1,030 matches
-
rahat foarte fin, gustos și aromat, tăvălit prin zahăr pudră. La plecare ne-au dat bilete de tombolă pe care le-am folosit în autocar, în drum spre casă. Ne-au făcut și reduceri de prețuri la produsele cumpărate. Cu suvenirurile cumpărate am coborât cu autocarul spre pitorescul sat Kastraki. Am văzut pe partea stângă o stâncă având o formă curioasă. Era înaltă, nu la fel ca cele din jur și subțire părând ca un deget printre celelalte. Ni s-a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
oamenilor și faptelor, aflați deopotrivă sub zodia destinului implacabil. De aici derivă și mulțimea de date și personaje reale, verificabile, și invocarea unor documente de epocă, ceea ce l-a îndreptățit pe un cercetător din Iași, Florin Faifer, să sublinieze: În afară de suveniruri, sunt adunate aici articole, de obicei ocazionale, discursuri. Gane a fost și un epistolier sporadic, însă cu o pană fină și chiar elegantă, de om cu bune lecturi... Memorialist predestinat, Gane își întemeiază în bună măsură opera pe faptul autobiografic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a nu mai reveni. Dar să nu fiu nedrept. Și iarna vieței are farmecul ei; numai trebuie ca omul sa aibă ceea ce zice Voltaire, l'esprit de son age19, să-și cinstească perii albi. El își va găsi mângăierea în suvenirele tinerețelor lui, în conștiința datoriei împlinite, în dragostea copiilor ce-i vor perpetua ființa și cu deosebire în impresiunele ce nasc din contemplarea marelor spectacole ale naturei, care ne fac să uităm neajunsurile unei vieți trecătoare față cu misterioasa vecinicie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să rezistăm până în Argentina. Ne găteam mâncarea la colegii noștri. Ne costa mai puțin și ne mai permiteam și câte un coniac. Așa procedam noi ca tot românul sărac și econom, ca să ne putem și noi cumpăra câte ceva, câte un suvenire pentru familie sau pentru colegii din țară, însă doar câte o mică amintire. Eram tare supărați pentru că nu puteam cumpăra lucruri mai mari. Deși aveam câte două trei valize, nu aveam loc din cauza unor obiecte sau lucruri, pe care le
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prietenoasă simbolizează, presupun, teribila „fiară” tectonică pe care a îmblânzit-o marele om de stat. De la poalele coloanei Pombal, Avenida da Liberdade coboară în pantă, flancată de coroane de palmieri și fântâni arteziene. Intru cu Vasile într-un magazin de suvenire portugheze, unde suntem imediat acostați de stăpânul localului - un bărbat de statură mijlocie, cărunt, cu o față deschisă și foarte vioaie, vorbind o engleză fluentă. Omul ne invită într-o odaie lăturalnică, dându-ne de înțeles că ne face un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la apus, subminându-ne intențiile. Opream doar pentru un minut-două, pentru a ne trage sufletul și a privi în urmă cu satisfacția gâfâită a cățărătorului. Am simțit că suntem aproape, după ce locul devenise mai plat și se înmulțiseră gheretele cu suvenire. Zidul de împrejmuire a apărut brusc în fața noastră, ca un element conviețuind în cea mai mare intimitate cu cartierul. De partea cealaltă, traversarăm o ogradă-parc umbroasă ce duce spre marea terasă - ținta eforturilor noastre. Castelul e cel mai vechi monument
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
glob. În fața aceleiași clădiri este instalat un indicator: așa-zisul Kilometru Zero - punctul simbolic de la care se măsoară distanțele tuturor drumurilor din Spania, tot de aici începându-se numărarea străzilor orașului. Descoperim în Puerta del Sol mai multe magazine cu suvenire, confecții, restaurante și baruri, precum și un uriaș store pentru melomani, pe care îmi pun în gând să-l vizitez pentru a-mi procura muzică flamenco. (O voi face după-amiază, de dragul unui dublu CD - chitară spaniolă, o antologie Paco de Lucia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Plaza Mayor este una dintre oglinzile în care s-a reflectat istoria Madridului și a întregii Spanii. Aici aveau loc procesiuni religioase, se anunțau sentințe și se făceau execuții publice pe vremea Inchiziției. Acum, piața este invadată de turiști - cumpără suvenire din magazinele care împrejmuiesc piața și chefuiesc în barurile de la parterul clădirilor. Doamnele, cu fizionomii asiatice, toropite de căldură, flutură evantaie. O bere consumată la o masă scoasă pe caldarâm este de două ori mai scumpă decât aceeași halbă băută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
