818 matches
-
nu întotdeauna integralismul a fost asimilat de către autorii menționați cu toate implicațiile sale. Simptomatică în această privință este afirmația lui Cristinel Munteanu - altfel, poate cel mai statornic și mai competent cercetător român al "discursului repetat" din ultimul deceniu - potrivit căreia "taxonomia lui Coșeriu cu privire la categoriile de enunțuri cuprinse în sfera DR este destul de simplistă"164, autorul recomandând, în schimb, clasificarea lui Stelian Dumistrăcel, care cuprinde nu mai puțin de 14 categorii 165 (nu 15, cum pretinde autorul). Trecând peste principiul epistemologic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
structurală" care, în doctrina integralistă, asigură conexiunea între lingvistica "generală" și lingvistica textului. De altfel, o inconsecvență asemănătoare caracterizează și cercetarea lui Stelian Dumistrăcel, care, deși pornește de la concepte și premise coșeriene, revine apoi, în miezul lucrării sale168, la desueta taxonomie a figurilor și operațiilor retorice (detractio, adiectio, immutatio și transmutatio) pentru a explica producerea de sens în planul textului. Dar, dincolo de această inconsecvență, clasificarea însăși ridică anumite probleme. Luând drept punct de reper distincția coșeriană între "discurs repetat" și "zicale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ei"201. Care este, însă, natura acestei "cunoașteri" lingvistice? La această întrebare, savantul de la Tübingen va răspunde, în Sprachkompetenz, cu ajutorul distincției între "gradele cunoașterii" operate de către filozoful german G. W. Leibniz în Meditationes de cognitione, veritatis et ideis (1684). În taxonomia lui Leibniz, limbajul s-ar încadra, potrivit lui Coșeriu, ca o cognitio clara distincta inadaequata, i.e., ca o cunoaștere de natură intuitivă, care este sigură de obiectul și de rezultatele sale, poate să furnizeze chiar și o justificare a acestora, dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a defini, caracteriza și clasifica discursul repetat ca fenomen caracteristic vorbirii în general. În această privință, vom folosi, ca instrument de descriere, aparatul conceptual al lingvisticii coșeriene a vorbirii (în principal "determinarea" și "cadrele"), iar, ca bază de clasificare, taxonomia propusă de către fondatorul integralismului lingvistic în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (v. supra, I.1.2.3.). Referitor la ultimul aspect, trebuie să atragem atenția asupra a două serii de probleme. Pe de o parte, studiul coșerian propune doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vedere preponderent semantic) a textemelor și în clasificarea lor. În capitolul IV, vom ilustra propunerea noastră de semantică configurativă, concepută ca parte a lingvisticii "idiomatice", prin analiza a două cazuri concludente. Adoptând perspectiva lingvisticii textului, capitolul V va propune o taxonomie a operațiilor textual-discursive și va urmări reinserția textemelor caragialiene în discursul public actual. Ultimul capitol al cărții va încerca să aproximeze o poetică a textemelor, pe care o vom ilustra prin analiza romanului sadovenian Creanga de aur. Capitolul III Textemele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966) și a fost detaliată în Lezioni di linguistica generale (1973) și în Textlinguistik (1977). O vom reexamina aici, pentru a reliefa și alte implicații ale formulării ei. De exemplu, ar trebui precizat că, deși taxonomia coșeriană comportă o indiscutabilă valoare euristică, ea trebuie raportată la contextul și, mai ales, la finalitatea de moment pe care i-a conferit-o autorul ei. În acest sens, se impun câteva observații. a) În puținele pagini pe care le-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
valoarea eventivă a textemelor - v. infra, 5.1.) 2.2.1. Lăsând acum la o parte expresiile idiomatice, putem afirma cu certitudine că nucleul textemelor îl constituie proverbele și "citatele celebre", pe care, de altfel, Coșeriu însuși le menționează în taxonomia sa. În privința încadrării, proverbele nu ridică probleme deosebite; dimpotrivă, ele ar putea fi considerate drept realizări "prototipice" ale clasei textemelor. Mai complicată e situația "citatelor celebre". În pasajele pe care le-a consacrat acestui fenomem, Coșeriu citează frecvent trei formule
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
