8,025 matches
-
o privea înduioșat și fericit. Se apropia ultimul etaj, vechea lor destinație. Oricând tavanul se putea desprinde,aruncându-i în același subsol, dar sentimentul absurd de speranță deveni tot mai cert, până în clipa în care ușile cabinei se deschiseră și tălpile lor atinseră mocheta ultimului etaj. De acum el se putea întoarce la biroul său, la ceașca de cafea, la cămășile călcate perfect, la liniștea dormitorului și la romanul pe care îl citise în ultimele nopți. Lângă el se afla secretara
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Ce-ți trebuie ție așa pat? Mie? ție-ți trebuie, nu mie. Că tu, seară de seară și noapte de noapte, îmi mănânci zilele, cum că nu te poți sprijini, că n-ai în ce-ți propti picioarele, glincurile de la tălpi, ca să poți isprăvi o treabă pe care mereu o începi și niciodată nu o termini. Păcătosule! Eu, păcătos, zici?! Da, tu, că, nimeni altul, nu mă hărmuiește, mai rău decât ursul prin pădure, ca, la urmă, tot el să fie
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
celălalt, mie mi se părea că stăm de fiecare dată, dimpotrivă, în poziția culcat ori direct pe dușumea, ori pe un recamier de tip Gheorghiu - Dej, foarte încăpător, sau pur și simplu undeva pe iarbă, dar în mod obligatoriu cu tălpile picioarelor lipite, ale mele de ale ei și că în suprafața tălpilor mele reci, întrun final, prin tălpile ei, tăbăra tumultuos toată ființa de care Iozefina dispunea la acea vârstă. Era deja, după câteva săptămâni de întâlniri frecvente, un lucru
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
poziția culcat ori direct pe dușumea, ori pe un recamier de tip Gheorghiu - Dej, foarte încăpător, sau pur și simplu undeva pe iarbă, dar în mod obligatoriu cu tălpile picioarelor lipite, ale mele de ale ei și că în suprafața tălpilor mele reci, întrun final, prin tălpile ei, tăbăra tumultuos toată ființa de care Iozefina dispunea la acea vârstă. Era deja, după câteva săptămâni de întâlniri frecvente, un lucru firesc să mi se pară că-i simt Iozefinei tălpile fierbinți cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ori pe un recamier de tip Gheorghiu - Dej, foarte încăpător, sau pur și simplu undeva pe iarbă, dar în mod obligatoriu cu tălpile picioarelor lipite, ale mele de ale ei și că în suprafața tălpilor mele reci, întrun final, prin tălpile ei, tăbăra tumultuos toată ființa de care Iozefina dispunea la acea vârstă. Era deja, după câteva săptămâni de întâlniri frecvente, un lucru firesc să mi se pară că-i simt Iozefinei tălpile fierbinți cum călcau peste ale mele; să am
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în suprafața tălpilor mele reci, întrun final, prin tălpile ei, tăbăra tumultuos toată ființa de care Iozefina dispunea la acea vârstă. Era deja, după câteva săptămâni de întâlniri frecvente, un lucru firesc să mi se pară că-i simt Iozefinei tălpile fierbinți cum călcau peste ale mele; să am șansa de a-i mărturisi concomitent că în acele momente când timpul stătea parcă pe loc, eu îi simțeam aproape toate organele corpului pulsând - chiar mai mult, suflet și trup deopotrivă-cele două
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ca prin minune; începeam așadar, încet-încet să respir cu proprii plămâni ai Iozefinei; treptat simțeam cum mi se împrospătau de-adevăratelea toate organele de holtei sastisit, ipohondru și pretențios; era ca și cum coborau ca la o comandă unică, și ele, în tălpile ei. Atrași amândoi de ne mai pomenitul portret al Contesei de Bethlen din pasajul mult îndrăgit de Iozefina, deschideam cartea lui Alexandru Ivasiuc, cu cele două nuvele, “Con de vânătoare” și “O altă vedere”, la pagina 12, și urmăream visând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
repartiție - vârtej socio - politic, hodoronc-tronc, undeva într-un sat prăpădit, dar cu primar și secretar (culmea!) ultra-înțelegători și generoși, adică niște așa-zise western-uri românești de doi bani, al căror happy-end nu era în stare să-ți gâdile nici măcar talpa piciorului. Nu aveau în ele acea încărcătură pe care o căutam și o găseam tot la tvr - ul nostru, lunea seara, când ardeam de nerăbdare să urmărim, cu ani în urmă, foiletonul Forsyte Saga sau Familia Palliser. Într-un cuvânt
