842 matches
-
c) Condițiile de aplicare a prezentului articol și a art. 7 de mai sus fac obiectul unei înțelegeri între conferință și Organizația pentru Cooperare Economică Europeană. ... Articolul 11 Relații cu organismele internaționale a) Conferință poate stabili relații cu organizațiile internaționale, supranaționale și neguvernamentale, interesate de problema transporturilor interioare. ... b) Ori de cîte ori probleme tehnice deosebite, în discuție în cadrul conferinței, necesită un studiu particular, consiliul sau comitetul invită, ori de cîte ori este posibil și în maniera care i se pare
PROTOCOL din 17 octombrie 1953 referitor la Conferinţa Europeană a Ministrilor de TranSport*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146183_a_147512]
-
moneda parcă a "căpiat". Criza aceasta globală a fost, ca aproape orice criză, la origini, o criză monetară. Ar fi fost mai mult decât utile, cred eu, niște explicații. De asemenea, despre ceea ce Hayek numea "Denaționalizarea monedei", prin apariția monedei supranaționale, un experiment monetar formidabil, plin și el de semne de întrebare și nu singurul. Semnele de întrebare vizează inclusiv oportunitatea și posibilitatea aderării noastre la Euroland. Apoi, un alt experiment extrem de provocator: apariția unor monede private, cum este bitcoinul, moneda
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
transpiră direct peste Atlantic. Majoritatea americanilor nu au o idee clară despre Uniunea Europeană sau despre ce urmărește aceasta să realizeze. Întreaga idee a deschiderii granițelor naționale, a adoptării unei monede multinaționale și a cedării puterii privind elaborarea legilor unei entități supranaționale este străină etosului nostru ceva care ar fi putut fi înțeles în coloniile americane acum două secole și un sfert, dar astăzi ar fi anatemă. De câte ori în timpul campaniei ați fost întrebat măcar de presa noastră națională în legătură cu subiecte precum controversata
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
reprezentare în Organizația Mondială a Comerțului, G8, G-20, precum și în cadrul Națiunilor Unite. Ca organizație internațională, UE funcționează cu ajutorul unui sistem hibrid de supranaționalism și interguvernamentalism. În anumite domenii, deciziile se iau prin negociere între statele membre, în timp ce în altele, instituții supranaționale sunt responsabile, fără cerința unanimității între statele membre. Instituțiile cele mai importante ale UE sunt: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Consiliului European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană și Parlamentul European, ales o dată la cinci ani de către
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
devenind din ce în ce mai puțin evidente Aceasta analiză subliniază subțierea sentimentului diversității culturale și nu numai, și face în același timp identificabilă o altă nuanță, aceea a unui anarhism cultural în sensul dizolvării identității. Conceptul de civilizație comportă astăzi nuanța implicită de supranațional, adică reprezintă un ansamblu de fenomene sociale care nu caracterizează un organism social determinat, ci ele se întind pe spații care depășesc teritoriul național și se manifestă în perioade de timp care depășesc istoria unei singure societăți. Avantajul unei asemenea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
perioade de timp care depășesc istoria unei singure societăți. Avantajul unei asemenea accepțiuni este faptul că este argument suficient pentru o egalitate a culturilor diferite și evită întoarcerea spre un concept etnic al națiunilor, punând totodată bazele unei structuri politice supranaționale. Relevanța cadrului general european, și prin extensie planetar, face rațională reacția Europei, din punct de vedere cultural, către o identificare la nivel continental a elementelor culturale specifice într-un sistem unitar, centrat pe dialogul intercultural. De asemenea, această conjunctură ideatică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
destin europeană, fermentul și cimentul necesare pentru o unitate meta-națională federativă, care ar avea identitate, unitate, voință de a trăi, în ciuda și din cauza tuturor diversităților etnice și naționale pe care le-ar cuprinde. În cazul continentului european, două organisme politice supranaționale au relevanță în prezent, în ceea ce privește politicile culturale. Acestea sunt Consiliul Europei și Uniunea Europeană (UE). Niciunul dintre cele două nu poate eluda chestiunile culturale. Ca și UNESCO, Consiliul Europei are o funcție primordial tribuniciană. El a dezvoltat un rol semnificativ în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncii pregătirea noastră pentru secolul XXI2. Trans-naționalitatea economiei este deja un fapt și va deveni probabil unul încă mai semnificativ. Asistăm la "sfîrșitul promovării interesului național", ne asigură autorul, în numele unei atitudini globaliste, care sacrifică istoria, tradiția, "umanioarele", de dragul eficienței supranaționale 3. Problema e încă departe de a-și epuiza resursele. Produs al uniformizării introduse de statul modern (J. Wallerstein), artefact cultural și patologic (Benedict Anderson) sau chiar izvor al națiunii, acolo unde aceasta nu exista încă (E. Gellner), naționalismul se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