citate celebre" ar putea fi reduse, conform aceluiași criteriu, la simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai profundă, pe care lingvistul nu a mai avut răgazul să o expliciteze: e adevărat că, din punct de vedere strict sintactic, multe texteme livrești au structura unor sintagme; însă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la oraș mai bine-n satul tău fruntaș etc. 5.3. Prin disocierile și categorizările anterioare, am încecat să arătăm că lingvistica integrală oferă un cadru conceptual îndeajuns de precis și de amplu pentru a elabora în baza lui o taxonomie a textemelor. Am încercat, prin criteriile pe care le-am propus, să izolăm particularitățile structural-funcționale ale (sub)tipurilor textemice și vom verifica acest lucru în următoarele capitolele ale cărții de față, ce vor avea în vedere comportamentul textual-discursiv al unităților
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod de construcție diagramatic vs. simbolic) a realizat Mircea Borcilă în studiul "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice" (1987); tot astfel, "analiza discursului" și "lingvistica textului" (cea dezvoltată independent de doctrina coșeriană) au propus, în ultimele decenii, numeroase taxonomii ale textelor "informative"381. Mai mult, după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de fundamentare a tipologiei textuale din perspectivă integralistă 382. Cu toate acestea, stadiul curent al cercetării textual-tipologicului a arătat până acum "doar" că fiecare tip
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
încă din anii '60 ai secolului trecut, reprezintă deocamdată unul dintre sectoarele insuficient explorate ale integralismului lingvistic. În cunoscuta sa Textlinguistik (1977), Coșeriu a oferit chiar el câteva sugestii în această privință, dar nu și-a propus să realizeze o taxonomie exhaustivă a funcțiilor textuale 392. Totuși, la fel ca în numeroase alte cazuri, observațiile coșeriene se dovedesc extrem de utile pentru o posibilă sistematică a funcțiilor textuale. Astfel, toate exemplele pe care le-am menționat în 3.3. se dovedesc a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se poate verifica printr-o simplă parcurgere a funcțiilor adiacente textemelor pe care le-am comentat mai sus. 4.1.1. Astfel, textemul [2] evocă o relație in absentia cu un alt "semn", și anume cu sintagma ceea lume. Conform taxonomiei coșeriene din Texlinguistik, întâlnim aici o relație "după profilul conținutului", i.e., un caz de "formație transparentă", cu singura diferență că termenul (re)activat nu este un simplu lexem (cum se întâmplă cu chauve-souris, Fladermaus sau cu celelalte cuvinte compuse pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
New York, 2010, pp. 77-80). 109 George Lakoff și Mark Turner, More Than Cool Reason, pp. 50-56. 110 Ibidem, p. 50. 111 O consecință imediată a acestei eludări a planului lingvistic este dificultatea lingviștilor de orientare cognitivistă de a-și elabora taxonomii riguroase în cadrul câmpului lor de investigație. În ceea ce privește aria textemelor, de pildă, unii cognitiviști se mulțumesc cu delimitările pre-lingvistice tradiționale ("expresii", "zicători", "proverbe" ș.a.m.d.), alții preiau tale quale categoriile frazeologiei structurale, în timp ce anumiți cercetători își mărturisesc deschis dezinteresul față de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de operaționalizare" antrenează un asemenea decupaj, încât educatorul se vede pus foarte repede în fața unui prea mare număr de obiective posibile simultane, fapt care s-a dovedit a fi o limită netă a pedagogiei prin obiective (dincolo de succesul mondial al taxonomiilor, avem aici unul dintre motivele pentru care ele au intrat prea puțin în realitatea claselor); pedagogia prin obiective a introdus o confuzie între obiectivul însuși, care, într-o ultimă analiză, rămâne "mentalist" și comportamentul observabil, ce nu este decât un
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
culturii; (3) Știință universalului, adică filozofia (care se ocupă de esență esenței)9. Așadar, se poate afirma că B.P. Hașdeu a cuprins în schema să doar științele generalului (triunghiul ABC), ordinea dispunerii acestora fiind similară (conform criteriului "complicațiunii") celei din taxonomia lui Coșeriu tocmai fiindcă relația dintre formă și substanță se complică prin trecerea de la un nivel ontologic la altul. Pe de altă parte, se observă că sociologia era foarte cuprinzătoare, incluzând și istoria (care, în acea vreme, punea mari probleme
