptivă decât ar putea să fie orice om real. În textul autentic apare naratorul intradiegetic, personaj
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
că problematica respectivă intrase în actualitatea cercetării, dar domeniul îmbrățișat de studiile culturale britanice - cultura, dominarea, represiunea, audiența - solicita o adâncire a problemelor de comunicare. Williams este cu totul nemulțumit de abordările unilaterale ale comunicării ca proces de transmitere, de supralicitare a importanței pe care o are sursa, de examinările comunicării ca proces înrâurit fundamental de tehnologie. De aceea, meritul său principal constă într-o viziune mai largă asupra comunicării, ca proces care implică mai multe etape, în schimbarea accentului de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
subminare. Acest proces de conștientizare are nevoie de un start, de gradații, de tensiuni explozive, de liniaritate uneori, de iminente căderi și de necesare ridicări. De ratări, de transformări și de eseuri, În termeni de rugby. Există câteva redundanțe și supralicitări (un refren cântat de prea multe ori - „It’s so fascinating“ - anulează efectul scontat, proiecția luptei și lupta În sine, din scenă, trimit la unul și același sens, finalul e prea explicit și metaforizant - când fiul lui Eduard, Prințul Negru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
isteria ei voioasă sau cu o parodie grotescă. Anul 1989 devenise Anul României, pentru a se transforma apoi printr-o inconștientă și carnavalescă exaltare în Anul României Universale, printr-o tristă și grandioasă emigrație. Suferința reală, banalizată prin supraexpunere sau supralicitare, devenise un produs de export, un simplu slogan identitar-publicitar care nu mai ducea nici spre compasiune și nici spre redempțiune. Atunci am găsit una din temele romanului Asediul Vienei, înscrisă în strigătul voios-bezmetic al lui Gheretă: „Oameni buni, am învins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
intervine prin exagerarea și micșorarea importanței unor evenimente sau categorii de informații. La intersecția dintre caracteristicile interesului și procedeele de transformare ale acestuia regăsim tehnicile de manipulare reunite în tabelul următor: Tehnici de transformare Caracteristici Exagerare Micșorare Actualitatea temelor prezentate Supralicitarea unor evenimente Minimalizarea unor evenimente Completitudinea prezentării spațiului public Evenimențialitatea Tabloidizarea Această sistematizare s-a realizat prin gruparea unor niveluri diferite de analiză: descrierea unui eveniment singular și prezentarea în ansamblu a spațiului public. Astfel, primul nivel se referă la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
fenomenele de limită ale introducerii de teme false și, respectiv, ale omisiunii unor evenimente din discursul jurnalistic. Cel de al doilea vizează ansamblul conținutului, ale cărui abateri, pe linia completitudinii prezentării spațiului public, sunt evenimențialitatea și tabloidizarea. IV.3.1. Supralicitarea și minimizarea unor evenimente Supralicitarea trimite la creșterea exagerată a importanței unor evenimente sau la exagerarea extremă a ponderii unei informații marginale în cadrul unui articol. Minimizarea presupune o folosire contrară a mecanismelor supralicitării, astfel încât anumite teme cu importanță pentru spațiul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
de teme false și, respectiv, ale omisiunii unor evenimente din discursul jurnalistic. Cel de al doilea vizează ansamblul conținutului, ale cărui abateri, pe linia completitudinii prezentării spațiului public, sunt evenimențialitatea și tabloidizarea. IV.3.1. Supralicitarea și minimizarea unor evenimente Supralicitarea trimite la creșterea exagerată a importanței unor evenimente sau la exagerarea extremă a ponderii unei informații marginale în cadrul unui articol. Minimizarea presupune o folosire contrară a mecanismelor supralicitării, astfel încât anumite teme cu importanță pentru spațiul public nu sunt suficient prezentate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
sunt evenimențialitatea și tabloidizarea. IV.3.1. Supralicitarea și minimizarea unor evenimente Supralicitarea trimite la creșterea exagerată a importanței unor evenimente sau la exagerarea extremă a ponderii unei informații marginale în cadrul unui articol. Minimizarea presupune o folosire contrară a mecanismelor supralicitării, astfel încât anumite teme cu importanță pentru spațiul public nu sunt suficient prezentate. Fie exemplul: "Referendumul m-a contrazis nițel. În ciuda sumelor înspăimântătoare de bani negri aruncați în joc de cercurile mafiote din jurul Cotrocenilor, a negustoriei dintre Traian Băsescu și părintele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
ieșit din case pentru a vota demiterea lui Traian Băsescu. N-a fost, așadar, votul zdrobitor pe care-l prevedeam." (Slavă Domnului că nu s-a schimbat!, Jurnalul Național, 31 mai 2007) În textul de mai sus, se manifestă, simultan, supralicitarea și minimizarea. Astfel, succesul lui Traian Băsescu, care a fost susținut de aproape 75% din cei prezenți la vot, este prezentat, prin minimizare, ca fiind "mediocru", motivul fiind faptul că "electoratul n-a mers la urme" decât într-o proporție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
o proporție de 44,25%. În condițiile în care nu președintele a solicitat referendumul, ci o parte a clasei politice, prezența relativ redusă este un eșec al inițiatorilor, și nu al lui Traian Băsescu. În plus, se utilizează și tehnica supralicitării, prin faptul că "peste două milioane de români au ieșit din case pentru a vota demiterea lui Traian Băsescu". Se evită enunțarea faptului că șase milioane au votat în sprijinul președintelui. Punerea diferită de accent, când pe o parte a evenimentului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