naționalismul poate fi utilizat de comuniști, cum s-a întîmplat adesea, ca argument pentru dictatură, tot el reprezintă o formă de structurare a împotrivirii la comunism 44. E o situație ambiguă, desigur, care obligă la discernămînt și măsură. O democrație supranațională nu se poate împlini decît printr-o totală schimbare de optică, susceptibilă a impune așadar o altă filozofie a istoriei, dincolo de "ideologia lui Wille zur Macht a marilor puteri"45. Națiunile nu sînt simple ficțiuni juridice, cu care se poate
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu cele ale indivizilor care compun establishmentul". Retorica anti-establishment este foarte pronunțată în programele și în propaganda VB-ului. Această elită este alcătuită din politicieni care aparțin atât guvernului, cât și opoziției, fie că vorbim de planul local, național sau supranațional. Politicienii sunt descriși ca fiind aroganți, corupți, egoiști, incompetenți, iresponsabili, neserioși și criminali. Reprezentații VB vorbesc, în mod regulat, de minciună și de fraudarea alegerilor și caracterizează politicienii consacrați drept bandiți și șarlatani. Un aspect demn de notat este faptul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
VB "Poporul nostru înainte de toate!" indică faptul că puterea emană de la popor și numai de la popor și că ea nu ar trebui să fie capturată de castele dubioase ale politicienilor de profesie, retrași în turnuri de fildeș sau în organizații supranaționale"(VB, 2004c). În concluzie, Jagers (2006: 221) afirmă că: Discursul anti-establishment al VB-ului, acest paria al politicii belgiene, este destul de răspândit. Leitmotivul îl reprezintă conspirația, o critică morală care afirmă că de la centrul bine localizat al puterii, toate mijloacele
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali și instituțiile supranaționale sunt conștienți de "provocarea populistă". De exemplu, acordurile Uniunii Europene (UE) și cele ale Organizației Statelor Americane (OAS) conțin o clauză democratică invocată pentru denunțarea presupusului caracter antidemocratic al anumitor actori populiști (de exemplu, coaliția dintre FPÖ și ÖVP în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decizia lui Fujimori de a dizolva Congresul sau cel de-al treilea guvern al lui Mečiar, tot mai autoritar și naționalist). Cu toate acestea, "apărarea democrației" la nivel internațional s-a dovedit a fi o sarcină nu tocmai ușoară. Instituțiile supranaționale aplică, de obicei, standarde duble în privința stabilirii unor sancțiuni bazate pe principii democratice. De exemplu, Uniunea Europeană a reacționat vehement la formarea unui guvern care includea un partid populist radical în Austria, dar nu avut nicio reacție atunci când Silvio Berlusconi a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu un proces de "moarte înceată a democrației" (O'Donnell, 1992: 19), cum a fost cazul în Peru și în Venezuela odată cu ascensiunea lui Fujimori și, respectiv, a lui Chávez. Simplu spus, avem motive întemeiate să credem că, atunci când instituțiile supranaționale încearcă să impună sancțiuni bazate pe principii democratice, acestea nu sunt capabile să depășească diferențele de putere existente la nivel global. În schimb, această situație oferă mai multă vizibilitate și, într-o anumită măsură, mai multă legitimitate, forțelor populiste, așa încât
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urmare a tratatelor de la Maastricht, de Comunitatea Europeană. Este vorba despre o asociere politico-economică între 15 state europene Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia -, condusă de organisme reprezentative și de decizie supranaționale care acționează în cadrul unei piețe comune". Sursa: Enciclopedie de istorie universală, Editura All, București, 2004, pp. 1250-1251. 21 Interesant a fost Tratatul de la Roma din anul 1957, prin care la art. 237 se sublinia "că orice țară europeană poate candida
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
18 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: • instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
apărut în 1951 sub forma Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), având șase membri: Belgia, Germania Occidentală, Luxemburg, Franța, Italia și Țările de Jos. Puterea de decizie asupra acestor sectoare a fost pusă în mâna unei organizații independente și supranaționale numită "Înalta Autoritate", al cărei prim-președinte a fost Jean Monnet. CECO a avut un succes atât de mare, încât în decursul câtorva ani, cele șase țări au hotărât să progreseze și să unească alte sectoare economice. În 1957, au
