678 matches
-
a fost un cunoscut lăutar, conducător de taraf și violonist român de etnie țigan, cu vârful în carieră în anii '30-'40 (zona Gării de Nord). Deși era orb de mic (jucându-se cu carbid, i-a sărit în ochi rămânând fără vedere) avea un simț extraordinar și o voce
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
ajuns țambalist în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio. Devine activ începând cu anii 1930 când se stabilește în București și își începe angajamentele la restaurantele din zona Gării de Nord, Herăstrău și Floreasca. Debutează în 1936 la casa de discuri Electrecord împreună cu taraful său, înregistrând piese și jocuri lăutărești clasice.. Din componența formației sale făcea parte și tânărul țambalist Mitică Ciuciu. În perioada 1940-1957 face două serii de înregistrări pentru arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, unele cu taraful său, altele acompaniat la
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
de discuri Electrecord împreună cu taraful său, înregistrând piese și jocuri lăutărești clasice.. Din componența formației sale făcea parte și tânărul țambalist Mitică Ciuciu. În perioada 1940-1957 face două serii de înregistrări pentru arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, unele cu taraful său, altele acompaniat la țambal de fratele său, Sterică Vișan. În 1958 înregistrează un disc vinil mic, împărțit cu Dona Dumitru Siminică, pe care apare una din puținele piese în limba țigănească înregistrate în perioada comunistă ("Caman te jau ando
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
la 10 august, în anul 1933 în Târgu Cărbunești. Începe să cânte la vioară de la vârsta de 8 ani, împreună cu tatălui său, Dumitru Pițigoi. Tatăl său cânta cu vioara și mama sa cu chitara. Astfel, a început să cânte în taraful părinților săi cu basul pe la nunți și la botezuri. La 13 ani începe să cânte singur, având alături pe tatăl său, care era la contrabas (se întorsese astfel roata). În perioada anilor ‘53 - ’54, pleacă în armată la Timișoara și
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
de ani, în urma celui de-al treilea infarct pe care l-a suferit. Ceremonia funerară a avut loc la Biserica „Sf. Mihail și Gavril” din Târgu Cărbunești. La înmormântare a cântat o orchestră condusă de Adrian Luca, dar și un taraf condus de Nicu Ciulei și soția sa Rela Ciulei. <br> <br> Alită Pițigoi a avut câteva apariții pe CD-uri, cu înregistrări efectuate în perioada 2008-2011. Discurile au apărut în România, excepție făcând unul dintre ele, care a apărut în
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
și un colonel austriac (Toma Caragiu) care urmărea discret modul de desfășurare a festivităților. După slujba religioasă din biserică și depunerea unei urne cu pământ din toate provinciile locuite de români, s-a organizat o horă în fața mănăstirii pe muzica tarafului condus de lăutarul Vindireu. Ciprian Porumbescu ia vioara din mâinile lui Vindireu și începe să cânte, uimind asistența cu talentul său. Aflați în drum spre Suceava, pastorul Gorgon (Dan Ionescu) de la Ilișești și fiica sa, Berta (Tamara Crețulescu), opresc și
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după care se asociază sunt diverse: în primul rând înrudirea, apoi vecinătatea, afinitățile personale și comenzile precise ale angajatorilor. În petrecere tarafurile cântă ce „se
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după care se asociază sunt diverse: în primul rând înrudirea, apoi vecinătatea, afinitățile personale și comenzile precise ale angajatorilor. În petrecere tarafurile cântă ce „se cere” în general în regiune, ce le solicită în mod expres un client sau altul (însoțindu-și comanda cu un „bacșiș”), ce reclamă ritualul și ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
gorjene satisfăceau nevoia țăranului de destindere la hora satului, în zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau în tarafuri, care purtau numele capului formației. Aceasta era constituită local, predilect familial. Savantul Constantin Brăiloiu (1893-1958) vlăstar al unei familii boierești din ținutul Gorj, a gravat pe discurile timpului său numai capodopere gorjenești. Acesta a avut mai multe motive pentru care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub supravegherea etnomuzicologului elvețian Laurent Aubert și a etnomuzicologului Speranța Rădulescu și a colaboratorilor ei
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
instrument cu altul, după împrejurări: la masa mare a nunților spre exemplu, acordeonistul sau un alt instrumentist se instalează pentru toată durata nopții în fața orgii, în a cărei memorie a inclus inclus timbrurile și formulele de acompaniament ale instrumentelor din taraful vremurilor mai vechi: chitara, viola și basul. Majoritatea familiilor din sat sunt înrudite prin sânge sau prin alianță. Fiecare din ele și-a constituit taraful propriu, pe care îl restrânge sau - pentru petrecerile mai ample - îl lărgește prin cooptarea unor
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
în a cărei memorie a inclus inclus timbrurile și formulele de acompaniament ale instrumentelor din taraful vremurilor mai vechi: chitara, viola și basul. Majoritatea familiilor din sat sunt înrudite prin sânge sau prin alianță. Fiecare din ele și-a constituit taraful propriu, pe care îl restrânge sau - pentru petrecerile mai ample - îl lărgește prin cooptarea unor muzicanți din alte familii. Relațiile de rudenie și cele profesionale se conjugă și re-conjugă, după formule mereu schimbătoare, învăluind satul într-o plasă de alianțe
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
îl restrânge sau - pentru petrecerile mai ample - îl lărgește prin cooptarea unor muzicanți din alte familii. Relațiile de rudenie și cele profesionale se conjugă și re-conjugă, după formule mereu schimbătoare, învăluind satul într-o plasă de alianțe și rivalități (fiecare taraf de familie încearcă să atragă clienți, în detrimentul celorlalte), de prietenii și dușmănii (legate deseori de împărțirea banilor proveniți din bacșișuri), de disponibilități și indisponibilități de cooperare. Dimpreună, toate acestea creează un climat de emulație benefic pentru profesionalismul muzicanților săi. Un
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Volume nepublicate: „Iurii Lucan cânta minunat la baian și acordeon, era un dansator desăvârșit, bun fotbalist și voleibalist. Bun instructor de formații artistice, inclusiv regizor de teatru. De altfel, toți frații lui cântau la diferite instrumente, într-o formație intitulată „Taraful fraților Lucan”, fiind invitați să cânte la nunți, cumetrii și mai ales la horele de hram. Fratele lui, Vasile, cânta la vioară, Dragoș - la contrabas, iar Filaret - la trompetă.” Iuri Lucan s-a stins din viață în decembrie 2001, în
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
sub bagheta unor mari dirijori precum Victor Predescu, Radu Voinescu, Marius Olmazu și mai ales Paraschiv Oprea. În 1961, cu ocazia cununiei acordeonistului Costică Șerban, îl cunoaște pe fratele său, Bebe Șerban de la Petrechioaia. Acesta este invitat să se alăture tarafului său, din care mai făceau parte: fratele Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Cântă cu marii lăutari ai vremii, în diferite tarafuri, formându-și un repertoriu foarte variat, la fel ca tatăl său, Mitică
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]