949 matches
-
poală la aia bătrână. O iubea pe Susana ca pe ochii din cap. În fiecare zi îmi spunea, “Gogule, dacă vrei să ajungi departe, trebuie să fii primul în picoare când se luminează, primul în ogradă, primul în câmp”. Auzi tataie, ce prost eram?! Și râzând mi-a explicat ce însemna pentru el cuvântul „departe”. -Credeam că o să ajung departe cu adevărat! Se spunea în sat că mulți nu s-au mai întors după „războiul mare” și ar fi plecat în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
în America, sau că cineva o să mă vadă și o să mă ducă acolo. Abia pe urmă, în al doilea război, când ne-au bombardat americanii și eram în Gara de Nord, am știut cine erau ăștia. Îmi strângeam buzele. Eram geloasă pe tataie pentru că știa prea multe și nu-mi povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul în toate direcțiile. Nu era prost deloc tataie! Îmi plăcea să-l ascult atunci când vroia el să povestească. Atunci când îl obligam cu întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta de ascultat. În ziua aceea nu am vorbit nimic până la prânz, când
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta de ascultat. În ziua aceea nu am vorbit nimic până la prânz, când singură am întins ștergarul mai alb ca zăpada și fără să-l aștept pe tataie, mi-am răsturnat în farfuria de tablă toată smântâna din borcan. Nu avea decât să mănânce el toate ouăle și brânza, să nu vadă mamaie că îi păcălisem. Stăteam indiferentă și așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
tataie, mi-am răsturnat în farfuria de tablă toată smântâna din borcan. Nu avea decât să mănânce el toate ouăle și brânza, să nu vadă mamaie că îi păcălisem. Stăteam indiferentă și așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie luase totul ca și cum nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la mamaie și la tataie cu alți ochi. În seara aceea am hotărât să nu o mai supăr niciodată nici pe ea. Numai că promisiunile mele nu țineau mai mult decât apa pe gâscă. Capitolul VI SECRTETELE DIN POD ȘI DE LA FÂNTÂNĂ Se apropia Paștele
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pereții odăilor unde petrecuseră iarna la gura sobei. Erau puțini în sat care își permiteau să își încălzească și a doua odaie. Seara, când se întorceau de la câmp, bărbații își răsuceau câte o țigară din tutunul rămas din toamna trecută. Tataie alerga să-i dea o mână de ajutor mamaiei. O ajutam și eu atât cât puteam și mai ales cât îmi cerea. Mă țineam după ea și mai mult o oboseam cu întrebările mele. De multe ori îmi răspundea, dar
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
încet ziarul, să nu se rupă sau poate să nu împrăștie ce era înăuntru. Deodată în poala ei a căzut un teanc de hârtii și o coadă groasă. -Este părul Mării! mi-a spus repede. Eram fericită. În primul rând tataie mi-ar fi spus „părul mă-tii” și în al doilea rând, atingeam ceva ce însemna mami când era copil. Am întins mâna și am mângâiat coada lungă. Era încă mătăsoasă. O priveam cu admirație. Era ceva ce nu-mi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
-Când s-a măritat trebuia să se tundă și să și-l facă permanent, altfel râdea lumea, mi-a răspuns cu gândul aiurea. Am înțeles că nu puteam afla mai mult de la mamaie, așa că, în gândul meu mi-a apărut tataie, singurul capabil să mă pună la curent cu istoria cozii și cea a măritatului. -Ce faci cu hârtiile alea, mamaie? -Astea sunt scrisorile Marii de la flăcăii de leatul ei, când erau militari. Am simțit dintr-o dată cum șarpele geloziei îmi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
au visat că o vor scoate din sat. Erau toți flăcăii călare de-a lungul drumului. O ascultam pe mamaie cu ochii măriți de curiozitate iar gândurile mi se învălmășeau. Deodată o săgeată mi-a plecat din minte cu direcția tataie. Îmi împuia capul cu „măiculița lui” și nu-mi spusese nimic despre mami. Eram furioasă și geloasă pentru tăticu, așa că, fără nicio jenă, am întrebat-o: -Și ea ce vroia? -Dumnezeu știe? Noi i-am spus că ea nu se
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
găinile, care, profitând de poarta deschisă de la grădina mare și mai ales de neatenția noastră, se plimbau indiferente pe prispa proaspăt lipită. Ne-am întrerupt povestea aici. Mamaie avea treabă iar eu trebuia să rumeg în liniște răzbunarea împotriva lui tataie. Îmi ascunsese atâtea povești interesante despre mami, ca să mă plictisească adesea cu „măiculița lui”. Ce treabă aveam eu cu trecutul lui? Eram confuză. Tot ce credeam că știam, pica. De la tataie nu aflasem nimic interesant până atunci; el nu uita
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
eu trebuia să rumeg în liniște răzbunarea împotriva lui tataie. Îmi ascunsese atâtea povești interesante despre mami, ca să mă plictisească adesea cu „măiculița lui”. Ce treabă aveam eu cu trecutul lui? Eram confuză. Tot ce credeam că știam, pica. De la tataie nu aflasem nimic interesant până atunci; el nu uita niciodată să mă supere că era să cad în wc-ul maternității și că plângeam să mă urce pe cal. Îl așteptam să vină ca pe o „pâine caldă”. În seara aceea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
