1,250 matches
-
gâlcevelor mele cu lumea"38 etc. Așadar, scrisorile întrețin cu opera autorului legături multiple, alcătuind un foarte interesant joc de intertextualități. Sunt abundente, în epistolarul lui Sîrbu, citatele din autori mai mult sau mai puțin celebri, aluziile, parafrazele ironice cu tâlc; în corespondență trec apoi numeroase fragmente din jurnal, din romane și din alte scrieri ale autorului, fie preluate direct, fie modificate, recontextualizate. De-ar fi trăit în alt veac, Ion D. Sîrbu ar fi fost invitat în cele mai vestite
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pensulei și a propriului stil personal ce se diferenția unul de celălalt, te obliga să pășești în minunata lume a satului românesc. Aici te întâlneai cu diferite momente, obiceiuri și tradiții ce au marcat existența omului pe parcursul vremii, învăluite cu tâlc de o snoavă, ce fără să vrei îți aducea zâmbetul pe chip. Aflându-mă în expoziție aveam impresia că mă aflu într-o carte de basm deschisă în care totul din jurul meu era posibil și admis. Vernisajul a fost
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mai speciale. Voia bună și buna dispoziție a fiecăruia se instalase perfect transformând totul într-o adevărată petrecere la care fiecare participant își dădea aportul pentru a fi cât mai bine și plăcut. Diferite bancuri sau povestiri nostime spuse cu tâlc, din viața artistică pe parcursul anilor ce au trecut, erau înșirate una după alta și se sfârșeau de fiecare dată cu un ropot de râs. Pictorul Mihai Puiu, cu o structură corpolentă de fost boxeur în tinerețe și un iubitor al
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
corpului solid în țară și pe plan internațional. Noi, moldovenii, avem un sentiment al trecutului mai pronunțat. Profesorul Bursuc îi plăcea să istorisească întâmplări din trecut, la care a participat direct sau a fost martor, întâmplări care aveau însă un tâlc, de la care ascultătorii puteau învăța ceva. Înainte de a fi profesor, fizician, cercetător, profesorul Bursuc era un om cu toate caracteristicile ce însoțesc acest cuvânt. Era o fire veselă și prietenoasă, plin de înțelegere și omenie, energic și dinamic, mare iubitor
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici, București, 1963; Nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
acționa de unul singur, ci solicita avizul forului ideologic de partid local. "Lepădarea" acestuia de cenzură este la fel de greu acceptabilă ca și delimitarea bisericii catolice de inchiziție. Și totuși, nu lipseau "pașii greșiți". Mai întâi, teroarea greșelilor de tipar "cu tâlc". În "Flacăra Iașului" a apărut titlul "Manolis Glezos și popoul său" (în loc de "poporul"). La "Cronica", s-a știrbit un rând de plumb și, în loc de "Proletari din toate țările, uniți-vă!", a apărut... urâți-vă. Tot acolo, un linotipist care voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Și nici măcar la toate, înghițind și ascunzând tot ce nu bate la ochi? Dar unde e sabia cu care se va tăia nodul gordian al Abuliei?" Nodul s-a tăiat, dar s-au ivit alte "noduri și semne", al căror tâlc adevărat l-or descoperi lectorii carnetelor care (vreau să cred) s-or mai fi scris și se scriu în zilele noastre. Cartea lui Sântimbreanu reprezintă o apariție necesară. Și mai necesară mi se pare, însă, editarea integrală a carnetelor, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de ultim mohican, încheind șirul acestor cărturari, cu atât mai mult cu eminescologia coboară nemeritat într-o oarecare desuetudine, nu prin epuizarea cercetării, ci prin acutizarea contestării snoabe a însăși creației poetice eminesciene. Recenta contribuție a lui Georgescu, intitulată cu tâlc "Scrisul, ca o taină", demonstrează că, nu de puține ori, buna intenție a editorilor (cu Maiorescu în frunte) a deformat gândul și intenția poetului, determinând lecțiuni devenite tradiționale, de acuratețea cărora acum nimeni nu se mai îndoiește. Supunerea post-festum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
