27,041 matches
-
puternică, răscolitoare în simbolistica ei primitivă, icoana zugrăvită la malul mării de Marele Artizan al desăvârșirii rămâne pururi vie, cu culorile neșterse de trecerea indiferentă a timpului. Aș zice că este un eon, o monadă, dacă nu mi-ar fi teamă de cuvintele mari. De-a pururi, semănând tot mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge liniștea florilor malvia tresare căutându-și zadarnic în ochiul zorilor de ziuă adierea culorii amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul nestatornic nouri călătorind fuioare de temeri neostoite unde rătăcești pasăre de apă de
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
bună zi, anul trecut, apare un comunicat al Prefecturii Poliției Capitalei însoțit de o fotografie, prin care aflăm că Sorana Gurian este urmărită pentru o serie întreagă de excrocherii și falsuri săvîrșite în numele unor miniștri. Acum Sorana Gurian ascunsă de teama poliției a apărut la... «Universul», unde semnează pe pagina I-a articole de politică externă. Mai aflăm că ilustra colaboratoare a «marelui ziar românesc» încasează diferite sume de bani de la oameni cărora li s-a rechiziționat automobile. Agenta Gestapoului de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
dictaturile, în istorie, au fost regimuri de incultură, de întuneric." 33) Cel de-al doilea articol, Despre misiunea scriitorului, apărea cîteva zile mai tîrziu, exprimînd mai clar punctul de vedere: "El șscriitorulț nu poate fi «angajat» decît față de adevăr, din teamă ca la un moment dat adevărul politic să nu mai coincidă cu adevărul lui intim și să nu dea loc compromisului sau trădării. Ceea ce nu însemnă nici retragerea artistului în prea vestitul turn de fildeș, nici primatul «apoliticului». Indiferentismul politic
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
să fie așa în contextul anilor de atunci, cu toate că, dacă ne gândim bine, utilitatea unui astfel de demers spiritual ar fi lesne de observat și astăzi. Trei decenii mai târziu, prin 1965, își amintea de această perioadă: "eram obsedat de teama că generația noastră, singura generație liberă, «disponibilă» [...] nu va avea timp să-și îndeplinească «misiunea», că ne vom trezi într-o bună zi «mobilizați» [...] și atunci va fi prea târziu ca să putem crea liber..." În strânsă legătură cu această "obsesie
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
Ion Horea Aceste foi luați-le cu teamă și nu-ncercați să înțelegeți totul, când praful lor ceresc va fi să-l scutur cu duhul meu întors de oareunde. Răsar din ele Rariți în vitralii și Găinușa licărindu-și puii, cirezi de nori cu ugere-ncărcate le-ntunecă
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Vă scriu pentru că ați intuit enorma importanță a lui Scămoșilă-n viața mea. Vă scriu pentru că-l invidiez pe Dinescu că poate, atît de simplu, să fie alături de dumneavoastră. Simt nevoia unei ucenicii, am simțit-o mereu. Nu-mi mai este teamă de ridicol. Mai exact, mi-e teamă, dar știu că-l înțelegeți. Cu stimă și ucenicie, Emil Brumaru 1-VII-1980
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
a lui Scămoșilă-n viața mea. Vă scriu pentru că-l invidiez pe Dinescu că poate, atît de simplu, să fie alături de dumneavoastră. Simt nevoia unei ucenicii, am simțit-o mereu. Nu-mi mai este teamă de ridicol. Mai exact, mi-e teamă, dar știu că-l înțelegeți. Cu stimă și ucenicie, Emil Brumaru 1-VII-1980
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
mă simt tot mai atașat, ca un bagaj al timpului la umărul timpului generației mele. Filtrul prin care înțelegi viața Ezit să pășesc mai departe, cum ezitam să gust condimentele indiene oferite la cină de Sarita și Aftab. Mi-era teamă să nu-mi ia foc gura, dar ei mi-au pregătit apă la îndemînă și rîdeau, rîdeam împreună, într-un an din anii noștri petrecuți în Germania, cînd muzica indiană acoperea urîtul unor seri. Ezit să chem momentele bune care
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
firul acesta al vieții să vezi cum totul se destramă și nu se mai termină se repetă doar și se repetă și se repetă și culmea este că moartea e cea care se repetă cu altfel de sunet însă de teamă că va fi recunoscută și primită ca un oaspete înalt cînd ea nu e decît un martor umil pregătit mereu să-și suflece mînecile iar la colțul străzii simți cum timpului îi crește o altă falangă fața și mîinile ți