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nenea Epa fusese lăsat, în sfârșit, în pace. Imediat după război, fostul general scăpase ca prin urechile acului, de pușcărie (cel puțin așa zicea el). Stătuse încarcerat, e adevărat, mult timp ca să dea referințe despre guvernul Sănătescu. Primise 25 la tălpi cu vâna de bou, nu ca să spună ceea ce nu știa, cum ar fi fost normal, ci pentru că îndrăznise să scrie în declarație Washington cu „w de la veceu”. Și pentru că, la disperare, îi aruncase mai mult în joacă, celuilalt camarad legat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu? Renunțarea la ambiguitate era pentru ea ca o trezire dintr-un vis nemaipomenit, fiindcă tocmai întoarse ochii spre Gerard și se îmbujoră. Valurile privirilor ei începuseră să-i inunde lui Gerard, toate simțurile și să-i pătrundă trupul de la tălpi până-n creștetul capului. I-ar fi prins încheietura mâinii, ca să i-o strângă, dar renunță la gândul că ori ar fi făcut la fel, ceea ce nu se cădea din partea unei distinse doamne, ori ar fi așteptat ca mâna lui să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Îți imaginezi ce sâni nărăvași am, Valy? Ei bine, să știi că numai castelanul se va juca cu ei și-i va strivi și numai el le va săruta cireașa sfârcurilor. Tot ce vezi în fața ta, cap, gât, picioare, umeri, tălpile picioarelor, etc. aparținând trupului meu, sunt din acest moment, ale castelanului. Și știi de ce? Știi ce-a zis ea? Foarte simplu: pentru că numai el, castelanul Mihai, a băgat pe dracu' în mine. Numai el a reușit să mă bage-n
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ca vulpea la găini, atunci au să dea de-a bâca ca ursul în huci - a încheiat Mitruță vorba, ducându-se la sania lui. Noaptea se lăsa cu sclipet de stele și geană de lună plină. Omătul înghețat scrâșnea sub tălpi precum sticla pisată. Felinarul din poarta Crâșmei din drum sclipea îmbietor... Când au ajuns la poartă, s-au oprit răsuflând ușurați: Uite că cu ajutorul Celui de Sus am ajuns cu bine - a comentat vesel Mitruță. Costache, care ședea cu urechea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tăcu și se retrase speriat, așteptând Apocalipsa. În timpul goanei care urmă, tratatele și ierarhiile militare fură În mod rușinos călcate În picioare, asemenea părții dorsale a Împăratului. Lungit pe mozaicul cu pătrate albe și negre, bătut ca un șnițel de tălpile pedestrimii, cu ochelarii sparți, cu bicornul transformat În sombrero și cu pantalonii trași spre vine după ultima modă a celor de afară, bietul lider de oști nu se putu gândi decât că era blestemat să i se Întâmple mereu astfel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
celor mai cumplite isprăvi. „După mine!“ am răcnit, În timp ce evitam, cu o eschivă de toreador, Împunsătura de coarne a unei motociclete, arătând spre maiestuoasa clădire de la marginea pieței, unde se afla un mall. Ușor de zis, Însă greu de făcut. Talpa cilindrică a unui tăvălug tocmai Încerca să ne turtească. Deasupra, un excavator Își Înălța mugind cupa, ca un monstru antediluvian. Am smucit-o pe Gioconda de braț și, urmat de ceilalți, ne-am strecurat Într-un gang alăturat, care dădea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se apropia cu un duduit Înspăimântător, străpungând caldarâmul cu călcătura sa. — Lăsați pe mine! a strigat Silvio, aplecându-se după un bolovan. Pălită drept În frunte, unealta a căzut la pământ, unde a continuat să se zbată convulsiv, ciupind cu talpa mecanică din baza zidului. Deasupra, din toate apartamentele se auzeau huruieli cumplite, zgomote de geamuri sparte, Îngrozitoarea vâlvă mecanică fiind amplificată de configurația locului, strâmt ca un horn. Oamenii ieșeau În micile balcoane acoperindu-și figurile cu mâinile, fripți de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
instalat la conducerea lumii pe care noi am construit-o prin neîncetată uzură și adeseori până la ultima picătură de combustibil. De când a coborât din copac, nici n-au trecut bine câteva secole și arătarea a simțit nevoia să-și proptească talpa Într-o pedală ori să-și sprijine buricele degetelor pe un buton. E Însă capabil acest stupid ansamblu de molecule să facă un calcul mai complicat de 8×9 fără ajutorul unui computer? Poate el străbate trei kilometri fără a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