engleză, spre exasperarea translatorului. Este evident că are poftă de vorbă, iar ocazia de a se produce în fața atâtor scriitori europeni îl fascinează. Urmează la cuvânt Thomas Wohlfahrt, conducătorul Trenului Literaturii. Are un speech model și la fel rămâne și suvenirul pe care îl oferă primarilor din orașele care ne găzduiesc - o hartă a traseului nostru prin Europa, desenată pe o bandă de plastic galbenă, destul de incomodă la ținut și cărat. Apariția lui Thomas cu această hartă butaforică în mâini a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înghițituri. Cum sunt unul dintre cei câțiva care țin pasul cu ea, îmi permit s-o întreb ce licoare anume bea. „Vodcă”, îmi răspunde cu dezinvoltură. „Îmi liniștește respirația și îmi spală gâtul de praf.“ Multă lume la magazinul de suvenire și în expoziția de artă modernă deschisă în câteva săli ale castelului. Sosesc mereu noi grupuri de turiști, chiar dacă ploaia s-a întețit. Am o stare poetică: îmi notez rânduri, sintagme, observații și remarci care se vor constitui - știu aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prilej de ilaritate, stârnită de înmânarea inscripției cu Literatur Express Europa 2000, după ce Thomas și-a rostit, imperturbabil, bine cunoscutul discurs, început cu invariabilul I would like to say THANK YOU..., iar primarul s-a arătat extrem de măgulit de prețiosul suvenir, care va constitui, peste ani, o dovadă prețioasă a trecerii acelei exotice garnituri literare prin târgul său liniștit. O cină excelentă, stropită cu vin din Chile. VITALIE CIOBANU: Este pentru prima dată după mai multe zile când îi văd pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu resurse financiare faima celui mai occidental oraș al vechii monarhii. E drept că multe clădiri sunt în renovare (schele, micromacarale etc.), dar mai e mult până a se constata o „ordine” măcar la suprafață. Facem înconjurul Ermitajului. Chioșcuri de suvenire și birouri de turism. O femeie se leagă de noi, reproșându-ne, în engleză, că nu vrem să cumpărăm nimic. Ne moralizează, ne insultă și chiar ne amenință: „Vi-i jele să cheltuiți niște dolari!? Vedeți cum arată orașul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
colină de unde se vede Stadionul Lujniki. Tarabe ale comercianților. Andrei Bodiu cumpără un tricou cu inscripția „McLenin’s” (o pastișă comercială postmodernă) pentru fratele său, Mihai, angajat la Palatul Cotroceni. O scenă de tot hazul cu attendent-ul turc, care cumpără suvenire de la ruși. „De ce, Ivan, vinzi atât de scump? Cred că 5$ îți ajung.“ (Rusul cerea 8$.) Fără să mai aștepte răspunsul sau să se târguiască, Sezer Duru pune obiectul în sacoșă. Rusul dă a lehamite din mână, copleșit de turația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noi. Ce bine ar fi să putem păstra În sufletul nostru acea sfințenie. Am mai stat, ne-am recules, am făcut poze. Un domn care era cu noi ne-a filmat. Unii au intrat În magazine să-și ia ceva suveniruri. Alții au luat și apă În sticle din râul Iordan. Și cu toții ne-am urcat În autocar și-am plecat. La Ierihon La o distanță de vreo 15-20 km de Ierusalim este orașul biblic Ierihon. S-a făcut aici un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fi stat un pic, îmi intrase în cap ideea că trebuie să iau un ochi cu mine, ca amintire. Un ochi e ușor de scos, ar fi ieșit mai repede decât a intrat creionul în urechea curvei. Un ochi. Un suvenir cu iris albastru. În amintirea unei seri de neuitat, la porțile Babilonului. 27 martie Ieri am dormit mult. Și am visat-o pe curva din Babilon. Am visat-o și pe mama, dar mai întâi vă povestesc cu Babilonul. Parcă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fi pozitivi prea mulți. Drogurile sunt la fel de ușor de obținut În părțile alea ale lumii cum au fost În Vietnam și se pare că se tem că vor crea prea multă publicitate negativă dacă toți eroii lor se Întorc cu suveniruri În sânge. — Încă se vehiculează ideea că a fost o supradoză? — Absolut. Unul dintre oamenii mei mi-a spus că familia ei nici nu vrea să vină să-i Însoțească trupul Înapoi În America. — Și ce s-a Întâmplat? — L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În buzunarul de la piept pixul cu pasté groasé. Un pix din acestă costé doué ruble treizeci și se vinde la etajul doi În Univermag. Tot acolo se vînd