714 matches
-
se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte sunt bazate doar pe rațiune, independent de experiență. Dintre argumentele a posteriori se remarcă cel teleologic, cosmologic și argumentul moral, iar principalul argument a priori este cel ontologic. Credințele de tip a posteriori depinde o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unui astfel de argument trebuie să fie cunoscută a priori. Când o propoziție este cunoscută a posteriori, evidența pentru această propoziție o găsim în experiență 25. Unul dintre cele mai discutate argumente a posteriori este "argumentul scopului", numit și argumentul teleologic. Acesta se bazează pe faptul că în lume este vizibil un plan (de aceea mai este numit și argumentul planului divin). În esență, acest argument susține că acest plan evident este dovada existenței unui arhitect inteligent al lumii. Acest argument
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau creator asemănător proiectantului inteligent al artefactelor omenești evident, cu mult mai inteligent. În centrul acestui argument se găsește așadar o analogie între univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate și create de ființe inteligente. Astfel, argumentul teleologic este un argument prin analogie. Cele mai cunoscute variante ale argumentului teleologic se găsesc în Dialogurile despre religia naturală ale lui David Hume și în cea de-a cincea dovadă a lui Toma D'Aquino. Acesta din urmă își formulează
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
inteligent. În centrul acestui argument se găsește așadar o analogie între univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate și create de ființe inteligente. Astfel, argumentul teleologic este un argument prin analogie. Cele mai cunoscute variante ale argumentului teleologic se găsesc în Dialogurile despre religia naturală ale lui David Hume și în cea de-a cincea dovadă a lui Toma D'Aquino. Acesta din urmă își formulează varianta sa după cum urmează: "A cincea cale duce (la Dumnezeu) prin guvernarea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Toma vorbește numai de o ființă inteligentă care îndrumă obiectele naturale spre un anumit țel, în timp ce Cleanthes vorbește despre creatorul naturii. Varianta lui Toma dovedește doar faptul că există un îndrumător sau proiectant foarte inteligent care a planificat totul. Argumentele teleologice au reprezentat în timp și obiectul unor critici. De exemplu, Bertrand Russell aduce argumentului teleologic o probă contrarie, ce are la bază ideea de evoluție. Acest argument este formulat de N. Geisler astfel: 1. Adaptarea mijloacelor la finalitate este în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în timp ce Cleanthes vorbește despre creatorul naturii. Varianta lui Toma dovedește doar faptul că există un îndrumător sau proiectant foarte inteligent care a planificat totul. Argumentele teleologice au reprezentat în timp și obiectul unor critici. De exemplu, Bertrand Russell aduce argumentului teleologic o probă contrarie, ce are la bază ideea de evoluție. Acest argument este formulat de N. Geisler astfel: 1. Adaptarea mijloacelor la finalitate este în lume fie rezultatul evoluției, fie rezultatul proiectării. 2. Această adaptare este rezultatul evoluției. 3. De
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceea această adaptare nu este rezultatul proiectării. În felul acesta, după cum susține Russell, din moment ce adaptarea poate fi pusă pe seama supraviețuirii celui mai adecvat, nu mai este necesar să invocăm proiectarea pentru a o explica. Cu alte cuvinte, Russell respinge argumentul teleologic, considerându-l o falsă problemă. Cu toate acestea, Geisler consideră că argumentul lui Russell nu este consecvent deoarece adaptarea poate să aibă la bază atât evoluția, cât și proiectarea 28. Argumentul teleologic încearcă să arate în cadrul argumentului global pe care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o explica. Cu alte cuvinte, Russell respinge argumentul teleologic, considerându-l o falsă problemă. Cu toate acestea, Geisler consideră că argumentul lui Russell nu este consecvent deoarece adaptarea poate să aibă la bază atât evoluția, cât și proiectarea 28. Argumentul teleologic încearcă să arate în cadrul argumentului global pe care îl propune Hartshorne că Dumnezeu poate fi conceput pornind de la faptul că ordinea cosmică presupune existența unei puteri ordonatoare. Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate fi conceput pornind de la faptul că ordinea cosmică presupune existența unei puteri ordonatoare. Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi conceput, ci mai mult decât atât că Dumnezeu există. În acest punct argumentul teleologic sprijină argumentul ontologic 29. Argumentul teleologic pe care Hartshorne îl prezintă în lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că ordinea cosmică presupune existența unei puteri ordonatoare. Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi conceput, ci mai mult decât atât că Dumnezeu există. În acest punct argumentul teleologic sprijină argumentul ontologic 29. Argumentul teleologic pe care Hartshorne îl prezintă în lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută a dezordinii, ci este exprimată prezența ordinii în întreg universul. Această ordine nu este perfectă sau absolută, dar este susținută ideea conform căreia un univers dezordonat ar implica mai multe dificultăți 32. Un alt argument
