4,767 matches
-
Între contrabas și jass-ul de la Cățălești. Pe măsură ce timpul trecea pe nevăzute, inimile se deschideau, voia bună scotea În evidență frumusețea sufletelor greu Încercate de vremuri, nevoi și neputință și oamenii dădeau frâu liber bucuriei de a fi Împreună. Spre marea surprindere a nepotului, fanfara-orchestră evolua magnific și ... se completa Într-un mod fericit. Moș Costachi, pe care Va numai „muzicant” nu-l bănuia a fi, Își desfăcu palma dreaptă, o așeză deasupra gurii și Începu să imite basul și nu o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
hoțul caută o rangă. Cum nu găsește decît o pilă ruginită, încearcă să forțeze ușa cu aceasta. Ion avea un sucitor în mînă și Aneta un satîr și astfel înarmați deschid ușa. Portofel n-a avut timp să-și arate surprinderea, deoarece sucitorul l-a năucit, căzînd fulgerat la pămînt. Aneta se repede cu satîrul, dar Ion o oprește. Lasă-l, nu vezi că l-am omorît? Este mort? Nu vezi? Văleu, ne mănîncă pușcăria, începe să răcnească femeia. Ce ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chiar, pentru a accede acolo unde în mod normal n-au ce căuta. Încerc să găsesc un răspuns și nimic nu mă mulțumește. Bolborosesc abia auzit: Și totuși viața durează cît timp ești util... Ce-ai zis? sînt întrebat prin surprindere. Ziceam că... Nimic, nimic important. O pasăre nocturnă repetă un sunet la intervale regulate. Un sunet fără nimic spectaculos în el și complet inutil. Am spus inutil? O, nu-i adevărat. Uită-te, pădurea pare că ascunde taine vechi, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era de acceptat. În fond și la urma urmei, "vocea poporului este vocea lui Dumnezeu". În poarta mea, rezemat puțin, era moș Leo, vecinul. Suna insistent și nu acceptase răspunsul "că nu sînt acasă". Cobor din mașină și îi citesc surprinderea pe față. În plus, constat că nu este beat și mă uit mirat la ceas. De regulă, moș Leo se îmbată cam de două ori pe zi. O dată dimineața devreme și a doua oară spre seară. Nu-i trebuie mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
profesorul să facă act de vînzare-cumpărare, chiar înainte de cununia civilă. Nu te temi c-o să te dea afară? întrebau colegii. Mă pricep la oameni. Totuși, nu se știe ce zace în... Este însărcinată. O să-mi dea afară și copilul? Spre surprinderea tuturor, căsnicia a mers. Copilul era o minune și Rîmbu era fericit. Dispăruse zgîrcenia, avea încă o normă și Diana și-a luat serviciu. Nimeni n-a remarcat vreo fisură în căsnicia lor. Doar într-o noapte, venind de la gară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tot, iar spiritul nostru prea îngust ca să putem pune totul la cap la cap. Iată acum cîteva fapte care ne vor arăta cu claritate că e imposibil ca inteligența umană să prevadă totul. Cel dintîi este acela al luării prin surprindere a Cremonei de către principele Eugenio, întreprindere concertată cu toată prudența imaginabilă și executată cu o vitejie infinită. Iată cum acest plan a eșuat: principele a intrat în oraș, spre dimineață, printr-un canal de scurgere a gunoaielor, pe care i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-a văzut Împărat, Întâi pe taică-su l-a spânzurat... Parcă În Învățământ nu este chiar așa. Acolo te ia la <tovarășeă, dar nu te tutuiește”... ― Mami! Ai venit? - a Întrebat Despina, intrând val-vârtej În cabina portarului. Luată prin surprindere, Lia nici nu-și găsea cuvintele. ― Am... Am venit, Despi, dar... ― Ce s a Întâmplat, mami? - a Întrebat Despina, surprinsă de nesiguranța Liei. ― Am... fost luată la vale de... - a răspuns ea, privind semnificativ spre portar. ― Ce motive ai dumneata
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fața... Gruia a privit la el cu atenție. „Uite cât de mică este lumea!” - a tresărit - când și-a dat seama că cel din fața lui nu era altul decât Petrică Staniște, cercetașul... ― Bună dimineața, domnule Petrică. M-ați luat prin surprindere. Eram plin de gânduri... ― Așa se cade unui tânăr asistent universitar. Ce vești mai ai de acasă? ― Ai mei sunt sănătoși. Astăzi le-am trimis o scrisorică prin care Îi vestim că sunt bunici. Au un nepot. N-am uitat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vom vedea ce se Întâmplă mai departe... ― Există un timp de acomodare a voastră - a Mariei și a ta. Prezența unui nou născut Într-o familie este un eveniment care - deși l-ați așteptat atâta vreme - v-a luat prin „surprindere”, dacă putem spune așa. E o situație nouă, care vă pune să gândiți și să acționați Într-un anume fel... Cu alte cuvinte, ați devenit părinți! ― Aveți dreptate, domnule profesor. Deși sunt acasă, mă simt În altă lume parcă. De
