27,141 matches
-
un element nedeslușit și nefamiliar de decor. Mâinile i se agitau pe tejgheaua barului, căutând o suprafață de control, picăturile de sânge proaspăt de pe încheieturile degetelor reflectând lumina. În ultimele șase zile așteptasem neliniștit fie la birou, fie în apartament, supraveghind autostrăzile de la fereastră, coborând în fugă scările de lângă ascensor ori de câte ori aveam impresia că-i vedeam mașina trecând în goană pe stradă. Trecusem de asemenea în revistă rubricile mondene ale ziarelor și revistelor cinematografice, încercând să ghicesc pe care vedetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un kilometru. Un cer strălucitor de seară lumina întregul peisaj, expunând acoperișurile mașinilor prinse în blocaj, de parcă am fi așteptat cu toții să pornim într-o călătorie în noapte. În văzduh, avioanele se mișcau aidoma unor aparate de recunoaștere trimise să supravegheze evoluția acelei vaste migrații. I-am urmărit pe ocupanții mașinilor, ocupați să se uite cu ochii mijiți prin parbrize în timp ce potriveau frecvențele radiourilor. Mi se părea că-i recunosc pe toți, oaspeți la cea mai recentă dintr-o serie nesfârșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și de frumusețea morții lui Vaughan. În ultima noastră seară, eu și Catherine am vizitat depozitul poliției unde fuseseră duse rămășițele mașinii mele. Am luat cheia porții de la ofițerul de serviciu, un tânăr cu privire pătrunzătoare pe care-l văzusem supraveghind scoaterea mașinii lui Vaughan de pe strada din fața blocului nostru. Eram sigur că acesta își dădea seama că Vaughan își plănuise vreme de multe luni tentativa unui accident cu limuzina actriței de film, adunând materialele necesare pentru asta, începând cu mașinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
au plătit scump, peste prețul mondial. Această contrabandă de stat s-a făcut cu sprijinul SRI și a unor demnitari români. „Operațiunea Jimbolia” - cum a fost denumită s-a făcut prin cumpărarea tăcerii funcționarilor de la CFR și muncitorilor care au supravegheat alături de ofițerii SRI, cărora li s-a impus să păstreze secretul pe motiv că România vrea să ajute Iugoslavia greu încercată de embargo. Acest import s-a făcut cu bani publici de la BANCOREX, bancă de stat care ulterior a dat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pot înălța. Noi n-avem tragedii. Avem numai drame. Eroii noștri sunt sfinți, mucenici, martiri. Deci, îndreptarea lumii e în funcție de noi. Mai mult: ființa omenească e singura verigă dintre Dumnezeu și Creație. Omului i s-a încredințat marea răspundere să supravegheze soarta Creației. Dumnezeu n-a dat această ascultare, această îngrijorare, n-a dat-o îngerilor, a dat-o omului. Putem cugeta la învățăturile părintelui Arsenie care mai spune: „Omule, de tine depinde tot ce-i în afară de tine. Și nedreptățile, și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
militare de la Boteni în aceeași zi în care a fugit cu elicopterul în direcția Târgoviștei. Deci, toată povestea care ni s-a îndrugat despre urmărirea lui (câteva zile) era o minciună. [...] Înhumarea a avut loc abia după cinci zile, fiind supravegheată de Gelu Voican și amanta sa, care, cu această ocazie, a șterpelit bijuteriile Elenei Ceaușescu. Pe scândura vopsită în maro a sicriului lui Ceaușescu, Voican a desenat semnul lui Marte, amestecând și mitologia în această farsă grotescă. Groparii din cimitirul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care plâng, am văzut-o pe domnișoara Zwida. Fața îi era acoperită de o voaletă neagră, fixată sub pălărie, dar mersul ei era greu de confundat: stătea cu capul sus, gâtul drept și mândru. Într-un colț al pieței, parcă supraveghind coada de la poarta închisorii, erau cei doi bărbați în negru, care mă interpelaseră ieri la observator. Ariciul de mare, voaleta, cei doi necunoscuți: culoarea neagră continuă să-mi apară în circumstanțe care o impuneau atenției mele; sunt mesaje pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
