1,516 matches
-
mall-urile bucureștene. Ajunsă singură pe străzile orașului, Carina trebuie să găsească drumul spre casă. Un drum pe care îl petrece alături de Margo - pisica orașului, cea care știe fiecare stradă, fiecare bloc (mai nou sau mai vechi), fiecare piață cu tarabe sau fără, fiecare stație de metrou sau de troleibuz. Astfel, Carina are parte de o experiență unică, prin care reușește nu numai să descopere un București neștiut până atunci, dar să cunoască o serie de personaje care o vor însoți
Educație prin teatru în școlile bucureștene [Corola-blog/BlogPost/100181_a_101473]
-
un produs foarte special, nu poți să faci o campanie publicitară ca la un produs de larg consum, deși filmul este un produs de consum, dar unul nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele. De ce ar trebui să vină oamenii la cinema să vadă “Aferim!”? Primul argument este cel al experienței cinematografice, diferită atunci când ea este într-o sală de cinema, indiferent de cât de mare și performant ar fi ecranul
Ada Solomon: "Filmul e un produs nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele" [Corola-blog/BlogPost/100737_a_102029]
-
Noi suntem substratul și izvorul de resurse. Dar asta e o altă discuție.” Îți recomandăm Aventuri de client la clinică privată: - Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... - Felicitări! Plătiți cu cardul? Alegerile reflectă, de fapt, exigențele clinetului român în fața tarabei Și au venit alegerile locale... unde comportamentul alegătorului pare să fie exact ca la piață: „De ce să schimb taraba?”. Așa că azi pun această discuție pe masă. Prestația administrației locale e tot o chestiune ce ține de servire: aleșii sunt oameni
Alegerile unui client pus în fața unei serviri mediocre și ars la notă. „Da, domnule, o fi furat, dar...” () [Corola-blog/BlogPost/337724_a_339053]
-
clinică privată: - Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... - Felicitări! Plătiți cu cardul? Alegerile reflectă, de fapt, exigențele clinetului român în fața tarabei Și au venit alegerile locale... unde comportamentul alegătorului pare să fie exact ca la piață: „De ce să schimb taraba?”. Așa că azi pun această discuție pe masă. Prestația administrației locale e tot o chestiune ce ține de servire: aleșii sunt oameni care ne asigură serviciile de interes public. Ca să fie clar de la început: nu am o problemă cu cine a
Alegerile unui client pus în fața unei serviri mediocre și ars la notă. „Da, domnule, o fi furat, dar...” () [Corola-blog/BlogPost/337724_a_339053]
-
îngenunchind mereu, Cu umerii trăgând, necazul ud și greu; Fratele împovărat - poporul meu ! Când vei sfârși îngenunchierea ta Și plânsa veșnicie a umilirii? Picioru-i frânt, povara este grea, Jertf-ai început în clipa zămislirii. Blând ți-ai scos mai totul la tarabă, Așa înfrânt proscris de vechii - noi călăi, Și în slăbiciunea cea mai slabă Și cu mândrie afabilă și oarbă, Votezi și-acum, pe trădătorii tăi. Mă tem că niciodată nu ți-a fost Mai crâncenă ca azi, și mai grea
DEŞERTĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343785_a_345114]
-
de valoare și părăsi totul fără să se uite înapoi, grăbindu-se către viitorul despre care îi vorbise asistenta. Se agățase de Nicu, așa cum se agățau scaieții toamna de cozile oilor. El îi găsise de lucru imediat, ca vânzătoare la taraba cu încălțăminte din piața unui mare cartier. Când nu avea clienți, rezemată de masa din piatră, urmărea cu privirea tramvaiele care opreau în stația de lângă piață. I se părea uneori că îl vede pe Nicu, manevrând cu pieptul scos în
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
vindea două perechi, avea prânzul asigurat. Se repezea la chioșcul albastru de pe colț și își comanda trei mici pe care-i mânca cu un zâmbet fericit agățat în colțul buzelor. Era riscant, dar o înnebunea mirosul care se împrăștia printre tarabe încă de la primele ore ale dimineții. Fusese cât pe ce să fie prinsă o dată, când patronul apăruse la tarabă fără să-l vadă venind pe intervalul dintre mese. Scăpase, păstrându-și aerul degajat, chiar obraznic. O perioadă nu mai înlocuise
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