că i-a simțit mireasma sălbatică, dar când să muște din bara cromată, ea s-a scuturat imediat, ca un cățelandru ud, țâșnind Înainte. Au smuls cearșafuri de pe sârme, au traversat miriști care le-au julit anvelopele, și-au oblojit tălpile arse prin râul din care au ridicat enorme jerbe de stropi, au distrus o plantație de lobodă, au stârnit animalele de pe pășuni la goane sălbatice. El și-ar fi dat bucuros 100000 kilometri din Îndelungata-i viață mecanică, garantată ferm
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut ca o sălbăticiune prin porumbar, scoțând fulgii din păsări și iscând decolări de urgență, a ratat la milimetru ghizdurile unei fântâni, pentru ca, ajunsă În orășel, să-și proptească talpa striată În singura ușă pe care ar fi trebuit s-o ocolească, cea a cârciumii, iar aceasta a sărit ca o carte de joc, risipindu-i pe toți grangurii strânși În spatele ei Într-o ședință având, teoretic, ca scop „Coordonarea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pupă, așa că insula ajunge curând la Întinderea unui arhipelag. 17 iulie. Serialul Tânăr și neliniștit se termină. Panică În toată lumea. Comportamentul insulei devine arogant și obraznic, de parcă ar fi În stare de ebrietate. Se freacă lubric de Maldive, calcă pe talpa subacvatică a Madagascarului, prinde un taifun care o aruncă În Atlantic, unde continuă seria de nefăcute: Înghite un cuirasat, Înghiontește Groenlanda și ciupește Canarele, apoi, nereușind să se strecoare prin Canalul Panama, coboară spre Capul Horn. Cu greu reușește să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de gardă, așezat pe un scaun. Când ușa liftului s-a deschis, s-a ridicat În picioare, scrutându-mă. Doar când m-am apropiat a avut o mică tresărire, care s-a preschimbat Însă În convulsie imediat ce numele firmei de pe talpa pantofului meu drept i s-a ștanțat pe figură. L-am târât până În dreptul ușii batante a liftului, lăsându-l acolo În fund, pe post de opritor, iar apoi am bătut la ușa Verei după cifrul nostru secret, stabilit cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îi mirosea hainele, ca să se convingă că nu fusese la vreo femeie. Apoi se certa singură pentru cît era de proastă. Miroseau mai degrabă a mucegai, sau chiar a găinaț, iar uneori mai erau și murdare de pămînt umed. Pe tălpile bocancilor găsea urme de melci și de frunze uscate. Vic urca tot mai des pe muntele Tashbuga, căuta cu Îndîrjire ceva, mînat pesemne de pasiunea lui pentru mineralogie. Christina Își repeta cu atît mai insistent această explicație cu cît credea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu mai era nevoie. Lumina din jurul lor, devenită nefiresc de compactă, Îi Învelea Într-un abur Încărcat cu miresme amărui de fructe arse, moale, cald, consolator, ca sînul mamei eterne. Un nou flux, venind de data asta de jos, dinspre tălpile picioarelor, Îi făcu pe cîțiva să se ridice pe vîrfuri, cu ochii Închiși. CÎnd cele două fluxuri se Întîlniră În centrul pieptului, fură cuprinși de un turbion febril, sau o cascadă circulară de aer care curgea În sus, Împins spre
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care maiorul Smith să nu fi știut nimic, la fel cum nici doctorul nu știa nimic despre adevărata misiune a maiorului. Ajuns aici cu raționamentul, maiorul se pomeni copleșit de un gînd nou, care i se ivi mai Întîi În tălpi, ca o presimțire neplăcută, și urcă apoi pînă În creștet, sub forma unui leșin fierbinte cu furnicături, sau mai precis, ca atunci cînd descoperi brusc că ai comis o gafă de mari proporții. Dacă Între timp doctorului i se Întîmplase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sete. — Iar după aceea o să-mi ceri să te dezleg, fiindcă o să-ți vină să urinezi. Ca să fiu sincer, mi-a venit deja. Ai putea să-mi dezlegi măcar picioarele, fiindcă mi-au amorțit și mă Înțeapă al naibii În tălpi. Dacă te dezleg, fugi și rămîn singur. — Uite, Îți promit pe cuvîntul meu de geolog că nu plec nicăieri, decît cu aprobarea ta. Corect? — Mda, consimți Într-o doară Michel. Singura problemă e că nu ești geolog. În pofida acestei obiecții
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu precizie. I se păru că doamna Mina doarme încă dusă, n-o s-o trezească, la urma urmei e o nimica toată, un fleac, se gîndi, vîrîndu-și lăbuțele în papuceii de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot așa de subțirică și sprintenă, merita
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]