epuizate de euforia precedentă. Părea că toți mai sperau că petrecerea nu se sfârșise încă, iar instrumentiștii aveau să se oprească la un moment dat în mijlocul străzii, deschizându-și cutiile și scoțând iarăși saxofoanele și contrabasurile. În fața fostei bănci Levinson, supravegheată de patrulele gărzii populare, cu baionetele la armă și cocardă pe chipiu, grupul de petrecăreți, ca la un cuvânt de ordine, se dispersă și fiecare își urmă drumul, fără a saluta pe nimeni. Rămâneam împreună noi trei: Valeriano și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Nu încăpea îndoială că domnul Okeda voia să mă țină toată ziua acasă pentru a mă împiedica să-mi iau zborul și pentru a-mi controla independența de gândire, cum făcuse cu alți elevi ai săi, obligați acum să se supravegheze și să se denunțe reciproc la cea mai mică deviere de la supunerea absolută față de autoritatea maestrului. Era necesar să mă decid cât mai curând să plec de Ia domnul Okeda; dacă amânam, era numai pentru că diminețile la el acasă, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
oportun să confruntăm impresiile dumneavoastră de lectură cu rezultatele mașinii de citit. Te duce în sala aparatelor. — V-o prezint pe programatoarea noastră, Sheila. În fața ta, într-un halat alb cu nasturi închiși până la gât, o vezi pe Corinna-Gertrude-Alfonsina, care supraveghează o serie de mobile metalice netede, asemănătoare unei mașini de spălat vasele. Acestea sunt unitățile de memorie care au înmagazinat tot textul cărții În jurul unei gropi goale. Terminalul e partea care tipărește, după cum vedeți, reproducând romanul cuvânt cu cuvânt, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Anatoli Anatolin, care trebuie să-ți încredințeze manuscrisul noului său roman Ce poveste își așteaptă finalul? Un tânăr cu barbă lungă și blondă, palton lung, negru și beretă de mușama se așază lângă tine. — Fă pe prostul. Parcul e întotdeauna supravegheat Un gard viu vă apără de ochi străini. Un mic fascicul de hârtie trece din buzunarul interior al paltonului lung al lui Anatoli în buzunarul interior al pardesiului tău scurt. Anatoli Anatolin scoate alte foi dintr-un buzunar interior al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Cine se ocupa de curățenie în această cameră se vedea că nu mai dăduse cu mătura de luni de zile. Oare ce făcea menajera asta? Stătea toată ziua la portiță și bârfea cu prietenele, așa cum fac toate dacă nu le supraveghezi îndeaproape? Lui Mma Ramotswe îi era limpede că menajera profita cu nerușinare de bunăvoința domnului J.L.B. Matekoni. Celelalte camere, deși aveau paturi, erau ticsite cu cutii pline de bujii, ștergătoare de parbriz și alte piese de schimb. Cât despre bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
erau legate între ele prin cărările șerpuitoare, care înconjurau fâșiile de lanuri și terenuri cultivate. Vite obosite se plimbau de colo-colo, păscând din rarele petice de iarbă maronie, veștejită, în timp ce un văcar burtos, prăfuit, cu un șorț la brâu, le supraveghea de sub un copac. Vitele nu erau marcate cu fierul roșu, dar toată lumea știa care a cui este și de unde se trag. Acestea erau semne de bunăstare, materializarea muncii cuiva în minele de diamante de la Jwaneng sau la fabrica de conserve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
care au luat-o spre unul dintre sătucurile situate de-a lungul drumului spre Maun. Oamenii de acolo îi privesc, uneori, cu suspiciune pe cei din basarwa, susțin că le fură caprele și le mulg vacile noaptea dacă nu le supraveghează cu atenție. Grupul ăsta își instalase tabăra la vreo două-trei mile depărtare de sat. Nu construiseră nimic, bine-nțeles, ci dormeau sub tufișuri, ca de obicei. Aveau destulă carne - tocmai omorâseră câțiva struți - și erau fericiți să rămână acolo până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-l vadă la lucru, iar el, uimit, acceptase. Un service auto nu e un loc potrivit pentru copii, cu toate mașinăriile acelea complicate și furtunurile cu aer comprimat, dar ar putea să-l pună pe unul dintre ucenici să-i supravegheze în timp ce lucrează. În plus, ar putea fi o idee bună să-l familiarizeze pe băiat cu garajul de-acum, pentru a-i trezi gustul pentru meserie de timpuriu. Cunoștințele despre mașini și motoare trebuie insuflate de la o vârstă fragedă; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pe lângă unul dintre băieții de acolo. Îl chemă pe cel mai tânăr dintre ucenici, cel care avea obiceiul să-l bată pe umăr tot timpul cu degetul lui unsuros și-i murdărea salopetele curate. — Întrerupe-te din lucru, îi ordonă. Supraveghează-i pe copii în timp ce lucrez. Ai grijă să nu pățească ceva. Ucenicul păru să fie încântat de noua sa atribuție și le zâmbi călduros copiilor. Ăsta-i tare leneș, cugetă domnul J.L.B. Matekoni. Ar face treabă mai bună ca dădacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
