593 matches
-
1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904 lei”. Președintele Comisiei Interimare, Emanoil Neagu, a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai mult, pe 27 aprilie 1907, comisia a hotărât să închirieze unor particulari, pentru suma de 800 lei pe an, terenul fostei fabrici Țenov. Beneficiarii erau Al. Dorneanu, crescător de vite, și apicultorul Grigore Hermes. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intrarea pe terenul fabricii, „introducând acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907, administrația locală a hotărât, „cu trei voturi pentru, din cinci membri prezenți”, că „aprobă ca acel teren să devină imaș pentru vitele târgoveților”. Acest mic privilegiu acordat crescătorilor de vite din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au fost expropriate decât 25%. În ceea ce privește țarina orașului, trebuie spus faptul că, inițial, la solicitările târgoveților, aceasta nu a fost supusă procesului de expropriere. Prin decizia Comisiei județene de revizuire, din 3 octombrie 1919, moșia orașului, „la fel ca toate terenurile cuprinse în raionul comunelor urbane, a fost declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau să primească autorizația de funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să prezinte polițaiului actele de bună conduită, iar oamenii din serviciul său trebuiau să aibă manuale de muncă”. Evident, fiecare loc ocupat în timpul acestor manifestări, aducea la bugetul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
portrete regionale ale românului, bine circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
talentului său. Firește însă că ar fi cantonat în anumite subiecte și stări sufletești, ca și Creangă - și i-ar fi interzise orice excursii în lumea și în sufletul orășenesc. Țărăniștii literari însă au fost altceva. Ei au fost niște târgoveți care parodiau, caricaturizau literatura țărănească, întocmai cum decadenții parodiau și caricaturizau literatura baudelairiană. Țăranul pe care-l imitau ei era un țăran convențional, imaginat de ei - și de obicei nu unul idilic, ca al lui Alecsandri, ci unul bădăran, un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și deja aerul miroase a brad. În dreapta, sus, bătrîna cetate, apoi șarpele șoselei urmînd Ozana "cea repede curgătoare". Cobor, mă descalț, îmi suflec manșetele pantalonilor și, înviorat, pășesc pe mirificul prundiș, lăsînd apa ca gheața să-mi ude gleznele de tîrgoveț. Din nou la drum întins, pe lîngă Mînăstirea Neamț, înecată în sălbăticie verde și... și... Coada Lacului. Unde-i Coada de-al'dat'? Gata (n-am ce face!), începe să miște demonul cîrcotaș. Cîndva, oho, ajuns aici, ți se întindea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem de-a face cu bucătăria curții domnești sau a marii boierimi, una cosmopolită și, mai ales, deosebit de bogată în comparație cu alimentația târgoveților și a țăranilor. Este greu de imaginat că aceștia din urmă foloseau zahărul la începutul secolului al XVIII-lea, predominanța savorilor sărate și acide în majoritatea preparatelor culinare fiind o certitudine. Gustul pentru acru ar trebui protejat, el conferind originalitate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-și afunda lingura în autenticitatea gastronomică a unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică tărâțelor noastre. Ciorbagii, grataragii și... fripturiști Să încercăm să aflăm ce puneau românii târgoveți ai sfârșitului de secol XIX în străchinile și, mai apoi, în farfuriile lor adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este învăluită, ascunsă - tocmai pentru a da o cât mai covârșitoare impresie a vieții, a realității. Apariția lui Marin Preda în literatura noastră îmi aduce aminte de poveștile din O mie și una de nopți. Acolo, într-o adunare de târgoveți din Bagdad, sau la un caravanserai din Basora, poate fi întâlnit un personaj tăcut, pe care nimeni nu-l ia în seamă, și îmbrăcat într-un burnus care nu-l deosebește cu nimic de oricare om al deșertului, de oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
funerar, ceva mai bogat, ducând sicriul cu corpul neînsuflețit al postelnicului Andronache Tuzluc, mort și el sărac, alienat mintal. Tot acum are loc și țintuirea lui Chir Costea Chirul la stâlpul infamiei, pentru că prin falimentul fraudulos sărăcise o mulțime de târgoveți. Ultimul capitol este un epilog („din opincar, mare spătar”) unde aflăm că fostul vătaf Gheorghe, cinsitutul funcționar al postelnicului, a ajuns din opincar „mare spătar”, că se căsătorește cu Maria, fiica Banului C și este cununat de Însuși domnitorul Ghica-Vodă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vânzare a fost publicat de Gh. Ghibănescu, în revista „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]