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
nu era mai mare decât o lalea obișnuită - în jurul lui se foiau fotografii ca în jurul unei vedete. Se zvonea că va fi vândut la o mare licitație pentru ajutorarea celor fără locuință. Am ieșit repede în grădina din apropierea serei, de teamă să nu leșin de atâta miros de pământ negru de flori. L-am zărit pe Zoltan stând pe vine cu privirea ațintită la tufele unor ghiocei crescuți în libertate. Pământul era negru și lucios și petalele florilor formând clopoței aveau
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
de poezie al orașului Slobozia, 1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, poezie, 1999; Premiul ASPRO, poezie, 1999; Premiul special "Virgil Mazilescu", Corabia, 2001. Prezentă cu traduceri în reviste și antologii în Anglia, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria, Rusia, Polonia. Nicolae Manolescu Mi-e teamă de tine, aprilie!" Acest vers ciudat din Elegia V s-a dovedit premonitor: Mariana Marin a plecat dintre noi, pe neașteptate, în ultima zi din martie. N-a mai apucat luna de care se temea. Tocmai împlinise 47 de ani
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
sinelui și a altora ca personaje dintr-o poveste. Scrisul e traversarea unor zone secrete, a unor umbre iscate din "cimitirul trecutului", începînd cu aceea a însuși naratorului: Acuma reflexul meu e în această carte în care nu mi-e teamă să mă privesc. Un' anima vicina, independentă de mine, parcă, niciodată atașată cu adevărat de mine. Să o numesc, acuma, o umbră? .... Arta pentru mine asta ar fi: ca, în tăcere, să fii în stare să-ți găsești interlocutori în
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
concurență cu memoria, pe care-o lasă s-o invadeze, căci și-a pierdut ceea ce Adrian Cioroianu consideră o componentă esențială a istoriei: capacitatea de a uita. Ceea ce pentru individ e ucigător („Putem îndrăgi uitările, dar întotdeauna ne va fi teamă de Uitare.", scrie criticul de teatru George Banu într-o carte care chiar așa se numește, Uitarea) e salvator pentru istorie; o bună știință a uitării face diferența între frauduloasa memorie și istoria supusă greșelii (iar despre dificila conviețuire dintre
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
să se schimbe. A revenit după câteva minute îmbrăcată într-un halat de casă de crepsatin roz și împrăștiind în jurul ei o undă de parfum îmbătător. Apoi, apoi... Natalia nu îndrăznea să-l întrerupă cu nici o întrebare sau comentar, de teamă că se va răzgândi și se va opri de tot din povestit. - Apoi a revenit lângă mine, a lăsat să-i cadă de pe umeri halatul și a rămas goală în fața mea. Sărută-mă, mi-a șoptit, "nu-i așa că-ți
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
înalt, o gîndire nobilă. ...După cum, pentru a nu vătăma în mintea mea icoana senină a făpturii din afară, n-am voit să văd chipul mutilat al sărmanului tînăr, tot astfel nu m-am învoit să aflu nimic despre el, de teamă să nu fie ceva care să-i poată mînji amintirea sufletească" (p. 53). Dacă numele lui Pantazi e fără îndoială fals, numele lui Aubrey de Vere e și el posibil fals - subliniază naratorul: "...nici pînă astăzi nu știu dacă astfel
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
scrie, 1980) cultiva cu precădere fragmentul, notația, reflecția nesistematizată, orientată simpatetic spre anumite subiecte și autori, mai ales când era vorba, și era cel mai adesea, să comenteze poezie. Lucrarea consacrată literaturii autobiografice este, dimpotrivă, expresia unei abordări sistematice a temei, organizată pe câteva linii de înaintare delimitate din chiar punctul de pornire al demersului critic: "...încerc să arăt că scrisul autobiografic, ca și eul autobiografic, evoluează în jurul axului interpretării și al construcției, al oglinzii și procesului devenirii, al adevărului și
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