supuși, Îl ridică pe Sebastián Mendoza la rangul de om de Încredere și șef de echipă și, deși continua să nu aibă Încredere În el și În lingușelile lui, Îi dădu voie să meargă pe insulă În libertate, pentru a supraveghea munca celorlalți, neîngăduindu-i totuși niciodată să se oprească prea mult lîngă vreunul dintre ei. Era conștient de faptul că metisul Îl ura de moarte pentru că-i amputase degetele, dar știa, de asemenea, că Îi știa cel mai tare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mulțumiseră să facă pe surzii, alegînd să rămînă În afara problemei. Gamboa - Joăo Bautista de Gamboa y Costa - descoperi așadar curînd, că era singur În dorința lui fierbinte de libertate și de luptă și pricepu, de asemenea, că răpitorul său Îl supraveghea cu o atenție specială, așteptîndu-l să acționeze. Însă Gamboa era un om obișnuit să poruncească, nu să asculte, nu se născuse ca să fie sclav și, pe deasupra, mai era și singurul care știa cu certitudine că Oberlus Îl Înșelase cu jocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mic de pe Río Branco, pilotul lui, Joăo Bautista de Gamboa y Costa, rămase luni Întregi expus În soare și În vînt, pînă cînd hoitul lui se desprinse În bucăți. Iguana Oberlus se Întoarse pe stînca lui, să citească și să supravegheze, În timp ce supușii Își părăseau Închisoarea și Își reluau munca, aruncînd din cînd În cînd cîte o privire furișă către catargul de care atîrna ceea ce părea să se fi prechimbat În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care-l Înzestrăm numai cu tenacitate și inteligență, lipsindu-l cu desăvîrșire de toate celelalte? - Să vedem. Și iată-l, prin urmare, cum se străduia să scape Încă o dată de haita de cîini, păzind busola care-i arăta estul și supraveghindu-i În același timp și pe vîslași, ca să nu-și slăbească nici o clipă eforturile. Azvîrli apoi În apă, În spatele său, o funie groasă, de doi metri lungime, fiindcă știa că, atîta vreme cît o tîrau după ei, Înaintau Împotriva curentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Scotia. Peștele mare al lui Parker înghite peștele mic al lui Ellis. Brandy zice: — Mie și domnișoarei Scotia ne-ar plăcea să facem singure un tur al casei. Ellis e instabil mental și emoțional. Ellis zâmbește. — Speram să-l puteți supraveghea, zice Brandy. — Fără doar și poate, zice Parker. Zice: Nu încape îndoială. Ellis zâmbește și trage cu două degete de mâneca jachetei lui Brandy. Ellis zice: — Nu mă lăsa prea mult, domnișoară. Dacă nu iau destule pilule, o să-mi vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ochii săi dar s-a dovedit mult mai ferm, mai dotat în calitățile cerute unui funcționar al Serviciului și nu și-a schimbat în nici un fel atitudinea față de el. Aceeași expresie blazată de cîine adormit, mai precis, care pare adormit, supraveghind lumea din jur printre gene cu o privire tăioasă, rapidă. Saluta umflîndu-și buzele, ridicîndu-și nițel bărbia și atîta tot. Trecea legănîndu-se ca un urs, pășind ușurel în pantofii imenși, caraghioși, cu talpă de cauciuc alb. Singura extravaganță. În rest, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-i spui omului din teren nu-ți iei ochii de pe fereastra de deasupra intrării la hotel Marna -, iar tu să știi că de fapt dorești ca domnul care a închiriat odaia respectivă să bage de seamă acest lucru, că e supravegheat, să intre în panică și să-l obligi așa să ia legătura cu șeful său, oricine are un șef!, șeful pe care îl caută înnebunite trei birouri fără să-i dea de urmă. Iar dacă i-ai fi spus inspectorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serviciului, de asta era sigur, nici chiar George Stan, singurul care umbla cu pistolul la el zi și noapte, nu se putea spune că e nătărău, dacă i-ar fi spus că "se dorește ca domnul să simtă că-i supravegheat", inspectorul ar fi făcut cu siguranță o prostie. Ar fi îndeplinit misia întocmai și s-ar fi proțăpit in stația de tramvai, cu pălăria trasă pe ochi, cu jurnalul sub braț și nu s-ar mai fi mișcat de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi durut ochii de praf și de silință drept la geamul cu pricina. Sigur că domnul în cauză ar fi văzut asta. Dar ar fi observat din prima clipă că agentul o face dinadins. Că nici domnii pe care îi supraveghează Serviciul nu sînt amatori. Pe ăia îi au în grijă cei de la Poliția Capitalei ori oamenii lui Stan Emanuel. Pe amatori trebuie doar să-i prinzi. Pe profesioniști trebuie să-i dibuiești Mihail dixit. Înțelesese astfel de lucruri fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]