2,093 matches
-
interesează din perspectiva acestei istorii a filosofiei hedoniste... * * * Suferințele materialismului atomist. în ceea ce-l privește pe Leucip, lucrurile sunt clare: nu există nicio ediție în limba franceză care să propună fragmente și comentariile pe care acestea ar putea să le suscite... Fapt deosebit de grăitor despre modul platonician de a scrie și preda istoria filosofiei! Democrit este mai bine servit, chiar dacă bibliografia este sumară: L'Atomisme ancien. Fragments et tămoignages, traducere de Maurice Solovine, Pocket, 1993. Specialistul în materie este Jean Salem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri în ONG-uri. Skocpol (2003) arată că organizațiile civice americane operează din ce în ce mai mult managerial, iar sarcinile m.s. sunt preluate de profesioniști în lobby sau advocacy. Structura ierarhică a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
participarea comunitară: în timp ce subiectul primului - cetățeanul - este o entitate ușor de delimitat, iar participarea cetățenească facil de operaționalizat, comunitatea induce probleme de definiție, delimitare și, la nivel practic, de reprezentare sau de legitimitate. Un alt domeniu în care participarea a suscitat un acut interes a fost cel al conducerii întreprinderilor, în cadrul mișcărilor „managementului total al calității” sau al managementului participativ. Tehnicile de gestiune a întreprinderii au vizat creșterea productivității acestora prin sporirea democrației interne a organizațiilor. Participarea implică multe dintre reflecțiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a aspectelor de ordin militar, în sensul că aceastea sunt nevoite să facă loc multor altor aspecte. Afirmația este adevărată în particular în lumea dezvoltată, unde posibilitatea apariției unui conflict armat pare destul de îndepărtată. Dincolo de interesul academic pe care îl suscită în rândul cercetătorilor, securitatea este, într-o dimensiune sau alta, o problemă de permanentă actualitate și pentru decidenții politici, și pentru oricare cetățean al lumii. Andrei Miroiu, Simona Soare BALANȚA DE PUTERE Balanța de putere reprezintă unul dintre conceptele fundamentale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele inter-blocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri sub cel puțin trei aspecte - „raportul de forțe” dintre globalizare și localizare în diversele dimensiuni ale relației, încadrarea temporală a globalizării și evaluarea sa normativă, disputa fiind în bună măsură întreținută și datorită dificultății de măsurare a acestor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice diferite, globalizarea ca obiect de studiu și dezbatere suscită încă numeroase întrebări, care servesc în mod util ca punct de reflecție și pot orienta viitoare programe de cercetare, cum ar fi: Provoacă globalizarea în mod direct localizarea sau cele două sunt complementare? Stă globalizarea la originea progresului economic sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apasă asupra nonlecturii și a rețelei de angoase, fără Îndoială provenite din copilăria noastră, care Îl subîntind. E imposibil așadar să sperăm că vom ieși cu bine din acest gen de situație fără a analiza culpabilitatea inconștientă pe care o suscită mărturisirea de a nu fi citit anumite cărți, iar acest eseu Își propune tocmai să contracareze respectiva culpabilitate, fie și parțial. Să reflectezi asupra cărților necitite și asupra discursurilor pe care le suscită acestea e cu atât mai dificil cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a analiza culpabilitatea inconștientă pe care o suscită mărturisirea de a nu fi citit anumite cărți, iar acest eseu Își propune tocmai să contracareze respectiva culpabilitate, fie și parțial. Să reflectezi asupra cărților necitite și asupra discursurilor pe care le suscită acestea e cu atât mai dificil cu cât noțiunea de nonlectură nu este clară și e greu uneori să știi dacă cineva minte sau nu când pretinde că a citit o carte. Noțiunea respectivă implică Într-adevăr să fim În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
situații -, permițându-i totodată să reflecteze În profunzime asupra procesului de lectură. * Aceste observații nu ne conduc Însă doar către structura de ansamblu a eseului, ci ne Îndeamnă și să ținem cont de raportul bizar față de adevăr pe care Îl suscită faptul de a vorbi despre cărți și de spațiul singular care se constituie În acel moment. Ca să ajungem la esența lucrurilor, mi se pare necesar să modificăm serios Însuși felul În care vorbim despre cărți și chiar cuvintele folosite pentru