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
la noile domenii de politică externă și internă. Dimpotrivă, cu opțiunea validată în cele din urmă, s-au adăugat încă doi piloni la cel comunitar, numiți interguvernamentali. În cadrul lor, deciziile vor fi luate în unanimitate între statele membre, iar instituțiile supranaționale precum Parlamentul sau Curtea nu vor avea nici un amestec. Un grad înalt de dezvoltare instituțională Instituțiile au evoluat și ele o dată cu trecerea timpului. În 1967 au fuzionat instituțiile celor trei Comunități Europene. De atunci a existat o singură Comisie și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
predominantă în studiile de integrare regională din anii 1960, oferă o mulțime de variabile independente care explică într-un mod adecvat și parcimonios procesul de integrare juridică în CE. Așa cum afirmă neofuncționalismul, forțele principale de-a lungul procesului sunt agenții supranaționali și subnaționali care își urmăresc propriile interese în cadrul unei sfere izolate din punct de vedere politic. Trăsăturile lui caracteristice includ o extindere a ariei de decizii juridice succesive în conformitate cu o logică funcțională, o deplasare gradată atât a așteptărilor instituțiilor de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
5.1.1. Atragerea atenției asupra problemei dezvoltării / 160 5.1.2. Evidențierea legăturii dintre conflict și subdezvoltare / 161 5.1.3. Necesitatea aprofundării semnificației 'securității' / 162 5.1.4. Justificarea promovării unor norme globale de la dreptul internațional la dreptul supranațional / 163 5.1.5. Legitimarea unor interese de putere / 166 5.2. Identificarea cu umanitatea și efectele sistemice / 168 5.2.1. Construirea comunităților de securitate / 172 5.2.2. Transformarea comunităților politice / 179 CONSIDERAȚII FINALE / 185 BIBLIOGRAFIE / 189 POSTFAȚĂ
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Acționând în acest mod, Consiliul de Securitate confirmă faptul că ordinea internațională depinde de menținerea unui standard minim al justiției globale.664 Datorită acestor schimbări este sugerată ideea că dreptul internațional se va transforma gradual într-un sistem de justiție supranațional. Odată ce statele nu mai sunt singurii subiecți și agenți ai dreptului internațional, iar dreptul internațional are în vedere reglementările globale, anvergura sa fiind extinsă pentru a cuprinde chestiuni atât de justiție, cât și de ordine înseamnă că au fost dărâmate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pentru a cuprinde chestiuni atât de justiție, cât și de ordine înseamnă că au fost dărâmate granițele intențiilor inițiale și ale practicii originare. Evoluția legilor privind războiul este unul dintre cele mai clare exemple cu privire la schimbarea dreptului internațional către unul supranațional. Cele mai dramatice schimbări au avut loc în privința preceptelor de jus ad bellum. Plecându-se de la interpretarea că purtarea unui război era un drept fundamental ce ținea de principiul suveranității, după 1945 a fost circumscris acest drept unor situații precise
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
legiferării conținutului imperativului categoric de a trata indivizii ca scopuri în sine și nu ca mijloace. Linklater a încercat să invoce o teorie prin care statele națiune pot fi depășite, fără a fi subordonate libertățile individuale ale cetățenilor față de organizații supranaționale, dar mecanismul acestei transformări, ca și teoria în sine, nu sunt bine conturate.716 În perioada imediat următoare sfârșitului Războiului Rece, K.J. Holsti scria că aproape toate lucrările teoretice din domeniul relațiilor internaționale au ignorat căutarea comunității politice nu comunitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internațional pornind de la scopurile teoretice și practice determinate de paradigma securității umane prin sublinierea problemei dezvoltării, evidențierea legăturii dintre conflict și subdezvoltare, necesitatea aprofundării semnificației și conținutului noțiunii de securitate, justificarea promovării unor norme globale de la dreptul internațional la dreptul supranațional -, legitimarea unor interese de putere. În ultima secțiune a capitolului autoarea tematizează identificarea cu umanitatea și consecințele sistemice prin construirea comunităților de securitate și transformarea comunităților politice. În concluziile lucrării, Ioana Leucea admite că lucrarea evită formularea unor încheieri cu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
19 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: •instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statului-națiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]