19,047 matches
-
lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu bănuia răscolirea O perspectivă integratoare asupra Luceafărului ce avea să vină: Căci din vecie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a florilor de nea! Eternitatea schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște-o stea! Salvează-mă! În patul meu revino, să simt pe lună plină carnea vremii, pe cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sine. Sunt un mare admirator al poeziei și prozei lui. Socotesc că poezia lui Vasile Voiculescu este cea mai substanțială și mai originală poezie românească după aceea a lui Eminescu, deoarece exprimă, în comparație cu orice altă poezie românească, un sentiment de taină a realității, propriu poporului român, precum proza lui desfășoară mai pe larg acest sentiment. Avem în această operă o marcă românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială” (Sfântă Treime sau La început a fost Iubirea, 2005
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și invidie: „De fapt secretul e, că nu există nici un secret!” Dar asta ține doar pentru fraieri. Cei înțelepți nu s-au asociat la așa prostie și au început negocierile! Și tot negociază... și negociază... pentru ca mai exista și alte taine. Un Secret și mai multe MISTERE - combinație de mai multe necunoscute X, Y, Z. Cam așa stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o poveste NOUĂ, despre... al nouălea CER! Ce ar mai fi de aflat? Mereu aceeași MĂRIE, cu... altă pălărie! - spune simplu, omul de rând. Așa cum „Important e Trandafirul”, în cântecul francez al lui Gilbert Becault, în tot acest LABIRINT DE TAINE, „Important este SENSUL”, care se dă Energiei: împotriva sau în folosul oamenilor! Numai Dragostea de oameni poate face ca „Secretul Genezei” să nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sunt răspunsuri. El, Copilul, are toate Răspunsurile și se agață de mama, nu din frică pentru el, ci din dragoste pentru ea, NEȘTIUTOAREA. Numai ei, cea care l-a găzduit înainte de intrarea lui în lume, COPILUL vrea să îi dezvăluie tainele CREAȚIEI! Numai ea are dreptul SĂ ȘTIE! După trei ani copilul nu mai poate, nu mai știe, nu mai vrea sau poate nu mai este lăsat să dea răspunsuri. El, profetul atotștiutor, este preluat de SISTEMUL de educație care trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din nou Copil este singura soluție de evadare spre Adevăr, singura soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu toți săracii și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și acele cnuturi l-au durut. dar visa istoria...istorii pe papirus măiestrit a scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
minte și să-i aprindă patima. Pentru cei cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat se poate realiza în cadrul unei căsătorii binecuvântate haric prin Sfântă Taină și conservată monogamic, prin păzirea Canoanelor, fără cădere în adulter sau perversiune<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Thetokis, op.cit., p. 33. footnote>, este ceva mistic<footnote Olivier Clément, op. cit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al iubirii și al urii mele. Ce este taina aceasta din mine? Care este pricina acestui amestec din noi? Cum îmi sunt mie dușman și prieten? Spune-mi tu, spune-mi, o soțul meu, o firea mea, căci nu am trebuință a mai învăța de la altul cele despre tine
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de bunăvoie jugul robiei, ci să ținem strâns la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu se va întoarce de la tine<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, p. 330. footnote>. Având această încredințare, știind că spovedania este taina ridicării noastre<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 68. footnote> și că datorită ei vine și vindecarea<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 188. footnote> de patima în care ne zbatem, vom lupta cu mai multă râvnă pentru a dobândi adevăratul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dă Dumnezeu omului ca să poată supraviețui în moarte, din moment ce a pierdut viața, și mai ales să supraviețuiască corect, să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viața și forma mai frumoasă a naturii lui în Hristos<footnote Nicolae Moșoiu, Taina prezenței lui Dumnezeu în viața umană, Edit. Paralela 45, Brașov, 2001, p.127. footnote>. Sfinții Părinți spun că hainele de piele exprimă mortalitatea biologică privită de ei ca o a doua natură a omului de după cădere. În vreme ce înainte de cădere omul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
n-a prefăcut, nici ceea ce a devenit n-a preschimbat<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 94, p. 26. footnote>, având toate câte le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel dintâi, afară de păcat. Această Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă și nouă, dar poate fi descifrată fragmentar și temporar, de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Atunci când în scrierile lor, Sfinții vorbesc despre cauzele Întrupării, menționează, mai cu seamă Sfântul Simeon Noul Teolog, că, prin Întrupare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Se întrupeze, căci putea fi trimis un prooroc sau un înger, dar nu ar fi fost îndeajuns. Întruparea deci ne arată în mod concret că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]