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării lui Schleicher: doctrina lexiologiei, preluată, exact cu această denumire, în taxonomia hasdeiana a subdisciplinelor gramaticii comparative. În continuare, Șăineanu înfățișează și punctul de vedere al lui Hașdeu, cu referire la împărțirea gloticii în cele șapte doctrine grupate într-un quadrivium fizico-psihic și într-un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1991/2006, p. 229). Tot după Șăineanu, Windisch prezintă apoi quadrivium-ul și trivium-ul subdisciplinelor lingvistice, așa cum le vedea Hașdeu (pe care îl consideră "un filolog mai puțin cunoscut, dar important și meritoriu"), însă se abține să critice această taxonomie, deși este de părere că Șăineanu ar fi trebuit să o corecteze sau chiar să o ignore: " Desigur, autorul ține să ne arate aici pregătirea scolastica, dar el ar fi putut renunța să facă trimitere la Hașdeu, cu atat mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și compunerea lexematica. 23 La fel, într-un articol dedicat contribuțiilor lui Șăineanu cu privire la semasiologie, Rudolf Windisch menționează (tot "la a doua mâna", după Șăineanu) clasificarea disciplinelor lingvistice făcută de Hașdeu, apreciind că Șăineanu ar fi putut renunța la respectiva taxonomie (care, după părerea lui Windisch, ar fi trebuit corectata). Interesant mi se pare faptul că și lingvistul german remarcă referirea lui Șăineanu pe linia lui Hașdeu la "ideile latențe" teoretizate de Bréal, insă consideră acest amănunt drept ceva minor (mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
scopului activității; - obiectivul operațional să indice criteriul de performanță așteptat. Identificarea obiectivelor operaționale parcurge urmatoarele etape: 1. Formularea obiectivului în termeni comportamentali prin verbe - acțiuni la modul conjunctiv. Aceste verbe indică comportamentele de invățare ce corespund nivelelor de clasificare din taxonomia Bloom. Această taxonomie relizează o clasificare la nivel cognitiv, afectiv și psihomotor. În prescolaritate, latura afectiv - motivatională se asociază și se constituie ca element ce influențează comportamentul afectiv al copilului în general și al copilului surd în special și acționează
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
operațional să indice criteriul de performanță așteptat. Identificarea obiectivelor operaționale parcurge urmatoarele etape: 1. Formularea obiectivului în termeni comportamentali prin verbe - acțiuni la modul conjunctiv. Aceste verbe indică comportamentele de invățare ce corespund nivelelor de clasificare din taxonomia Bloom. Această taxonomie relizează o clasificare la nivel cognitiv, afectiv și psihomotor. În prescolaritate, latura afectiv - motivatională se asociază și se constituie ca element ce influențează comportamentul afectiv al copilului în general și al copilului surd în special și acționează determinant asupra actului
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
are loc atunci când judecăm sintetic despre un concept și anume ieșim din el spre intuiția pură în care el este dat, pentru a îl examina in concreto. Pentru o mai bună înțelegere a acestei distincții, trebuie să ținem cont de taxonomia lui Kant a conceptelor pure. După acesta, "un concept a priori (un concept nonempiric) cuprinde în sine fie o intuiție pură, și în acest caz el poate fi construit sau nu cuprinde decât sinteza intuițiilor posibile, care nu sunt date
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Acest argument corelează moralitatea și caracterul natural al unei entități. Unii consideră că cel puțin crearea de himere este o acțiune contra naturii, un demers nefiresc. Răspunsurile la această obiecție vizează chiar împărțirea pe specii și fundamentele teoretice ale unei taxonomii. Mai mult decât atât, însăși speciile evoluează, au loc fuziuni sau fisiuni. Adaug și faptul că bacteriile și virușii transferă în mod natural gene de la o ființă umană la alta. O altă discuție este aceea dacă ceea ce nu este natural
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un an școlar). Obiectivul prefigurează activitatea profesorului și a elevilor pe durata orei didactice. Formularea obiectivului trebuie să sugereze totodată și modul de desfășurare a procesului didactic respectiv. Precizarea obiectivelor corect este premiza necesară unui proces de instruire eficient. Clasificarea (taxonomia) obiectivelor educaționale a constituit subiectul unor capitole speciale în lucrări de pedagogie generală sau didactică specială, pe discipline de învățământ. Diferențele înregistrate de la o lucrare la alta au cel puțin două cauze: progresul înregistrat în științele educației mai ales în
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]