faptului că șase milioane au votat în sprijinul președintelui. Punerea diferită de accent, când pe o parte a evenimentului, când pe alta, poate fi expresia, de fapt, a unei intenții de manipulare. Introducerea de teme false este cazul extrem al supralicitării unor evenimente. Ea este o tehnică de manipulare care vizează crearea de evenimente în agenda publică a mass-media, menite să abată atenția de la situații care ar putea afecta pe inițiator. Introducerea de teme false se deosebește de minciună. Dacă minciuna
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a poziției, mărimii sau ponderii unui material Manipularea prin titlu Manipularea prin figuri retorice VIII.2. Manipularea în sistemul de producere Nr. Condiții
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a poziției și mărimii unui material, titluri tendențioase, figuri retorice utilizate abuziv. În ceea ce privește condițiile de producere, abaterile apar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
neputința de a arăta unicitatea românilor și din dorința de a dovedi cu necesitate iubire de patrie, necesitate ce duce actualmente la o idee supralicitată în "epoca de aur", discursul religios-naționalist își găsește foarte greu publicul-țintă. Această dificultate este rezultatul supralicitării amintite, dar și a pozitivizării exacerbate de care a avut parte momentul intrării României în Uniunea Europeană, care, în perspective limitate, șterge aspectele unicității. Deseori, discursul religios-naționalist este folosit numai pentru a sensibiliza cititorul în anumite privințe care nu țin neapărat
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de o parte, și opiniile și comportamentele politice, pe de alta. În secțiunea dedicată concluziilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de apropiere dintre jurnaliști și puterea politică toate acestea duc la o îndepărtare a oamenilor obișnuiți în raport cu sfera politică. Pe plan social, conflictul este un avatar al societății fracturate în care trăim, care generează valori și așteptări distorsionate din partea cetățenilor. Supralicitarea conflictelor este un modus operandi în jurnalismul autohton, în așa mare măsură încât, dacă ne-am limita la politica pe care o prezintă jurnalele de știri, am putea avea impresia că activitatea politică din țara noastră se reduce la un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în urma expunerii la conflictele din media. Rezultatele cercetărilor sunt însă ambigue și, uneori, contradictorii. Prin urmare, surprinderea legăturii ambivalente dintre conflictele relalate în media și atitudinile și comportamentele politice reprezintă principala miză a acestei cercetări. Așa cum au subliniat anumiți autori, supralicitarea conflictelor în știri subminează încrederea privitorilor că ei s-ar putea implica în procesul politic sau că ar putea schimba ceva (Norris, 2003). Accentuarea conflictelor existente pe scena politică este, de asemenea, responsabilă atât pentru erodarea încrederii în politicieni și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau eficiente și nici a unor politicieni preocupați de binele public, putem extrapola și presupune că știrile politice axate pe conflicte au un efect negativ atât asupra încrederii în clasa politică, cât și asupra participării politice. Pe de altă parte, supralicitarea conflictului are probabil consecințe și asupra cinismului. Legătura dintre cinism și cadrajele strategice din știri, care accentuează tacticile și strategiile din spatele deciziilor politice, a fost deja stabilită (Cappella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2005). Fără să minimizăm valoarea unor astfel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care accentuează conflictul. Ne așteptăm ca impactul să fie cu atât mai negativ cu cât conflictele sunt legate de subiecte considerate importante (intruzive) și care se poartă într-o manieră necivilizată. O a doua predicție a cercetării este aceea că supralicitarea conflictului va avea un impact negativ asupra încrederii și activismului politic, mai ales în cazul persoanelor care au puține cunoștințe politice, nu au încredere că se pot implica în politică, sunt introverte și preferă să evite conflictele în situațiile cotidiene
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
capacitatea publicului de a se implica în luarea deciziilor politice și scade încrederea consumatorilor media că au un cuvânt de zis în politică, că ei pot, cu alte cuvinte, influența în mod real politicile publice. Decuparea exclusivă a conflictului și supralicitarea controverselor politice au două principale consecințe: 1) posibilitatea de a acumula informații obiective din media este mult redusă, pierzându-se, așadar, capacitatea de a înțelege chestiunile politice, de a formula opinii și de a înțelege cine este responsabil pentru anumite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de a formula opinii și de a înțelege cine este responsabil pentru anumite decizii și, prin urmare, 2) se ajunge la o demitizare 2 a politicii și la un cinism crescut față de politicieni. Toate aceste argumente conduc la ideea că supralicitarea conflictelor politice duce la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor politice. Cercetările care au măsurat efectele cadrajelor strategice, de regulă prin metode experimentale, confirmă ipoteza amplificării cinismului în rândul electoratului (Cappella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2005). Majoritatea studiilor legate de efectele încadrării informației politice s-au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]