1,130 matches
-
să persevereze, deoarece textele trimise, deși nepublicabile, mărturisesc semnele unui „frumos talent”. Fără a constitui o preocupare principală, se face loc și la câteva traduceri. Din Petrarca dă o Madrigală și mai multe sonete I. Bocaniciu, din Hans Christian Andersen tălmăcește Maria S. Dănăilă o nuvelă, sub titlul Mitutica. Alte transpuneri sunt din Mark Twain (Istoria Venerei capitoline), din Maupassant și François Coppée. R.Z.
POSTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
Petru Vulcan, V. Pop, Ioan Adam, Spiru Hasnaș, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Artur Gorovei, Matei Rusu, A. Steuerman, I. Teodorescu. Câteva traduceri din Maupassant, Anatole France și Marcel Prévost sunt făcute, probabil, tot de Ion Gorun. Din Lenau și Petőfi tălmăcește St. O. Iosif, din Petőfi și Heine transpune A. Toma, iar din Jean Lahor dă o versiune D. Anghel. R.Z.
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
Gherghinescu-Vania, Nicolae Albu, Ion Th. Ilea, Vasile Netea, Aurel Pop, Gh. Anitei, Petru Natea, Maximilian Costin, Alexandru Sară, David Lazăr ș.a. Aici Gherghinescu-Vania traduce poezii ale lui Paul Verlaine, Maximilian Costin un poem al lui Stéphane Mallarmé, iar E.C. Zamfir tălmăcește versuri aparținând lui Zareh Boronian. Revista publică numeroase materiale cu caracter pedagogic, social și cultural, câteva articole despre Gh. Șincai, Petru Maior, Alexandru Papiu-Ilarian și Vasile Pop, cugetări, epigrame. Alți colaboratori: Nicolae Rusu, Lucreția Manoilă Runcu, Ștefan Gh. Grecu, Vasile
PROGRES SI CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
Martin Heidegger (cuvântul la aniversarea lui Ludwig von Ficker), un grupaj de traduceri sub genericul Poeți francezi de azi... , realizat de Ioan Cușa și Paul Miron (versuri de Pierre Emmanuel, Michel Deguy, Jean-Claude Renard ș.a.), și un poem de Hölderlin, tălmăcit de Paul Miron. M.P.-C.
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
articolul Spiritul literaturii fasciste, Anton Balotă comentează cu simpatie fascismul, ca și legătura dintre fascism și literatură. În P. apar traduceri din Goethe (Bun sosit și rămas bun, în transpunerea lui Ion Sân-Giorgiu), Petőfi Sándor, iar din Ady Endre se tălmăcește poemul Fericiți sunt cei ce îmbătrânesc (Horia E. Frunză). La sfârșitul fiecărui număr este plasată rubrica „Note”, unde sunt găzduite portrete, evocări, epigrame. T.H.
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală: Petre Stănescu traduce cartea a VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului), Ion Tundrea transpune fragmente din Divina Comedia de Dante, Const. Vulturescu dă fragmente din Kalevala, A. E. Baconsky tălmăcește Îngerul de Lermontov și Prietenilor de Pușkin, poet din care este tradusă și poezia Viscol (Anna Barbu), Petru Sfetca oferă o versiune la Fereastra de Rainer Maria Rilke, iar Francisc Păcurariu transpune Balada domnițelor de odinioară de François Villon. Se
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
studiile la Academia de Arhitectură (luându-și licența în 1937) și profesează ca arhitect până la pensionare (1969), preocupare finalizată și în plan teoretic cu publicarea eseului Cartea proporțiilor (1981), altă lucrare, un dicționar de arhitectură, rămânând în manuscris. Editorial, debutează tălmăcind, în 1957, împreună cu Constantin Țoiu, romanul Subteranele libertății al brazilianului Jorge Amado. Prima traducere publicată independent e piesa Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, apărută în 1961 în revista „Secolul 20”, în volum în 1965 și pusă în scenă la
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn în contra vieței lui Napoleon I, diferită de cea din „Naționalul” din 1860. A. I. Odobescu tipărește aici întâia dată Doamna Chiajna. Sion face și câteva traduceri din Musset și din poetul ceh K. J. Erben, Grandea tălmăcește Lacul de Lamartine, iar I. Barasch transpune povestirea Istoria lui Harvey, fabricantul de mănuși. R.Z.