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
intrarea În crăpătura dealului, rămânând cu ochii pe cer, În direcția de unde se auzea sforăitul motorului. După o vreme, a apărut și avionul În Înalturi. Era unul de recunoaștere. Ne așteptam să-i vedem stelele roșii pe aripi, dar, spre surprinderea noastră, avea Însemne românești! „Unde ați fost ieri, domnilor, când <prieteniiă noștri defilau cu surle și trâmbițe pe șosea?... Dar chiar dacă erați prezenți - cum zburați la Înălțime, să nu vă ajungă antiaeriana - voi vedeați doar că trec mașini, dar ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vom descurca cu liota când va da buzna În spital. Dar Dumnezeu ține cu cei necăjiți. Și uite că bulibașa și cu piranda lui se țin de cuvânt” - i-a răspuns Gruia bucuros... De altfel și profesorul și-a manifestat surprinderea: ― Ei? Ce zici, Gruia? Îți place? Să se interneze nepoata bulibașei și să nu vină să ne ceară s-i venim În ajutor?! De aici concluzia că noi trebuie să avem grijă de ea În mod deosebit. Se pune Însă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
una din zilele lui decembrie, poștașul îi aduse la serviciu, împreună cu ziarul la care era abonat, un plic albastru de la tatăl său, el se bucură copilărește, crezând că lucrurile erau pe cale să se aranjeze, așa cum își tot făcuse socoteala. Spre surprinderea și dezamăgirea sa, scrisoarea nu conținea nici un fel de referire la chestiunea cu transferul. În cuprinsul ei, cu un scris foarte îngrijit, cu litere de tipar, pe care-l adoptase nu de mult, Stelian îi dădea de veste că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tânărul își ridicase brațele și cu o singură mișcare dibace învârtise coasa prin aer. Harșșșt!... În lumina lunii, oțelul coasei licărise ca un fulger și se abătuse peste cei trei. Restul fusese groază și tăcere. Marele comunist Guiț, luat prin surprindere și parcă nevenindu-i să creadă că putea fi adevărat, căzuse ca secerat, fără să mai apuce să scoată nici un scheunat. Ceilalți doi, treziți pe loc din beție, avuseseră totuși prezența de spirit să se arunce la pământ și scăpaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
improvizat lângă suferind, căruia i-am reînnoit mereu prișnițele și i-am turnat între buze infuzia concentrată de plante. Spre dimineață respirația a dat primele semne bune, l-am simțit liniștindu-se și a căzut într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam vorbi cu el. La prânz, Axel a spus că îi e foame și femeia lui l-a hrănit cu o ciorbă de cocoș delicioasă, am mâncat și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
știi că Maica iarăși mă va ajuta! Va veni și vremea mea! Va veni și legea mea! Anticriștii vor tomba! Vânzătorii de iluzii De data asta, tata a venit acasă ceva mai bine dispus decât în ultima vreme, motiv de surprindere, fără îndoială, pentru mama și ceilalți membri ai familiei, obișnuiți să-l întâmpine mai mult abătut ori, dacă nu, arțăgos. Da ce vești ne mai aduci, Dinule? Că, după cum se pare, o fi ceva mai de Doamne-ajută, nu numai rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
problemelor legate de alimentație în tot Saiuzul. Apoi a repetat pentru toți cu aceeași vădită tristețe în glas: No, nicevo!... Nicevo, rebiata!... Iar adjunctului ei, un învățător de la Herța, pe numele său Viorel Purice, i-a împărtășit suprema ei nedumerire, surprindere și dezamăgire: Boje moi! Boje moi! Și în final, vî svabodnî! Suntem liberi! Suntem liberi! au exclamat câțiva copii vorbitori de limbă română din detașament. Să vizităm tabăra... Să ne facem prieteni printre frații noștri români! * * * Și acum, intrăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
