7,229 matches
-
dintr-o uriașă statuie pierdută, sau mici busturi imperiale din argint, lipsite de luciul gratuit al suvenirurilor ordinare, sînt peste tot prin oraș. Și turiștii se bucură de ele, mai cu seamă de degetele fără sanda ale împăratului din antichitatea tîrzie, destul de chinuite de mulțimea celor care le folosesc ca loc de odihnă sau de poză. La asta e bună istoria... De care, spuneam, Trierul nu duce lipsă. Porta Nigra, o impresionantă citadelă crenelată asortată lîngă un cîmp cu flori miniatural
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
nu este una spontană și circumstanțială, ci, pur și simplu, o condiție sine qua non a existenței Orașului însuși. Această situație este tipică pentru spațiul românesc și, cu precădere, pentru partea de sud a țării, unde orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice. Cum Bucureștiul intră perfect în această ecuație, el poate sluji drept material didactic în orice demonstrație care privește specificul orașului nostru. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator, iese din fumul lumînărilor și din aerul greu de tămîie, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și își secularizează prezența, imaginea și memoria. în orizontul simbolic al orașului apare acum, fie trecînd prin cimitir, fie coborînd
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
frumos am scris eu astăzi/ ei n-au cunoscut și nu vor cunoaște poate niciodată/ singurătatea orgolioasă și esențială a unui poet/ care se apără capitonându-și existența cu lecturi/ din Borges și din Proust)/ însă aici întotdeauna e prea târziu/ Basarabia mea pare astăzi un cimitir/ care nu ne mai luminează deloc memoria". Deteriorat de mediul înconjurător, de calculele geo-strategice prin care tradiția locală este amputată ori distorsionată, după caz, artistul caută, cu o rece disperare, "ceva prin care să
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
lea un obstacol între sud-estul Europei și Asiei, mai ales după cucerirea de către turci a Rumeliei. Nu se concepea un Imperiu Otoman puternic și expansionist, în condițiile menținerii în Asia Mică și nordul Africii a unei așa-zise „relicve” romane târzii. Această oază de creștinătate răsăriteană devenise un ghimpe de nesuportat în coasta Semilunei, a gândului sultanilor otomani de a converti la islamism o parte însemnată a Europei. Când a fost încoronat sultanul Mehmed al II lea, Imperiul Bizantin era alcătuit
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
luptă Cruciada de la Varna, 1394 adecvată îl învinge pe Baiazid Ildîrîm. Locul ales de domnul român nu putea să fie decât ideal, adică mlăștinos, dificil de străbătut, mai ales că turcii erau mulți și cu armament greu. Chiar acele cruciade târzii, organizate de monarhii țărilor catolice n-ar fi fost posibile fără victoriile românești precedente. Cruciada de la Nicopol, din 1396, a avut un model românesc, în care victoria a aparținut lui Mircea cel Bătrân, iar cea de la Varna, din 1444, victoriile
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
va mai alia cu Poarta otomană, pentru a stăvili expansiunile Imperiului German, cum s-a întâmplat în perioada domniei lui Francisc I, care a încheiat un tratat cu Soliman Magnificul, ci va organiza campanii militare de mare anvergură, adevărate cruciade târzii împotriva Semilunei. Abdul Hamid I a domnit între 1774 și 1789. În timpul domniei sale au crescut conflictele cu Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus. Războiul ruso-turc din 1768 și 1774 a fost pierdut de Imperiul Otoman, care a fost obligat să încheie
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
nituri de râs? vrei tu să fii amarul din sânge, să-mi descleiezi prea dulcile herghelii ce mă-nneacă în praf? dă-mi un semn, născocește o slovă, smulge o unghie balaurului ce stă între noi neclintit ca o stâncă. prea târziul a sunat din penultimul gong. noaptea cu vene îngroșate subțirele somn se tot sparge, se crapă aiurea ca o coajă de ou, dând naștere golașului pui al treziei ce doare. noaptea cu vene îngroșate avansează greoi, nămolos. dinspre mine vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a determinat pe Ilie Uzum să încadreze necropola de la Pojejena în perioada feudalismului timpuriu 109. Pe lângă necropole aparținând populației locale, s-au descoperit și necropole aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în perioada secolelor VIII-XI viețuia în cadrul așezărilor rurale o populație sedentară, care avea printre ocupațiile ei de bază: cultivarea plantelor și creșterea animalelor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Munteanu, et alii, Săpăturile arheologice preventive de la Dumbrăvița.DN 6-varianta ocolitoare Timișoara km.549+076-DN 69 km.6+430. Timișoara Editura Waldpress, 2004, p.80, p, 96 fig., 9o pl. 4. D. Benea, I. Hica, Damnatio memoriae în arhitectura romană târzie de la Dunărea de Jos, Excelsior-art 2004,191 p. 4. D. Benea, M. Crânguș, S. Regep-Vlascici, A. Ștefănescu, Arta si tehnica emailului în Dacia Romana, 2006, 191 p 28 pl. alb negru, 8 color 3 hărți . 5. D. Benea, M. Balaci