REVISTA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]
-
în știință și literatură. Cu versuri și proză au colaborat Grigore Sima al lui Ion și I. Pop-Reteganul. O traducere din scrierile lui Lev Tolstoi (Cazacii, primele capitole) făcea, probabil, tot I. Pop-Reteganul, semnând cu pseudonimul Anibal. S-a mai tălmăcit, după o versiune franceză, Cele trei mere de aur de scriitorul american Nathaniel Hawthorne. R.Z.
REVISTA GENERALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289214_a_290543]
-
spre publicare fragmente din Contractul social de J.-J. Rousseau, traduse de Adelaida S., care apar în 1863. Alte transpuneri, puține, aparțin chiar lui Bolintineanu (Horațiu, Odă la țară) și lui Gr.H. Grandea (fragmente din Străbunii de Mickiewicz). Se mai tălmăcesc versuri din Uhland (M. Strajanu), Schiller și Musset (N. Nicoleanu). Demnă de semnalat este atitudinea față de Transilvania, manifestată în articole prin care se semnalează opiniei publice din Principate situația politică și socială a românilor transilvăneni și se susține ideea realizării
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
de preferință franceze, inegale ca valoare, dar alese pentru a atrage cititorii: după Swift - Călătoriile lui Gulliver, după Zola - Potopul, după Jules Verne - Michel Strogoff ș.a. Se traduce din scriitori puțin cunoscuți ca Ch.-L. Mollevaut (poezia Moartea lui Abel, tălmăcită de Al. I. Șonțu) sau din alții care abia atunci se impuneau (Sully Prudhomme, din care Grandea transpune, în 1882, poezia Un vis). Înființat în zilele de început ale Războiului pentru Independență, pentru a informa opinia publică în legătură cu mersul operațiunilor
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
Zweig de Eugen Relgis, Ion Minulescu și Alexandru Macedonski de D.N. Teodorescu și Anton Cehov de Radu Boureanu. Numeroși sunt și traducătorii. Astfel, Radu Donici se ocupă de Ilya Ehrenburg și Maxim Gorki, Camil Baltazar de nuveliștii sovietici, Radu Cioculescu tălmăcește pagini din Elisabeta Bibescu, iar Horia Stanca și Victor Bănciulescu se opresc la E.A. Poe, în vreme ce T. Andrei traduce Zidul de Jean-Paul Sartre. În numărul 14/1944 pot fi parcurse Amintiri de Mărgărita Miller-Verghy. Alți colaboratori: I. Valerian, Ovidiu Constantinescu
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
îi aparțin însemnările intitulate Un nou roman german cu subiect românesc, lui Dumitru Murărașu articolul Eminescu și Schopenhauer. Numărul 1/1937 e dedicat personalității lui Heinrich von Kleist, iar numărul 3/1937 lui Rainer Maria Rilke, din a cărui lirică tălmăcesc Ion Pillat, O.W. Cisek și Virgil Tempeanu. Transpunerile în limba germană reprezintă un sector important, existând intenția consolidării cunoașterii reciproce între cele două culturi. Poeme de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Ion Pillat, G. Bacovia, Adrian Maniu traduc Bernhard Capesius
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
Adrian Maniu traduc Bernhard Capesius și Konrad Richter, acesta din urmă oprindu-se și la Ion, romanul lui Liviu Rebreanu, în vreme ce Hermine Pilder-Klein optează pentru fragmente din Pădurea spânzuraților. Din proza lui Emil Gârleanu și a lui I. Al. Brătescu-Voinești tălmăcește Olimpia Borănescu-Filittis, iar din lirica germană modernă - Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de Schiller. Opera și personalitatea lui Friedrich Nietzsche fac obiectul a numeroase intervenții, printre care C. Rădulescu-Motru, Filosofia lui Fr.