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu ști nimic despre ea nu e deloc o piedică În a visa la ea sau a discuta despre ea. Încă Înainte de a o deschide, simpla indicație a titlului sau cea mai mică privire aruncată copertei sunt de ajuns ca să suscite, la omul cultivat și curios, o serie de imagini și de impresii care nu cer decât să se transforme Într-o primă părere, facilitată de reprezentarea pe care cultura generală o oferă asupra ansamblului cărților. Așadar, pentru noncititor, Întâlnirea cea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Aristotel, și anume reacțiile pe care le provoacă. O carte nu se limitează la ea Însăși, ea este În egală măsură constituită, din momentul În care e difuzată, de totalitatea dinamică a seriilor de schimburi pe care circulația ei le suscită. Să fii atent la aceste schimburi Înseamnă așadar să ai acces la ea, dacă nu să o și citești. Baskerville a reușit să cunoască conținutul cărții tocmai datorită schimburilor de acest fel. În fața uimirii admirative a lui Jorge („Cam așa
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu este legată numai de slăbiciunea memoriei, ci, În aceeași măsură, prin dedublările cărora le dă naștere, și de angoasa nebuniei. Îmbogățindu-ne În chiar momentul În care se desfășoară, ea produce În același timp depersonalizare, căci nu Încetează să suscite, din pricina neputinței de a fixa și cel mai mic text, un subiect incapabil să ajungă să coincidă cu el Însuși. Mai mult decât la ceilalți autori Întâlniți, Montaigne, cu repetatele sale experiențe de uitare de sine, dă senzația ștergerii oricărei
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
texte având același nume ajung să circule astfel În romanul lui Siniac, substituindu-se unul altuia de-a lungul paginilor, iar Dochin, În calitate de cititor, nu pricepe cum propriul său text - pe care Îl consideră pe bună dreptate execrabil - poate să suscite entuziasmul majorității criticii care, În realitate, are acces la alt manuscris, la cel al lui Céline. Cunoscând stratagema la care este complice, Gastinel nu are deci nici un chef să fie prea explicit atunci când vorbește despre carte În prezența lui Dochin
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îi propune chiar lui Lucien să nu se limiteze la două articole - semnate C. sau L. -, ci să creeze un al treilea, semnat de această dată de Rubempré, și care le va Împăca pe cele două, arătând că amploarea discuțiilor suscitate de cartea lui Nathan este semnul importanței sale. Episodul din Balzac duce până la caricatură trăsăturile a ceea ce am numit bibliotecă virtuală. În microcosmosul intelectual pe care Îl descrie romancierul, contează numai poziția socială a diferiților participanți. Cărțile ca atare, reduse
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Lodge - cei care au citit cartea și cei care nu o știu. Ignorare care, o dată, Îi privește pe așa-zișii cititori, și neglijează uitarea care Însoțește orice lectură, dar și pe așa-zișii necititori, ignorând direcția creativă pe care o suscită orice Întâlnire cu cartea. Să te obișnuiești cu ideea că Celălalt știe - Celălalt fiind În aceeași măsură și tu Însuți - este, iată, una dintre condițiile de bază pentru a reuși să vorbești despre cărți În bune condiții, fie că le-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de tine Însuți În intenția de a face un lucru urât, cum te-ar putea opri oare rușinea de alții? Μ Indulgența și mila sunt răsplata pentru acela care nu știe să Învingă. Μ Când un om nu-i mai suscită altuia curiozitatea (sau capacitățile) Înseamnă, de fapt, că nu-l respectă. Μ Orgoliosul este, În realitate, un nefericit, deoarece, neputând să recunoască În față meritele altuia, nu se poate Înfrâna totuși să le resimtă din plin În forul său interior
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