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic deoarece pornește de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în cadrul procesului temporal 423. Răspunsul lui Hartshorne la critica lui Hubbeling este interesant, dar nesatisfăcător. În primul rând, Hartshorne încearcă să arate că argumentul ontologic nu este principala justificare rațională pentru credința în Dumnezeu și aduce în prim-plan argumentul teleologic și argumentul moral (el vorbește adesea în operele sale de posibilitatea unui argument cumulative în care principalele argumente teiste să se sprijine reciproc în punctele lor slabe). În al doilea rând, încearcă să arate că se poate vorbi și de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
școlar 67. Câteva cuvinte despre fiecare: Curriculum. Denumirea conținutului guvernal al unui ansamblu organizat de experiențe de Învățare, care oferă structura conceptuală și planificarea temporală necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
școlar 67. Câteva cuvinte despre fiecare: Curriculum. Denumirea conținutului guvernal al unui ansamblu organizat de experiențe de Învățare, care oferă structura conceptuală și planificarea temporală necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); - competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; - competența teleologică este capacitatea de a concepe rezultatele educației sub forma unor finalități; - competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; - competența decizională presupune alegerea cea mai bună între
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fel cum Eliade considera că imaginarul prin simbolurile sale se manifestă la nivelul omului indiferent de mediul în care trăiește, Culianu vorbește despre o unitate de scopuri între universul magic specific Renașterii și cel modern 13. Într-o perspectivă epistemică teleologică nu există diferențe între știința modernă și imaginarul renașterii, iar diferențele ce apar nereprezentând o evoluție, ci mai degrabă o involuție din punctul de vedere al controlului inconștientului și a propriilor fantasme. Astfel putem vorbi despre o universalitate a imaginilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat și alte probleme privind sufletul ajungându-se la concepții complexe la sfârșit de Ev Mediu. În primul rând s-au ridicat problemele teleologice, privind salvarea individului și a colectivității la sfârșitul timpului reprezentat de a doua venire a lui Hristos, ce era așteptat în timpul vieții apostolilor. După prima generație teologia își schimbă direcția de analiză ridicând probleme privind statutul ontologic al omului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se mândrește cu măreția. Animal condus aici, adică în viața prezentă, dar mutat în altă parte, adică în veacul ce va să fie; iar termenul final al tainei este îndumnezeirea sa prin înclinația către Dumnezeu"112. În continuarea ideii perfecțiunii teleologice a omului prin îndumnezeire sunt descrise două concepții fundamentale care vor domina perioada scolastică și Renașterea. Prima dintre acestea este reprezentată de relația ce există între om și lume ca relație între microcosmos și macrocosmos. Cosmosul se reflectă la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ai fi propriu-ți sculptor și plăsmuitor de cinste""114. Prin acesta plasare a omului în centrul universului se stabilește statutul său ontologic, dar se subliniază și potențialitățile ce-i sunt specifice datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe pământ. Odată cu modificarea imaginii cosmosului în viziune heliocentrică se modifică treptat și plasarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel să susțină forța revelației în raport cu adevărul rațional, științific. Această luptă între averroism și reprezentantul gândirii scolastice clasice reprezentat de Thoma d'Aquino reprezintă una dintre ultimele încercări de a păstra o viziune simplă și rațională asupra sufletului subliniind componenta teleologică. În sprijinul perspectivei unității intelectului sunt și cele cincisprezece probleme sintetizate de către Albert cel Mare128, care reprezintă sursa pentru doctrina oficială a bisericii. În 1270, pornind de la textul lui Thomas d'Aquino și cel al lui Albert cel Mare, Etienne
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]