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și ți se pare că ai devenit mai înțelept, că ai fi „ajuns“ acolo unde, în realitate, nu îți mai pasă dacă trăiești sau mori. * Orice om ar trebui să își scrie testamentul spiritual la tinerețe, cu nerăbdarea revelației, pentru ca târziul să nu aștepte prea mult în lamentație, în lehamite. * Depresia, plictisul, melancolia, bolile delicate ale minții, trebuie să știi să le administrezi, să te lași în voia lor, să le somezi să-și deschidă evantaiul estetic... Dacă le opui arsenalul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de literatură) și până astăzi s-au adunat zece volume, acesta fiind cel de-al unsprezecelea. Scrisul lui Vasile Fetescu se concentrează în jurul unui trunchi tematic apropiat de preocupările sale psiho-pedagogice, îmbrăcând însă forme diverse de expresie literară. În Flori târzii (2002) și Parfum de spini (2003), profesorul Fetescu tatonează parcă spațiul literaturii, adunând împreună creații aparținând mai multor genuri literare: proză scurtă, versuri lirice profunde, catrene vesele și triste, cugetări și aforisme. Urmează apoi o separație necesară a genurilor, în urma
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în lucrările anterioare. Este vorba despre aforism. Faptul acesta nu este surprinzător pentru cel ce i-a urmărit evoluția (rapidă) a scrisului. În primul rând, aforismul este o preocupare mai veche a sa, fiind prezent fragmentar în primele cărți (Flori târzii și Parfum de spini), una dintre secțiunile din Flori târzii purtând chiar titlul cărții precedente de parimii. În al doilea rând, factura scrisului lui Vasile Fetescu prefigurează potențialități pentru acest gen. În aproape întreaga operă literară a profesorului se întrevede
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
este surprinzător pentru cel ce i-a urmărit evoluția (rapidă) a scrisului. În primul rând, aforismul este o preocupare mai veche a sa, fiind prezent fragmentar în primele cărți (Flori târzii și Parfum de spini), una dintre secțiunile din Flori târzii purtând chiar titlul cărții precedente de parimii. În al doilea rând, factura scrisului lui Vasile Fetescu prefigurează potențialități pentru acest gen. În aproape întreaga operă literară a profesorului se întrevede înclinația pentru cugetarea densă, bine cumpănită, cu valențe axiologice și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
secundare, al căror conținut e mai mult sau mai puțin modificat. Așadar întreaga tradiție ebraică se sprijină pe un singur prototip. A doua poziție, cea a lui Rosenmüller, susține că, deși prototipul a existat, codicele existente astăzi sunt mult mai tîrzii decît prototextul original, abaterile față de el dînd naștere unor numeroase greșeli. A treia poziție, cea a lui Paul Kahle, neagă existența unui singur prototext, afirmînd în schimb că în spatele actualei variante se află mai multe tradiții textuale din care, pînă
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
rol vital. Prezența acestuia nu este doar una spontană și circumstanțială, ci, pur și simplu, o condiție a existenței Orașului însuși. Cu atît mai mult în spațiul românesc, și cu atît mai mult în Sud, unde Orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate aici aproape în simultaneitate și ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea lui, viața
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
cultura stilistică, la cultura expresiei, ambele observate în lucrări ce aparțin unor lumi muzicale atât de diferite cum sunt Cvartetul în re minor, KV 173, scris de genialul adolescent Mozart, și Cvartetul nr. 14 de Antonin Dvorak, lucrare a maturității târzii a autorului. Se poate vorbi despre cultura sunetului, despre coerența ansamblului și echilibrul sonorităților, despre intonația perfectă, gândită și realizată funcțional, despre magistrala construcție a acestui covârșitor opus beethovenian care este Cvartetul "Razumovski" în fa major. Mai important decât toate