abia mai pâlpâie. Rămânea neinvestigat începutul și miezul veacului XIX; urmau s-o facă cele două volume intitulate "Iașii de odinioară", de Rudolf Șuțu, o carte ușor exaltată, dar doldora de informații, amănunte, vioaie schițe caracterologice și anecdote pline de tâlc. Aflu că stă să apară "Orașul amintirilor", de Eug. Herovanu. Și câte nu-s de aflat din aceste opuri uitate! Iată, de pildă, realitățile stradale ale târgurilor moldave, acum cucerite definitiv și iremediabil de zeul automobil ce proliferează în îngrijorătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tratatelor și monografiilor: Const. Călin (el însuși, între altele, autor al unor documentate monografii de mari proporții). În diverse publicații, universitarul băcăoan semnează pagini întregi de scurte, acide, erudite și pilduitoare însemnări, adevărate modele de exprimare concisă, elegantă și cu tâlc. Sunt construite, de regulă, prin apelare la texte ale autorilor din alt veac, cărora le propune o continuare în cheie actuală. Rudolf Șuțu (vezi "Iașii de odinioară") proceda la fel, plecând, de pildă, de la un citat din Kogălniceanu: Fericit acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
puțin le pasă de socialism și comunism" (1961), spre a se ajunge la redactarea și difuzarea de manifeste împotriva regimului (1982) și la entuziasta salutare a "căderii sceleratului" (1989). Distingându-se, dacă nu mă înșel, și o anume disjuncție cu tâlc între comunism și ceaușism. Am suspectat totdeauna jurnalele publicate în timpul vieții autorului de contrafacere și post-poleire. Aici nu cred că-i cazul, fiindcă ar fi fost "tunse" anumite răbufniri de-a dreptul proletcultiste ale tinereții. Lăsate neatinse, fac și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Alarmat de consecințele propriei cercetări, autorul parează: Nu aș dori ca acestei cărți să i se atribuie intenții denigratoare". Cu intenție, fără intenție, contează rezultatul final, pe care îl anticipează ilustrația copertei "Venus ieșind din mare". E-o pictură cu tâlc a modernului Raphaelle Peale: ascunsă după un cerșaf întins la uscat, din Venus rămâne vederii un braț, ceafa și laba unui picior. Cam asta ar fi, se sugerează, proporția vizibilului și viabilului din literatura română! Negrici are și n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
alta se mănâncă scriitorii." Epigrama, cu largă circulație în epocă, ar putea lăsa impresia că oamenii scrisului din perioada interbelică își priveau confrații cu ochi de... antropofagi! Nimic mai fals. Arma duelului era, de regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc decât meciurile Rapid-Steaua. Sigur că nu era "paradisul general", că existau și destule idiosincrazii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ordine de priorități În ceea ce privește acțiunile de zi cu zi constituie o problemă ce ține de substanța vieții. Care este timpul prielnic al acțiunii și al Înfăptuirii lucrurilor? Ne-o spune Ecclesiastul (3, 1-8), Într-o formulare unică și plină de tâlc: Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice Îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să rănești și vreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pentru a reda vederea soției sale, mioapă Arghira (caută lumina, adevărul, Înțelepciunea). Caută, În același timp stimulat de vechea credință populară despre Paștele Blajinilor - locul de trecere spre alt tărâm. El vrea să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle „tâlcul” care să-i permită „trecerea” și după trei tentative eșuate, renunță și pleacă În străinătate. Frumoasa Arghira Își recapătă vederea altfel, printr-un miracol: Într-o zi apare o tânără țărancă, Zamfira, care o Îndeamnă să se spele cu apa
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Întoarcerea spre timpul vechi...........103 Loredana Cuzmici, Literatura pe mai multe portative........108 Florin Faifer, Seducția spiritului efervescent.....................119 Emanuela Ilie, Un cărturar autentic....................................123 Grigore Ilisei, Comorile vechimii scrisului românesc într-o lumină nouă......................................................127 Ioan Milică, Povești cu tâlc.................................................131 Ilie Moisuc, Elvira Sorohan în căutarea autorului pierdut.........................................................134 Dan Gabriel Onțeluș, Excelența caracterului (elogiu Doamnei Elvira Sorohan)..............................147 Antonio Patraș, Saloanele criticului. În dulcele stil clasic...................................................149 Gabriela Petrache, Să scrii despre Elvira Sorohan............155 Lăcrămioara Petrescu, Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