ceasuri, inele de aur și cercei, lumînéri colorate sub formé de papucei, suvenire pentru turiști. Profir Matveevici se oprea și spunea: - Oleacé de atenție! - Oleacé de atenție! strigă Nadejda Petrovna. - Da’ fiți, méi, atenți! - Lasé grebla ceea dracului, animalé! - Atenție la mine! - S-s-s! gata, Închidem gurile! - Oleacé de atenție la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pustiul cel lung, palatul alb se confundă cu nourul de argint și juna fată cu îngerul în genunchi. Apoi, strângând ochii silit și tare, a înecat visul său în întuneric, n-a mai văzut nimic, ci auzea dispărând, ca o suvenire întunecată, rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și el, cu totul în prada impresiunii sale, ținea încă ochii strâns închiși. Când se deșteptă din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisă, în salon întuneric și sticlele ferestrei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
soră - sa mai mare și, drept vorbind, ea abuza într-un mod neiertat de această putere ce-o avea asupra lui. El simțea în prezența ei un fel de duioșie în inimă, un fel de fior fără de înțeles al cărui suvenire îl urmărea zile întregi. Nu se poate zice că era amor, căci, deși-i plăcea prezența ei, totuși îi plăcea și mai mult ca, departe de ea, să cugete la dânsa. În asemenea resuveniri, în cari el se juca cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
violință, dăruită - pare răpită, și ah, cel ce răpește și cel păgubaș sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură. Câte lucruri în lume se pot întîmpla de două ori, revin, dar întîia sărutare, cu toate deliciile, rămâne întîia în suvenire - dulce, neștearsă, neprețuită. Era o noapte de iarnă, cu lună, cu nori, cu stele; un frig aspru și reîntineritori și fără vânt. Brumă și ninsoare se așezase pe garduri[le] și zaplazurile de amândouă părțile ulicioarei, lumina lunei albea încă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai mare și, drept vorbind, ea abuza într-un mod neiertat de această putere ce o avea asupra lui. El simțea un fel de duioșie dulce în inima lui, în prezența ei, un fel de fior fără de înțeles al cărui suvenire îl urmărea zile întregi. Nu se poate zice că era amor, căci, deși-i plăcea prezența ei, totuși îi plăcea și mai mult ca, departe de ea, să cugete la dânsa. în asemenea resuveniri, în care el se juca cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
copil de sora sa mai mare, și ea abuza într-un mod neiertat de această putere ce-o avea asupra lui. El simțea în prezența ei un fel de duioșie în inimă, un fel de fior fără de înțeles al cărui suvenire îl urmărea zile întregi. Nu se poate zice că era amor - căci, deși-i plăcea prezența ei, totuși îi plăcea și mai mult ca, departe de ea, să cugete la dânsa. În asemenea resuveniri în cari el se juca cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
soră - sa mai mare și, drept vorbind, ea abuza într-un mod neiertat de această putere ce-o avea asupra lui. El simțea în prezența ei un fel de duioșie în inimă, un fel de fior fără de înțeles al cărui suvenire îl urmărea zile întregi. Nu se poate zice că era amor - căci, deși-i plăcea prezența ei, totuși îi plăcea și mai mult ca, departe de ea, să cugete la dânsa. În asemenea resuveniri în cari el se juca cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lung, palatul cel alb se confunda cu nourul de argint, iar juna fată albă cu îngerul în genunchi. Apoi, strângând [ochii] silit și tare, am învăscut visul meu în întuneric, n-am mai văzut nimica, ci auzeam dispărând ca o suvenire întunecată: rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și, cu totul în prada impresiunei ei, țineam încă ochii strâns închiși. Când mă deșteptai din reveria mea, fereastra susă a palatului era închisă, în salon întuneric, și sticlele ferestrei străluceau ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
genunchi și cu mînile unite după fondal si sorbeam cu tot sufletul meu notele de argint a vocei sale ce veneau până la mine. Eram zdrobit de fericirea mea. Pe când stăteam estaziat, cu capul plecat în pământ, răpit ca de-o suvenire și setos să mai ascult vocea ei, ce încetase, aud în dreptul meu un foșnit de rochie... îmi ridic ochii... era ea... Se uita cu o milă nemărginită, c-un amor nemărginit asupra figurei mele îngenuncheate. - Poesis, șoptii eu, ridicîndu-mă și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]