așa cum făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad de sănătate și responsabilitate morală Îl va reflecta fără să vrea (sunt cunoscute, În acest sens, cuvintele marelui Platon: „Priveliștea urâtului suscită urâtul În suflet”; cu alte cuvinte, am putea spune că răul văzut la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice sau măcar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pudorii” din codul fascist al lui Rocco și al lui De Marsico. 1 martie 1975. O inimă 1tc "1 martie 1975. O inimă1" Cititorul să mă ierte, dar vreau să revin asupra problemei avortului - sau, mai bine zis, asupra problemelor suscitate de discuțiile despre avort. De fapt, problemele care contează cu adevărat sunt cele legate de coit, nu de avort. Avortul totuși are ceva care declanșează în mod evident în noi forțe „obscure” anterioare coitului însuși: el pune în discuție erosul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că ar antrena mai multă ambiguitate, că va lăsa loc liber altor confesiuni, că nu este de preocuparea Bisericii, că îngrădește libertatea participării la viața politică (Sferlea, 2004). 3. Relația dintre Biserică și stat Relația dintre Biserică și stat a suscitat dintotdeauna dezbateri pe diferite teme. În timp s-au conturat adevărate modele de relaționare, ridicând o serie de probleme și provocări privind finanțele, controlul, influența, recunoașterea, reforma. În literatura de specialitate apuseană sunt menționate trei modele de relație între Biserică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
educaționali, mediu favorabil, dezorientarea fundamentală a multor părinți; 6. cauze individuale: nevoia de apartenență, tentația noului, tendința de individualizare a omului modern, curiozitatea vârstei, aspirația către o viziune pozitivă a viitorului, setea spirituală, nevoia de siguranță, nevoi intelectuale, întrebări fundamentale suscitate de situațiile de criză existențială, schimbarea concepției de viață; 7. cauze psihomaladive: răutatea și perversitatea, gândurile urâte, izolarea de comunitate, ura față de aproape, fuga de responsabilitate, bolile psihice, disperarea, consumul de substanțe psiho active (Vernette, 1996, pp. 31 și urm
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
templu universal”, a unei sinteze a religiilor, soluție apreciată de alții ca „deloc fericită” (vezi și Achimescu, 2002, p. 20). Altă rezolvare a problemei se pare că este ateismul sau lipsa de apartenență la vreo credință religioasă. Aprige dezbateri a suscitat „suprasolicitarea ateistă” a secolelor trecute, care ar fi fost rodul unei reacții de rezistență și opoziție a populației (Bădulescu, 2001, p. 15). În acest sens, celebra afirmație a lui André Malraux „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ecou în preocupările maselor (Bădulescu, 2001, p. 16). Într-o perioadă a istoriei a existat o adevărată „dictatură ateistă” (Dumitru-Snagov, 1996, p. 174), iar în prezent se vorbește de „ascensiunea ateismului” (Rivière, 2000, p. 163). Desigur că această problemă a suscitat discuții contradictorii. În timp ce unii nu acceptă această opțiune, susținând printre altele că „ateii cred în Nimic”, că „ateii sunt de fapt sataniști, pentru că sunt împotriva lui Dumnezeu”, alții consideră că „istoria ateismului vine să probeze permanența efortului uman eliberator” (Vlăduțescu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de 20 m”; „există o Inteligență Superioară, un Spirit mult superior celui al omului în fața căruia noi, cu puterile modeste, trebuie să ne simțim umili”; - apel la sentimente și senzorialitate, operații de comparare în contextul utilizării de interogații capabile să suscite curiozitatea, ca element al motivației: „Fără reperul de contrast, nefericirea, cum ar putea simți cineva fericirea?”, „Cum ar putea cineva defini întunericul, dacă nu vede lumina, cum ar putea cineva defini căldura, dacă nu simte frigul?”; - ambiguitatea: „Ce ai gândi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care le vom prezenta pe scurt în continuare. „Statutul, deținerea de informații și de cunoștințe nu sunt suficiente astăzi pentru a fonda legitim autoritatea managerului. Trebuie să ne referim, de asemenea, la o statură personală necesară și suficientă pentru a suscita adeziunea colaboratorilor săi”, spune Patrice Fabart în introducerea lucrării și ne propune o soluție adaptată: metoda culorilor Success Insights și managementul interactiv. Metoda culorilor Success Insights s-a născut din intersectarea cercetărilor asupra comportamentelor asociate culorilor și contribuțiile teoriilor a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
românilor sîrbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără Îndoială, atît luarea-aminte a specialiștilor, cît și curiozitatea stîrnită de sondarea trecutului, În general. Am văzut că despre cei numiți Îndeobște români americani - și nu din momentul primului val de imigrare - au fost publicate, peste ani, volume, studii, articole
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]