IORGA, Nicolae. Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român. Ediția a 3-a, îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2004, 278 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. 5-10. CANTEMIR, Dimitrie. Legende și istorioare orientale: legen-de, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat. În: Iașul literar, 16, nov. 1965
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și străini. Iași: Editura Junimea, 2014. COZMESCU, Ionela. Elvira Sorohan și "cheile labirintului" Istoriei ieroglifice. În: Gând românesc (Alba Iulia), 8, ian. 2015, nr. 9, p. 29-36. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir. Legende și istorioare orientale: legende, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2013. II. PAR ELLE-MÊME " Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nr. 9, p. 29-36. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir. Legende și istorioare orientale: legende, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2013. II. PAR ELLE-MÊME " Întotdeauna am scris numai de plăcere, despre cărți de adevărată literatură, care mi-au adus mereu un nou profit de lectură. Niciodată n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la text (și la subtext), stau mai întotdeauna sub incitația unor pariuri dificile. Elvira Sorohan e atrasă de scrierile cu mai multe nivele, foind de conotații, cu un limbaj care, supus interpretărilor subtile, promite să dezvăluie (sub)înțelesurile din adânc, tâlcurile "camuflate", care deci încă mai poartă "mască". Pentru că e crezul analistei "Un text spune și ceea ce nu spune" (Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv), așa încât "Trebuie înțeles ceea ce nu se spune în ceea ce se spune" (Singurătatea scriitorului). Exploratoarea se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
autentică. Toate acestea s-au rânduit într-un parcurs al unei munci râvnitoare. Aceasta a făptuit minunea metamorfozării darurilor din părinți în părinți într-o lucrare temeinică și roditoare. Înaintea acesteia ne plecăm cu reverența cuvenită bunelor tocmiri. Povești cu tâlc Ioan Milică Îmi face plăcere să scriu aceste rânduri despre o carte pe care am folosit-o ca izvor de alte povești decât cele prinse în culegerea fraților Grimm. Îi rog pe cititori să treacă peste amănuntul că le prezint
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
început de an 2015 un volum din 2013, dar, în viața cărților, curgerea timpului se măsoară mai degrabă în unitățile subiective ale oglindirii în conștiința cititorului. Volumul la care mă refer este o antologie de legende, anecdote și istorioare cu tâlc extrase din istoria lui Dimitrie Cantemir asupra curții otomane. Apărută la editura Junimea, antologia realizată de d-na Prof. Elvira Sorohan nu a trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari, deși volumul merita o mai bună evidențiere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de colaj și colportaj narativ, călătorind pe căi de realitate și de legendă bătute după propriul gust, în sfârșit, citim ceea ce a scris un om care a văzut multe, a auzit multe și care a știut să decupeze povești cu tâlc din țesătura mereu schimbătoare a lumii. Editorul a reușit să redea, pentru cititor, viața poveștilor și vă mărturisesc că am parcurs antologia cu aceeași poftă cu care am citit minunatele călătorii ale lui Marco Polo. Prin decupajele cuprinse, antologia Legende
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
textual: o foarte bună cunoaștere a surselor, o evidentă bucurie a relecturii (pentru a-i uni, într-o sintagmă, pe Barthes cu Matei Călinescu) și, nu în ultimul rând, priceperea, nu la îndemâna tuturor, de a lega și dezlega poveștile cu tâlc. Am scris acest text având volumul sub ochi și, ca fond sonor, cd-ul cu unele din compozițiile lui Cantemir, intitulat Istanbul, Dimitrie Cantemir (1673-1723), "Le Livre de la Science de la Musique" et les traditions musicales Sépharades et Arméniennes. Vă invit să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe despre scriitori, concepute cu tâlc; un fel de travesti cvasi literar" (p. 92). După cum se poate observa, perspectiva asupra autorului ca personaj al operei generează, în discurs, o izotopie a unicității și ubicuității, susținută sintagmatic prin termeni și structuri precum pretutindeni, omniprezent, unic, se zbuciumă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]