care-i mânca cu un zâmbet fericit agățat în colțul buzelor. Era riscant, dar o înnebunea mirosul care se împrăștia printre tarabe încă de la primele ore ale dimineții. Fusese cât pe ce să fie prinsă o dată, când patronul apăruse la tarabă fără să-l vadă venind pe intervalul dintre mese. Scăpase, păstrându-și aerul degajat, chiar obraznic. O perioadă nu mai înlocuise prețurile, dar apoi, sfârâitul micilor pe grătarul de la colțul pieței o împinse din nou în păcat. Nicu îi promisese
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
îmi pună poeziile pe ritmuri de manele și să nu se iște discuție Despre carte și prostituție! De ce cred unii acum că se vinde mai bine Cartea strălucitoare, colorată frumos de ce se scrie carte de bâlci Și se vinde la tarabă? De ce stau aruncate prin cotloane întunecate,pe jos Cărțile adevărate... parte din noi,generația de strigoi Care încă mai bântuim vitrinele librăriilor Care încă mai vrem și mai știm Să citim (poem din volumul „Împăratul de ceară”, Ed. Singur 2012
GENERAŢIA DE STRIGOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342848_a_344177]
-
uitat - de toți - pe Cruce: cioplim - din fapte - răstigniri moderne... se zguduie pământul și se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! *** PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa cu Tricolor. Focul atrage mulțimea vizitatorilor care se strâng
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
flori de plop, /Călușer, să punem opt! Călușeru-i joc iubit, / Dar acuma-i pe sfârșit. / Și iar verde ruptă-n două, / Călușer, să punem nouă!” Ne îndreptăm cu toții către ieșirea din sat unde suntem iarăși întâmpinați de bogăția mărfurilor de la tarabe, a mâncărurilor tradiționale și a cântecelor populare dintre care multe sunt inspirate din viața păstorilor. Plecăm spre casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
începând dis de dimineață! Te trezesti singur pe strada la ora 8, până la ora 11 dacă nu ai mâncat, servești micul dejun de la pachet iar dacă nu ai apă poți să mai aștepți până la 12 când abia se deschid primele tarabe. E de neînchipuit cum poate să se îmbine atâta bogăție cu o așa sărăcie. Și totuși asta e realitatea. Aveam s-o văd mai bine peste un an când am ajuns la New Delhi și am plecat cu mare elan
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
și forță expresivă, emoțională, și o trec cu siguranță în fața celor ce încearcă să se înscrie în modernitate prin diferite procedee sterile, cum ar fi de pildă înscrierea în conformitățile și suficiențile mișcărilor moderne de împrumut, ajunse ca marfa pe tarabele improvizate ale poeziei noastre de consum. Fără rană și durere, venite din orizonturile înalte, ce ar fi trebuit să fie fericite, precum ale copilăriei, sau din stratele abisale ale unei lumi suferindă și îndurătoare, nu se poate naște Poezie. Acestea
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
ochi, așa cum face și în realitate, și-i spune: „Mi-am scos sufletul/ca pe o haină de nuntă/ Mi-am arătat sufletul tuturor,/Dezgolit, pătimaș, curățit, limpezit/Pregătit pentru a fi pângărit./ Suflet rănit, scos la vânzare/ Pus pe tarabă/pipăit de ochi și de mâini murdare.” (Dezgolire) Dorina Stoica este apăsată de mari întrebări, de lacrimi, de neputință, de căderi, este mereu în căutarea Divinului - instinctiv sau prin autoimpunere - Divinul, căruia îi cântă imn de slavă: „Mulțumesc pentru Pruncul
„CÂND NU TE ŞTIAM” DE PROF. MARIANA SAVA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340180_a_341509]
-
cuvântului: schingiuirea limbii române! Cuvântul se desface Spre sensuri ilicite; Prostia tot mai coace ”Gogoașe nedospite”. Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de pâine; Și rage-n Făget cerbul Lătrat fiind de-un câine. Acordul pe hârtie, Pecete pe-o tarabă, De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge Măliga din tărâțe Și-apoi cu furca-mpunge, Că-i doar poet cu... fâțe! El scrie poezie Și tonții îl admiră; De-l pui pe
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
Telefon mobil mi-am cumpărat mai târziu. Era o petrecere plăcută a timpului liber. Uneori, cu ocazia unor sărbători, în oraș se organizau serbări, se dădeau concerte în aer liber, se ținea un târg mare, cu toate tipurile de mărfuri. Tarabele se aflau, pe toate străzile centrale. Îmi plăcea să admir mărfurile felurite pe tarabele comercianților și mă încânta atmosfera de bazar, un adevărat mozaic de tradiții stiluri, culori obiecte de artă artizanală, bijuterii în toate stilurile și din toate epocile