moale dacă ar afla că te am drăguț!.. Dispari că nenorocirea-i gata, Dorine! Ariton și-a potrivit bărdița la brâul de la spate, a sărit din podul grajdului în mijlocul standoalei și de acolo a pătruns valvârtej în bătătură. Dar, spre surprinderea lui, Dorin, nicăieri, bicicleta, nicăieri... de parcă toate s-au topit în boarea zorilor-de zi... Fereastra era și ea bine asigurată în foraibăre, candela se afla la locul ei, cu sămânța de lumină sub icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o impresie deosebită. Surpriza fu atât de mare, încât pionierii întrebau cui anume să-i ofere cele două buchete de flori, că n-o fi venit ambasadorul, se lamentau față de vajataia, mai ales că aveau și ceva întrebări pentru Excelența Sa. Surprindere, nedumerire și chiar dezorientare a stârnit neobișnuita descindere a acestui trimis american în Uniunea Sovietică și în rândul asistenței din sala de conferințe, dar și între oficialități. Că prapaganda antiamericană zicea cu totul altceva, că ea se orienta în esența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
După ce sună la poliție să anunțe uciderea lui Dănuț, îi înmână un pahar de cacao fierbinte și luă loc lângă pe canapeaua din holul său. Te simți bine? Da. Îi cunoști? Nu. Eram în fața clădirii și m-au luat prin surprindere. Habar n-am ce vroiau. Crezi că-i poți identifica? Nnu, era întuneric. Era, într-adevăr, prea noapte și prea târziu pentru că o fată să meargă singură. Ca fapt divers, veneam de la o petrecere. Singură, deoarece m-am certat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
simțiri care să fie exact așa cum le visam, doream, tânjeam eu). Fără să mă uit înapoi, de ciudă că nu l-aș fi putut ucide din priviri, am vrut să ies afară, așa cum l-am lăsat de fiecare dată. Spre surprinderea mea, el sesiză cât mi-e de rău. Mi-era foarte, foarte rău, de-abia mă puteam ține pe picioare, tremuram, mi-era foarte greu să respir, eram transpirată, dar nu aveam o stare de disconfort, chiar dacă mă simțeam sfârșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de weekend prelungit la cabana unei cunoștințe. Însă când am ajuns în fața ușii, mi-am dat seama că ceva e în neregulă: eu o închisesem, iar acum ea este larg deschisă. Îi aud dâra de scârțâit. Îmi imaginez zgomotul. Prin surprindere îmi apare în față. Este el, criminalul pe care îl urmăresc. Zâmbește cu un advertisment tacit. O zbughesc către pădurea deasă, însă mă împiedic într-o capcană a sa și cad. Se oprește în fața mea și se uită la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
natural. Iar când prin momentul, îl împing și încerc să fug, însă el mă răsucește și mă trage sub el. /1 Cum vrei tu, spune. Așteaptă, așteaptă. Mă sărută din nou. Fii fără grijă. Vreau să nu te iau prin surprindere, ci să te relaxsezi. Aștept. Și mă lasă în pace. /2 Ești foarte frumoasă. Te vreau. E viol! Nu va fi. Ba da. Ba nu. Mă sărută, mă mângâie, mă iubește. Sunt momente când mă concentrez la ceea ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cer scuze că te-am făcut să crezi. Nu-i nevoie, devenea impacient. Bine, deci mulțumesc că m-ai condus. Nu ai pentru ce. Aflu de la restaurant tot ce era de știut în legătură cu el. Și pe urmă îl sun. Spre surprinderea mea, îmi răspunde. E ceva urgent? Te pot ajuta cu ceva? Nu. Pe altă dată, atunci. Îi apar la ușă într-o noapte. Îl împing spre pat. O.K. Deci e plăcut să fii cu cineva, dacă-ți pică. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
draga mea, ar trebui să mergem să mâncăm, îi îndemnă Matei. Se ridică de pe pătură, o cuprinde pe Cecilia cu brațele săltând-o fără să-i spună, lipind-o de pieptul lui. Ah!m-ai speriat, m-ai ridicat prin surprindere. —Acesta-i farmecul, ceea ce am și vrut. Să nu mai procedezi așa! Dacă făceam un șoc? îl întrebă Cecilia, cuprinsă de teamă și de plăcere. — Cât ești cu chirurgul lângă tine nu ți se poate întâmpla nimic. — Vrei s-ajung
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
A lui Alexandru Sătmăreanu. —Mâine să vii cu tatăl tău la mine la poliție. Știi că n-ai voie să mergi cu câini liberi pe stradă? — Am lesă, uitați. —Ai lesă și câinele-i pe stradă. M-a luat prin surprindere că a fugit după o pisică. —Mâine vii la poliție la mine împreună cu tatăl tău. Ai auzit? —Vă rog să mă iertați, că dacă află tata mă omoară. — Cei de față au început să râdă văzând starea jalnică a Elenei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]