1,049 matches
-
la spital și, Într-un bidon În care sfărâmaseră cu ciocanul un calup de gheață de la bufet, au adunat de prin țărână rămășițe: câteva degete, urechi, un vârf de nas, o bucată de piele cu păr de pe cap și chiar, tăvălit prin praf ca vai de lume, un ochi de care atârna ca o ață ceea ce ați Învățat voi la anatomie că se numește „nervul optic”. Situația juridică a acelui loc de casă a rămas neclară și-n ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a făcut din nou mișcarea cu bătutul cuiului. Ar fi priceput până și un bou. Înțelesese și vânzătorul, care i-a răspuns limpede În limba noastră: „Nu avem pentru cai; numai pentru măgari, adică i-ha! i-ha!”. S-au tăvălit pe jos de râs toți clienții, că toți erau de pe la noi și toți căutau caiele. Hristu nu s-a supărat, că avea simțul umorului, a cumpărat câteva kile din cele de măgar (că sunt câte unii care Îi potcovesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se aruncă În apă lângă rudar. Vocea Îi tremura: „Ia-mi-le tu, băi Lică; eu n-ajung”. „N-ai, bă, nimica. Te-a păcălit ăsta.” Dar Blondul nu crezu. Se năpusti iar pe mal, Își lepădă țoalele și se tăvăli prin nămol, apoi se bătu peste șale cu un mănuchi de buruieni. Ăi din apă râdeau de el: „Pune-ți, mă, dracu’, nădragii pe tine, că ți se vede baritai scula și ne speriem! Vai de mine: are cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
jar. Înfometați, mâncară până la urmă și ce se putu roade din oasele păsării. Își linseră degetele și oftară de sătui ce erau. Scuturară cămașa de rămășițele prânzului și se lungiră În iarbă, pe burtă, ca să pălăvrăgească, cuprinși de lenea mistuirii. Tăvăliseră totul prin sarea grunjoasă: ouăle, roșiile, carnea, cepele, mămăliga. Brânza fusese și-așa sărată de bășica limba și cerul gurii. Lică era cam prea tăcut și părea că așteaptă ceva. Sărătura Înghițită Începu să le ardă gurile. „Mi-e sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
temea de albine, de câini, de vaci, de șerpi, de noapte, de urzici, de suitul În copaci. După astfel de canoane nu puteam fi decât boier și preaboier. De aia Încercam să fac totul la fel ca ceilalți. Când ne tăvăleam prin praf după banii mortului, eu mai mult mă prefăceam. Mă obișnuisem să am mereu la mine Într-un buzunar câțiva mărunței luați de acasă. Mă mândream, apoi, În spatele bisericii, cu ceea ce, chipurile, culesesem de pe jos. De multe ori ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ce i-ai promis pentru zece zile?” „Le-am promis pe sor-ta și pe mă-ta să le facă poștă tot statu’ major de la regiment. E bine?” Și se Încăierară. Se izbeau amarnic cu pumnii și picioarele, se tăvăleau pe ciment sau pe paturile care zdrăngăneau și se desfăceau din Încheieturile cârpite cu sârmă. Ceilalți nu se băgau și-i lăsau să se rostogolească și să se bușească icnit. Le sângerau buzele, nasurile și arcadele desfăcute. Când Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
casă. La o adică, se luptă cu oricine să-și apere coliba. Zi, ce dai, ca să stăm și noi de vorbă!” „Ești prea scump pentru mine, ce să zic. Nu vezi că-i atârnă bucile până la călcâie? Or să se tăvălească de râs ăi de la mine când or vedea-o. Grâu nu am. Îți dau atâtea măsuri de mei, un singur topor și două piei de oaie.” „Vrei să râzi de mine sau ce? Păi mă vezi că din capul locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
casa. Băieții o luaseră și ei la goană spre poartă și, Înainte să iasă, apucaseră să audă cum, În urma lor, azvârlit Înspre ei de muierea furioasă, microscopul se făcea zob pe poteca pietruită. Vieru Îi aștepta În Întuneric și se tăvălea prin troscot, cu cracii În sus, râzând Înfundat. „Râzi ca un tâmpit ce ești! De unde dracu’ luăm atâția bani ca să plătim microscopu’? Nu face tac-tu rost nici dacă vinde zece ca tine!” Ectoraș aproape că tremura de spaimă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mai ales iarna, calul se hrănea din mila oamenilor. Unii Îi aduceau fân, alții câte o traistă de ovăz și mai ales copiii Îl răsfățau cu cotolani de porumb furați de prin pătulele părinților ori cu bomboane