tandră. Aici, mai repetă odată. Aici la Cisnădie. Am izbucnit în rîs făcînd haz de descoperirea numelui modestei localități, căreia îi atribuia paternitatea mea. - Da, de aici vii dumneata, apăsă pe cuvinte. Mai trebuie să crești... să nu-ți fie teamă să pășești în posibile alunecări ale vieții. Rostind aceste cuvinte mi s-a părut că îmi dă o lecție de comportare. Am întrebuințat pavăza privirilor mele candide, sub care am ascuns avertismentul pe care m-am făcut că nu îl
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
facă stînga-mprejur. Într-un tîrziu se puseră din nou în mișcare ca niște somnambuli, pornind îndărăt în pas alergător. Aflînd că însuși generalul Teodorescu, comandantul garnizoanei, fugise la bordul unei vedete, colonelul lor îi mîna înapoi în tren. Îi era teamă ca nu cumva acesta să fie ocupat de altă unitate ori de mulțimea refugiaților și a răniților. Una după alta companiile urcară iarăși buluc în vagoane. Oamenii aveau privirile aiurite de priveliștea la care asistaseră, de spectacolul larg al fluviului
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
acest rîu. Acum plîng rar. Cîteodată sînt plin de dragoste sau de regrete și simt cum îmi vin lacrimile - dar de obicei le opresc. Am plîns cînd România s-a eliberat de dictatura lui Ceaușescu. Prea devreme, poate. Mi-e teamă că dacă încep să plîng n-am să mă opresc niciodată. Pentru nici un motiv, particular, sau chiar generic. Ci doar pentru motivul acela animal care duce în rîul de lacrimi. În basmele populare românești lacrimile tinerelor fete se prefac în
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
podeaua holului un mănunchi de linii de diferite culori. Porni, șovăitor, pe Linia care i se indicase. Urcă șase trepte și își urmă apoi, cu pași tot mai rari și mai nesiguri, Linia lui, oprindu-se în fața unui lift. O teamă îl cuprinse dar, apăsă totuși, cu mâna tremurând, pe butonul de aceeași culoare. La etaj, rămăsese doar o singură linie: Linia lui. Vroi să rămână în lift și să se întoarcă, dar alți pacienți îl împinseră în coridor. Ceva se
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
e destul de cuprinzător - pentru a elimina cît mai puțin? Pentru un "întreg" mare (aproape) toate detaliile sunt semnificative! Deocamdată apetitul de detalii îl simt încă foarte (sau prea) puternic. Oare nu sunt format, oare nu trebuie să elimin detalii deja? * Teama de hîrtie. Dar nu de hîrtia albă, ca la Valéry sau Mallarmé, ci de aceea scrisă; o mînă nevăzută îți stă pe umăr. Nu poți fi singur cu hîrtia și chiar cu tine. Nu ajunge mîndria continuității. Ai nevoie și
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
în Provence. Foarte frumos, însă nu despre lucrurile frumoase vreau să vă povestesc, ci despre cele șocante. Mai exact despre cel mai șocant: traficul. Când am plecat, știam că va fi nevoie să închiriez o mașină și mi-era puțin teamă. Traumatizată fiind de animalul român care taie cu nesimțire inclusiv fața salvării, te hărțuiește, îți dă flash-uri, merge pe linia de tramvai/refugiul de tramvai/trotuar/contrasens/sârmele de telegraf/ și, ca să te pedepească pentru respectarea vitezei legale (cu
Viv la Frans! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21227_a_22552]
-
Scria 50, mergeau cu 50! Scria 30, toată lumea o lăsa - incredibil! - la 30. Nu am, pentru acest comportament șocant, altă explicație decât bunul simț și civilizația. Nu am văzut nici măcar o mașină de poliție, deci e clar că nu despre teama de amenzi era vorba. În fine, încă nu mi-am revenit din șoc. Aproape că nu mai sunt pregătită să ies în trafic în București. M-am relaxat. Cred că, înainte să mă aventurez prima oară, ca să-mi recapăt reflexele
Viv la Frans! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21227_a_22552]
-
partidele aflate la guvernare din ’90 încoace au știut de acest flagel, dar doar Guvernul Boc a cutezat să înceapa lupta cu el”, e cel mai spectaculos atac al justiției la beregata corupției, tremură chiloții pe vameșii încă nenăscuți de teama de a încălca legea, e o poveste fără precedent, s-a lucrat la ea timp de juma’ de an, s-au infiltrat oameni în sistem, există imagini înregistrate, există convorbiri telefonice, bla, bla, bla, bla, există tot. SUPERB! Păi, și
O vreau pe Regina Vămilor, chiar dacă e mama! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21281_a_22606]