să vină ca pe o „pâine caldă”. În seara aceea trebuia să plătească scump neglijența și mai ales egoismul lui. Nu știam exact ce aveam să-i fac, dar trebuia să mă răzbun. Până spre seară, când s-a întors tataie mi s-a părut cea mai lungă zi. Când a intrat în curte eram pe scaun în bucătăria de vară și îmi sorbeam laptele liniștită. Mă uitam la el cum alerga de la căruță la grajd, transpirat și ars de soare
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
transpirat și ars de soare, avusese o zi grea. Înainte să se spele și să mănânce, se ocupa de vite, întâi caii și pe urmă vaca. De restul se îngrijea mamaia. Am ieșit în curte și îl urmăream cu privirea. Tataie trecea pe lângă mine fără să mă vadă, era nervos și nu știam de ce. A luat gălețile și a plecat la fântână, care era la patru sau cinci case mai sus, în colțul uliții care ducea spre gârlă. Toți țăranii se
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
frică de broaștele care săreau seara prin șanț sau pe șosea mai mult decât în timpul zilei. M-am uitat spre fântână și la lumina lunii, am văzut niște umbre și am auzit vocile celor care scoteau apă. Am bănuit că tataie era acolo. M-am așezat pe vine lângă gard, nu îndrăzneam să alerg la fântână după el. Timpul trecea greu și pe tataie nu-l vedeam venind. La țipătul unei broaște, aproape de mine, m-am sculat și am fugit în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
lumina lunii, am văzut niște umbre și am auzit vocile celor care scoteau apă. Am bănuit că tataie era acolo. M-am așezat pe vine lângă gard, nu îndrăzneam să alerg la fântână după el. Timpul trecea greu și pe tataie nu-l vedeam venind. La țipătul unei broaște, aproape de mine, m-am sculat și am fugit în curte strigând-o pe mamaie. M-am oprit în brațele ei în fața coșarului. Mamaie păzea vaca. -Cred că fată în noaptea asta, mi-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
broaște, aproape de mine, m-am sculat și am fugit în curte strigând-o pe mamaie. M-am oprit în brațele ei în fața coșarului. Mamaie păzea vaca. -Cred că fată în noaptea asta, mi-a spus îngrijorată și amintindu-și de tataie, s-a uitat în urma mea. -Este la fântâna lui Floarea lui Nae! i-am spus știind că mamaie îi reproșa că întârzie cu ea în drum mai mult de cât se cuvenea. Nu mi-a spus nimic și cu felinarul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
se cuvenea. Nu mi-a spus nimic și cu felinarul în mână s-a îndreptat spre drum. O urmam ca o umbră. Îmi era frică să merg noaptea prin curte. A ieșit în drum și a scrutat întunericul cu privirea. Tataie nu se vedea. Am simțit că mamaie era foarte supărată. -Să vezi ce veseli erau! m-am trezit vorbind singură. În sera aceea nu știam cu cine stătea de vărbă, dar de obicei când ajungea la fântână, cam toate țărăncile
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
foarte supărată. -Să vezi ce veseli erau! m-am trezit vorbind singură. În sera aceea nu știam cu cine stătea de vărbă, dar de obicei când ajungea la fântână, cam toate țărăncile din jurul nostru se trezeau că nu aveau apă. Tataie rădea și vorbea cu toate, era cea mai mare bucurie pentru el să plece pe înserat să aducă apă. De multe ori, când nu era obosită, mamaie căra apa singură și atunci tataie își făcea de lucru să o termine
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
nostru se trezeau că nu aveau apă. Tataie rădea și vorbea cu toate, era cea mai mare bucurie pentru el să plece pe înserat să aducă apă. De multe ori, când nu era obosită, mamaie căra apa singură și atunci tataie își făcea de lucru să o termine și tot ieșea. După alte câteva minute, care au trecut destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pe înserat să aducă apă. De multe ori, când nu era obosită, mamaie căra apa singură și atunci tataie își făcea de lucru să o termine și tot ieșea. După alte câteva minute, care au trecut destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-a întors la bucătărie, unde mamaie era nervoasă. Din două trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-a întors la bucătărie, unde mamaie era nervoasă. Din două trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi pomenea într-una de Floarea. -Fa, ai înnebunit?! i-a strigat tataie. Mamaie a luat felinarul și a plecat
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi pomenea într-una de Floarea. -Fa, ai înnebunit?! i-a strigat tataie. Mamaie a luat felinarul și a plecat la grajd, iar tataie a început să mănânce mămăliga rece cu borșul care, probabil se răcise și el. M-am uitat la el și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi pomenea într-una de Floarea. -Fa, ai înnebunit?! i-a strigat tataie. Mamaie a luat felinarul și a plecat la grajd, iar tataie a început să mănânce mămăliga rece cu borșul care, probabil se răcise și el. M-am uitat la el și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a spus nervos
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
să dorm singură și mai ales cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu și grăbită s-a sculat și s-a îndreptat spre ieșire. Ajunsă în bătătură, am auzit vocea lui tataie, care de atâta strigat era răgușită. Mamaia, speriată a luat-o la fugă. Eu mergeam încet de data aceasta. Uitasem pur și simplu de tataie tot privind-o pe vaca noastră cum suferea. Când am prins-o pe mamaie de la
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]