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
evenimentele politice din timpul lungii guvernări liberale dintre 1876 și 1888 sunt mult prea străvezii, iar atitudinea autorului alunecă adesea spre sarcasm și pamflet. O foarte rodnică activitate a desfășurat N. în calitate de traducător din literatura franceză. Este cel dintâi care tălmăcește integral în românește Arta poetică a lui Boileau, oprindu-și apoi îndelung atenția asupra autorului său preferat - André Chénier. A mai tradus din Teocrit, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier, Jean Reboul, Adolphe Belot, François Ponsard
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
izvod letenesc ce au fost scos de curând”, alt text ajutător, cercetătorii au văzut „o traducere latină, recentă pentru Milescu, a originalului ebraic al Vechiului Testament” (Virgil Cândea). Editorii Bibliei de la București au lucrat pe acest text al Vechiului Testament tălmăcit de M., text ce suferise cel puțin o îndreptare însemnată (făcută, poate, de Dosoftei). Vor supune acest text revizuit propriei lor „revizii”, confruntându-l iarăși cu originalul grecesc și, poate, cu versiunea din manuscrisul 4389 de la Biblioteca Academiei Române, renunțând, în
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se face cunoscut și prin traducerile realizate de Jul. Giurgea, care transpune romanul There Is My Heart (1936) sub titlul Drumuri cu popas (1938), și de Ionel Jianu, care tălmăcește Easter Sun, intitulat în versiunea românească Soare de Paști (1940). În țară va reveni și după de-al doilea război mondial spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of Montparnasse, apărut postum (1965). Consacrarea internațională este
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu. Versul își păstrează, măcar în parte, vibrația nealterată, farmecul ingenuu al emoției, tălmăcit cu accente nostalgice, în imagini cromatice ce prevestesc atmosfera bacoviană: „Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-nfiorau, / Și tremurau în vântul serii / Ca niște fluturi chinuiți, / Ca niște fluturi rătăciți / Din țările durerii
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
en turc, apărută în 1694 la Paris. La Curtea lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria Del Chiaro a tradus cartea în limba italiană. Din italiană în greacă a fost transpusă de Ioan Avramios (predicatorul Curții), iar din greacă în română e tălmăcită și tipărită de Antim Ivireanul la Târgoviște în 1713. Versiunea din 1713 avea deja diferențe față de selecția oferită de Galland și ele se înmulțesc în reeditări: în 1783 la Râmnic, prin grija lui Grigore Râmniceanu, în 1783 și 1795 la
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
decernează Premiul Organizației Sașilor Ardeleni din Germania pentru întreaga activitate, inclusiv pentru efortul de transpunere a numeroase scrieri literare românești în limba germană. Atașamentul față de literatura lui Liviu Rebreanu, originar, ca și P.-K., din ținutul bistrițean, o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
autenticitatea. În prelungirea preocupărilor sale teoretice, remarcabilă este și activitatea de traducător a lui P., îndeosebi prin transpunerea unor importante eseuri literare și studii de istorie a artei și filosofie a culturii (Jean-Paul Sartre, Pierre Francastel, René Berger, Jurgis Baltrusaitis). Tălmăcește, în colaborare, și din literatura gruzină. SCRIERI: Serile-n sat la Ocișor, București, 1971; Curente estetice contemporane, București, 1972; Grünewald, București, 1972; La Rochefoucauld. Aventura orgoliului, București, 1973; Măreasa, București, 1975; Călătorie spre Soare-Răsare, București, 1976; Crișan, București, 1977; Vitralii
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Tudor Vianu, Poezia lui Ion Pillat, urmat de un grupaj din lirica autorului (ciclul Scutul Minervei), apoi versuri de V. Voiculescu și Ștefan I. Nenițescu. Aici N.I. Herescu, latinistul care polemizase cu E. Lovinescu pe marginea unei traduceri din Horațiu, tălmăcește poezii din Catul, scriind și articolul Dante în românește. Tot el semnează un necrolog al poetului Nicolae Milcu. I.R.
PLEIADA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288846_a_290175]
-
Invocațiile către Moldova, bogată, dar îndurerată de starea ei prezentă, amintesc de Cântarea României. Niște versuri franțuzești din 1830, Oubli, vădesc lecturi clasice (Boileau) și romantice (Victor Hugo). Admirator al lui Voltaire, P. transpune în 1838 Henriada, după ce în 1837 tălmăcise Zaira. Alte traduceri, din Crébillon și din alți autori încă neidentificați, s-au păstrat în manuscris. SCRIERI: Scrieri, îngr. și pref. Vasile Sandu, București, 1986. Traduceri: Voltaire, Henriada, pref. trad., București, 1838. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 95, Ist.
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a realizat și reușite traduceri din Horațiu, modernizând prozodia antică, adoptând versul, ritmul modern și chiar rima. A proiectat să tălmăcească în întregime opera scriitorului latin, dar nu a reușit să transpună decât epistolele, odele și epodele, două satire și, integral, pentru întâia oară în România, Arta poetică (1891). Din franceză transpune în 1878 drama Ruy Blas de Victor Hugo, text
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura germană și engleză: S. Gessner (Potopul), H. von Levitschnig (Floarea florărița româncă), Byron (Oscar d’Alva), Thomas Moore (Melodiile irlandeze), Young (prima Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]