mentolate ce păreau tăvălite prin mălai, târguite de la prăvălia fără firmă și care Își schimba numele după cel al gestionarului. Mihai Enin simțea de fiecare dată bucuria lui Canafas, care zâmbea arătându-și dinții lați și galbeni, fornăia, Își scutura coama, Își freca tâmplele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să bată În galben. Trecu apoi Odraslă, ținându-se cu mâinile de pântece și răspândind miros de moarte. În urma lui, Foiște se chinuia amarnic să-l ajungă, strâmbându-și trupul beteag. În vârful bastonului ridicat ținea o bucată de maț tăvălit prin țărână. Striga aproape cu deznădejde către Odraslă, care nu Îl băga În seamă: „Domnule, tinere, dragul meu, ai pierdut ceva! Oprește-te puțin, ți-a căzut ceva pe jos, domnule!”. Trecu, În cele din urmă, și Gogoașă. Enin Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și pereți, cu aerul umezit de aburii din oala ce se Încălzea fără Încetare pe aragaz. De ce, domnule, să nu mă aștepte? Fusesem un oarecare, un nimeni, un ăla nesătul și cu dinaintea-nvârtoșată cu care Îi făcuse plăcere să se tăvălească niște ore, zile și nopți? Nu-i spuseseră nimic vorbele mele ocolitoare, gesturile sfioase, deznădejdea și speranța? Iubirea, Într-un cuvânt? Mi-au năvălit În suflet, Încărcate cu durere și neputință, toate zgomotele și mirosurile din odaia celor trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dezvăluite la viitoarele aniversări ale eroicului nostru veteran de război; după ce doamna țața Gherghina a fost surprinsă În pat cu un alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lăsase nevasta nu cu multă vreme În urmă. Rânji și, după ce-și examină dinții, manifestând ceva preocupare, clămpăni și scrâșni de câteva ori foarte fioros și ajunse la concluzia că nu mai era nevoie să-i frece cu degetul tăvălit prin sare. Ieși În curte. Se mișca Încet, avea un mers tolerant de stăpânitor În toane bune. Se Învârti de câteva ori prin buruienile ce-i ajungeau până la brâu și se puse pe chibzuit. Întrerupse scurt meditația și o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
De una dintre crengile groase ale ultimului cais, Directorul agățase un scripete de care suspendase - Într-o zi ploioasă - scroafa pe care trebuia s-o taie de Crăciun, așa cum văzuse el că se Întâmpla la abator, ca să nu se mai tăvălească nici animalul, nici oamenii ca toți dracii prin nămol. Frânghia de care porcul Înspăimântat atârna cu picioarele din spate În sus s-a rupt În zvâcnetul suprem de Împotrivire, când cuțitul pătrunsese, căutând beregata. În agonie, porcul o luase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când se așterneau pe câmp. Câteva momente nu mișcase nimeni, copiii stăteau cuminți la poalele grămezilor, În vârful cărora profesorii se prefăcuseră În niște mogâldețe cenușii. Apoi izbucniseră chiotele și urletele de bucurie, copiii alergau care Încotro, ridicau mâinile, se tăvăleau, țipând, În mormanele de pănuși și chică și se ridicau de acolo ca niște Învingători, cu degetele răsfirate repezite spre cer. Profesorii nu mai izbutiseră să-i stăpânească pe elevi, dar nici nu se străduiseră cine știe ce. Se strânseseră la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Băjenarii se Înrudeau cu paznicul de vânătoare de atunci, un om singuratic, care purta drept nume mare un nume de femeie, ceea ce Îi făcuse pe vânătorii ce-l ocoleau ca pe talpa iadului să-l poreclească Ion Femeie, ca să-i tăvălească prin tină răutatea pe care o dovedea cu cei ce se dedulceau la braconaj. Pe când era tânăr, Directorul izbutise - prin cine știe ce noroc, căci mită nu se pricepea să dea și credea cu tărie În imoralitatea celui ce-o oferea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zeci de lipitori și le azvârlise Într-o găleată cu apă limpede, luată din altă știoalnă. Acasă urma să le pună Într-o oală, să toarne peste ele niște vin ca să le Îmbete și să le curețe mațele și apoi, tăvălite prin făină, avea să le arunce În untura Încinsă dintr-o tigaie care, după moartea prematură a lui Gululu, avea să fie folosită ca armă În luptele de gladiatori din