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Uneori, cu ocazia unor sărbători, în oraș se organizau serbări, se dădeau concerte în aer liber, se ținea un târg mare, cu toate tipurile de mărfuri. Tarabele se aflau, pe toate străzile centrale. Îmi plăcea să admir mărfurile felurite pe tarabele comercianților și mă încânta atmosfera de bazar, un adevărat mozaic de tradiții stiluri, culori obiecte de artă artizanală, bijuterii în toate stilurile și din toate epocile, antichități realizate din cele mai variate materiale, unele, adevărate capodopere demne de admirat. Eu
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
29 martie 2016 Toate Articolele Autorului Tu n-ai murit nicicum, maestre, Privește-n urma dumitale! Brăila ți-ai suit pe creste Cu basmele-ți orientale! Dar vezi, ′mneata cum stă azi treaba - Fulgerător și descendent, Brăila și-a mutat taraba La preț de două-n Occident. Și, rogu-te, să nu te mire, De-oi întâlni pe vreo centură Mai despuiate astăzi Chire, Duhnind a hoit și-a băutură! Ciulinii-s tot la locul lor! În schimb, s-au mai
DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378536_a_379865]
-
se-nfrupte. Că sunt tei, dar și teițe, Cum sunt bărbați și femei, Ele au strai de zeițe, Iar bărbații sunt doar ... zei. El mi-a dat banii degrabă Și-am pornit-o înspre târg Cât mai e tei pe tarabă Flori să-mi cumpăr să nu plâng. Și-am rămas, așa, cu dorul Unui tei cu flori de aur, El fiind doar păstrătorul Comorilor din tezaur. Referință Bibliografica: TEIUL / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2001, Anul VI
TEIUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378923_a_380252]
-
de sus, să vândă câte ceva ce aveau în gospodăria lor: ouă de la păsări, lapte de capră, smochine, ori rodii. Copiilor le plăcea această preocupare, adică să meargă la târg, în cetate, că numai acolo vedeau lume deosebită și bogății pe tarabe. Erau entuziasmați de forfota din oraș, de mulțimea de oameni, de discuțiile aprinse de la tarabe. Deși marfa pe care o aduceau ei la vânzare era foarte greu de vândut, ei aveau răbdare multă și nu se descurajau nici dacă rămâneau
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
capră, smochine, ori rodii. Copiilor le plăcea această preocupare, adică să meargă la târg, în cetate, că numai acolo vedeau lume deosebită și bogății pe tarabe. Erau entuziasmați de forfota din oraș, de mulțimea de oameni, de discuțiile aprinse de la tarabe. Deși marfa pe care o aduceau ei la vânzare era foarte greu de vândut, ei aveau răbdare multă și nu se descurajau nici dacă rămâneau cu marfa nevândută, știind că vor încerca a doua zi să vină din nou în
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
lume. Oameni mulți, așezați unii lângă alții dar fără a părea că se și văd, ca niște vrăbii sorindu-se în razele primăvăratice ce-i învăluiau deopotrivă pe toți, fără alegere. Rumoare, glasuri de copii, un du-te -vino pe lângă tarabele cu ispititoarele produse eco și, acolo sus, năframa azurie a cerului, agățată de vârful muntelui. Pentru câteva clipe, Smaranda rămase nemișcată urmărind cu curiozitate lunecarea norilor răzleți pe cer, felul în care aproape imperceptibil, își modificau formele, nuanțele. Se întrebase
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
chiar viață, lucrurilor? Și-acum, unde, în ce colț al lumii se ascunseseră?. Își simți mâinile - adânc băgate în buzunare - înlemnite și reci ca gheața. Nu găsi răspunsul. Pășind fără grabă, ca și cum ar fi obosit dintr-odată, se întoarse către tarabele cu produse de casă, pe lângă care roiau pofticioșii. Se hotărâse să-i cumpere Iolandei ciocolată de casă și o bucată de tort. Știa că-i plac foarte mult dulciurile și chiar dacă doctorii i le interziseseră, ea nu renunțase cu totul
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Frăsinei.... A doua zi am ajuns la Frăsinei, unde într-adevăr mă așteptau frații și părinții mei iubiți, chiliuța, pădurea, păsările”(pp. 287-288). Putem considera această carte și un roman de aventuri, dar de aventuri duhovnicești. Ea se găsește pe tarabe alături de alte cărti de aventuri, care propun o lume a păcatului. Oricui îi este la îndemână s-o cumpere și s-o citească, chiar numai din curiozitatea de a afla ce si cum poate scrie un monah. Și va constata
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]