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
cu apă rece, cu o lingurița cu șerbet înăuntru. În precursorul frigiderului vizitelor noastre de familie se afla înghețata de casă. Unele dintre rubedeniile noastre o pregăteau în cutii cilindrice de tablă care în timpul războiului adăposteau etanș măștile contra gazelor. Tîrzie ofrandă casnică adusă geniului tehnic nemțesc: acele cutii nu rugineau. Caragiale știa ce înseamnă căldura de București și a scris despre toate momentele ei, 24 de ore din 24. De la vipia matinală din Petițiune, cea cu apa "fil.. flir... filtrată
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
lui Nicolae Ceaușescu. Mi-e imposibil, de aceea, să judec pe cineva care a făcut ambele aceste lucruri, fără riscul de a greși flagrant. Prefer, de aceea, să-i dau cuvântul chiar lui Neculai Constantin Munteanu pentru o tristă și târzie confesiune: Credeți că m-am temut de întâlnirea cu acest dosar? Eu nu cred. Însă silă mi-a fost. De mine, în primul rând, și de slăbiciunile mele. Aș putea invoca în apărarea mea activitatea pe care am avut-o
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
problemele de fond. Cu privire la ultimul roman al tripticului (Jocurile Daniei), criticul insistă asupra detaliilor privitoare la fondul autobiografic care l-a generat (relația scriitorului matur cu o tânără de 19 ani), împrejurare care justifică publicarea sa postumă la o dată destul de târzie. Dincolo de aceste detalii, exegetul emite aprecierea că personajul feminin din romanul care încheie seria (dacă scriitorul nu avea cumva de gând să îi dea o continuare) are meritul de a fi complet "diferit (față) de tot ce putea fi întâlnit
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
ce-ar fi în măsură a o susține e proiectată în marginal, accidental, minor. Cuvîntul de ordine al acestor discursuri decadente pare a fi suspiciunea, termen nietzschean ce și-a găsit o aplicație dintre cele mai fertile. În cuprinsul "modernității tîrzii", dacă nu în cel al "postmodernismului" al cărui statut a fost consacrat de Jean-Francois Lyotard, avem a face mai curînd cu o adaptare la real decît cu o tentativă de normare a acestuia. Cu o îngînare a realului în cheie
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
posibilul în imposibil și oximoronul tradus în parabolă și metafizicul în sublim. Dar trebuie, firește, ca totul să se desfășoare într-o altă tensiune a metaforei. Oare viața noastră nu e suprarealistă? Să vă mai mărturisesc ceva: într-o seară târzie l-am întâlnit pe cetățeanul Kafka la Vârșeț, dar fără Felicia Bauer. A doua zi, dis-de-dimineață, Vârșețul a fost asaltat de domnul De Chirico și de scepticul și nemuritorul Iovan Sterija Popovici. Era imposibil să-i evit într-unul din
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut sub forma unui stile antico (s.a) (la Haydn), forțându-și vechile limite după gustul neconvențional beethovenian, adaptându-se la îmbogățirile de limbaj al unui romantism târziu (Brahms, Liszt, Reger, Franck), sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate de după 1900 (Hindemith, Șostakovici, Bartok etc.)" (pag. 21). Asistăm în continuare la celebrarea fugii sub toate aspectele ei sintactice, morfologice și de vocabular. Ca într-
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
pune pe seama șocului emoțional provocat de succesul literar și, în consecință, de schimbarea radicală a poziției lui sociale. Complexul sărăciei, cauză a resentimentului, se transformă într-o obsesie a vinei, care nu-l perturbă mai puțin. își face o autoanaliză târzie în termeni patetici, pentru o posibilitate nerealizată, ratată și permanentizată ca vină imposibil de expiat altfel decât prin autoflagelare morală. Cu exclamația: "mi-e silă de mine" atinge paroxismul imaginii despre sine, atunci cănd "privațiunile supraomenești" l-au forțat să
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
un grupaj la Gazeta literară. Și, totuși, cea mai emoționantă povestire ni se pare "Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în compania înțeleptului său câine Voltaire, are revelația târzie a unei ființe superioare, eventual, a marii iubiri. Pornind "pe firul cleios și firav al zilei, cum ar fi spus Céline", spre a explora un tipic cartier de provincie, dezolantă illo tempore, ca și acum, burdușită fiind de buticurile tranziției
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]