fața frizeriei. Ajuns acasă, Ectoraș se pusese pe zăcut și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care să se Însoare cu asemenea nepământeană ființă. Înainte ca Vieru - lovit de o mașină pe când aștepta autobuzul În curba În unghi drept din mijlocul satului - să-și piardă cunoștința, mai avu timp să se scârbească pentru că zăcea aruncat și tăvălit În balegă moale de vacă. Nu simțea nici un soi de durere, văzu că un picior Îi stătea Îndoit nefiresc și pricepu că era frânt. Auzi strigăte În jur. Cineva Încercă să-i asculte inima. Zgomotele se Îndepărtau din ce În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
locul de tăiere pe care-l scotea motorul Încins, nu auzi nimic. Albinele se repeziseră spre faruri și spre cabina luminată. Motorul Încetă să se tânguie, iar tractoristul se azvârli de pe scaunul său și o luă la goană printre copaci, tăvălindu-se din când În când prin iarba Înaltă, ridicându-se apoi și Începându-și din nou fuga disperată. Directorul se năpusti după el. Bâjbâi prin buruieni destulă vreme până să-l găsească. Zăcea fără suflare, Întins cu fața În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ne‐ am furișat spre gară prin râpă să nu ne vadă cerberii primăriei alcoolul era monopol de stat; După ce cărarea ne‐a scos din hăul prăpastiei, ai leșinat Am început să țip dar nu era nimeni prin jur durerile te tăvăleau prin noroi mușcai iarba complice; După o vreme te‐ ai liniștit. Am reluat calea țuicii și m‐ am întors la liceu; În sat aș fi rămas cu mai puține întrebări dar poate mai zdravene. Una o știu de la tine: Oare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am fost foarte surprinsă de notă, oricum era o notă peste așteptări care m-a făcut să ridic standardul în rugăciunile mele și să cer note mai mari de opt. Colegii, prea simpatici și diferiți de cei cu care mă tăvăleam prin noroaiele de la țară... Parcă prea curați, prea ordonați și miroseau a lipsă de griji și nevoi, de care eu eram prea încărcată... Mă spălam șimi scrijeleam cu unghiile fața să îndepărtez arsura soarelui și măsliniul natural cu care m-
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
oprească măcar o clipă și să o locuiască... Îi venea să se certe, cu vorbe de țărancă, să se întoarcă la rădăcini și să-și strige : La ce bun să-ți pângărești trupul, când sufletul tău n-a mai fost tăvălit prin mocirlă? La ce bun fumul acesta de iluzii din care credeai că ai să scapi? Își aranja părul în oglindă, mângâindu-și linia fină a obrazului și gândindu-se că nu a fost frumoasă niciodată și totuși un "altceva
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
De data asta, o să fac totul ca la carte și-o să-mi refac viața. Te simțeai rău de tot? l-am întrebat agitată. îl plăceam mult prea mult ca să-mi doresc să aud tot felul de povești despre cum se tăvălise în propria vomă sau cum își înfigea acul în venă. — Depinde ce înțelegi prin „rău“, mi-a răspuns el cu un zâmbet schimonosit. Viața mea nu semăna deloc cu ceea ce ai văzut în Trainspotting. Nu mă umflam cu heroină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în care se intra din drum fără nici o opreliște, nici un prag, nici un gard, o curte unde zece-doișpe copii destul de mici pentru a nu se rușina unii de alții să-și arate goliciunile feselor și sexelor de băieței și fetițe, se tăvălesc în nisip și băltoace de-a valma cu niște câini. De unde pot să iau autobuzul spre oraș? grăiesc eu cu intenția să mă fac auzit, dar a trebuit să repet de vreo trei ori până să iasă din casă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pendulul ar descoperi cu mult mai repede filonul. Cică propriile lor oscilații interioare l-ar sensibiliza și pe el, sărmanul, până-ntr-atât, încât ejacu... pardon, oscilația s-ar produce aproape instantaneu. Lucrează afinitățile astea ceva teribil! Cei doi se tăvăleau de râs prin tot divanul. ― În cazul acesta, dragă Nicolache, filonul de aur este al nostru. Nu ne rămâne decât să alegem femeia. ― Păi, așa m-am gândit și eu, când am ales cel de-al doilea cadou pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]