4,197 matches
-
unei apărări efective și, totodată, trebuie asigurate condițiile pentru înlăturarea oricărei aparențe de arbitrar în modul în care judecătorul dispune cu privire la măsura preventivă, prin existența unui interval de timp suficient pentru studierea cauzei. Împrejurarea că verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive și luarea unei decizii cu privire la menținerea ori nemenținerea acesteia se face din oficiu (indiferent de existența sau inexistența unei propuneri formulate de procuror, potrivit art. 330 din Codul de procedură penală, prin rechizitoriu) s-a considerat
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
sau de etapa procesuală, toate aceste garanții procesuale trebuie asigurate. Prin urmare, numai sesizarea instanței prin rechizitoriu, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive, generează actul judecătorului de cameră preliminară de a proceda la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive și de a decide, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală, dacă este cazul ca această măsură să fie sau nu menținută. ... 81. În considerarea celor ce precedă și având
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
8. Articolele 41^12-41^14 se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 41^12 (1) Structura de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor făcute, propune, motivat, șefului/directorului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui. (2) Dispoziția prevăzută la alin. (1) se emite în termen
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
domnului Călin Georgescu printr-o preîntâmpinare a unei eventuale anulări a procesului electoral de către instanța constituțională, deși se constată că la baza Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 au stat argumente de cu totul altă natură, indiferent de temeinicia sau netemeinicia acestora. ... 44. Mai mult, BEC constată că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
care privește neînregistrarea/respingerea înregistrării unei candidaturi se ia de către BEC strict prin raportare la dispozițiile legale, fără a emite judecăți de valoare și analize care excedă îndeplinirii celor două tipuri de condiții prevăzute de lege. ... 48. Pentru a demonstra temeinicia contestației formulate, autorul pornește de la premisa că aceasta trebuie înțeleasă ca o acțiune impusă de o situație excepțională, având obiectivul găsirii unei soluții pentru revenirea la ordinea constituțională, nicidecum o recunoaștere a validității constituționale sau legale a anulării alegerilor
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
păstrarea în condiții de confidențialitate a ordonanței procurorului prin care se dispune acordarea statutului de martor amenințat restrânge în mod nejustificat, total și nediferențiat, dreptul inculpatului de a lua cunoștință de conținutul ordonanței respective și de a contesta legalitatea și temeinicia acesteia. Consideră că, dacă procurorul dispune doar măsura prevăzută de dispozițiile art. 126 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, împiedicarea inculpatului de a lua cunoștință de conținutul ordonanței este lipsită de rațiune. Totodată, acordarea statutului de martor
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
concrete dovedite de către petent, constată că acesta a înțeles motivele pentru care a fost emis ordinul de protecție și și-a revizuit comportamentul și, în plus, s-a conformat benevol obligațiilor impuse. Instanța a mai reținut faptul că analiza temeiniciei unei cereri de înlocuire nu se rezumă doar la analiza rămânerii sau nu în pasivitate a petentului, la obligația de a nu se apropia de victimă, o eventuală împăcare sau a faptului că petentul regretă situația creată, ci presupune și
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
nenumărate cereri de înlocuire, fără să fie nevoită să dovedească îndeplinirea anumitor condiții. ... 42. În prezenta cauză, prima instanță a făcut propriile aprecieri cu privire la condițiile în care s-ar putea dispune înlocuirea măsurilor, aprecieri de fond, reexaminând practic temeinicia măsurilor anterior dispuse prin hotărârea definitivă și a căror înlocuire s-a solicitat prin raportare la conduita reclamantului-agresor. ... 43. Tribunalul nu este convins de faptul că cererea de înlocuire măsuri stabilite printr-un ordin de protecție poate fi formulată
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
alin. (2) și procedura de la art. 49 alin. (3) sunt prevăzute doar în situația formulării unor cereri de revocare a ordinului de protecție, astfel încât instanța de apel nu poate aprecia în ce măsură se poate trece la analiza temeiniciei cererii de înlocuire măsuri prin raportare doar la conduita agresorului și aprecierea subzistenței sau nu a pericolului anterior constatat de instanță, fără a analiza îndeplinirea altor condiții. Se pune întrebarea dacă, pe calea unei astfel de cereri, instanța poate reevalua
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
Institutului Național al Magistraturii este în sensul că persoana împotriva căreia a fost emis ordinul nu trebuie să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 atunci când formulează o cerere de înlocuire, examinarea temeiniciei acestei cereri urmând a se realiza pe baza aprecierii judecătorului, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor de la revocare, și că procedura de soluționare a cererii prevăzută de art. 49 alin. (3) din Legea nr. 217/2003 pentru ipoteza cererilor de
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
cererii de înlocuire a măsurilor. ... ... XII. Raportul asupra chestiunii de drept 81. Prin raportul întocmit, judecătorul-raportor, constatând că sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, a apreciat că examinarea temeiniciei cererii de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecție emis pe durată maximă se va realiza pe baza liberei aprecieri a situației concrete deduse judecății, conform probelor administrate, nefiind necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 49
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
susține că exigența îndeplinirii cumulative a acelorași condiții restrictive trebuie verificată ca atare de instanță și pentru admiterea cererii de înlocuire a unei măsuri dispuse prin ordinul de protecție, situație în raport cu care trebuie statuat în sensul că examinarea temeiniciei cererii de înlocuire se va realiza pe baza liberei aprecieri a situației concrete deduse judecății, conform probelor administrate, nefiind necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003. ... 129. În ceea ce privește a doua întrebare
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
primei instanțe a constatat că rechizitoriul este regulamentar întocmit, fapta fiind suficient descrisă, în accepțiunea normelor edictate de legiuitorul român, și întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 328-331 din Codul de procedură penală, fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi, probele fiind administrate legal, cu respectarea dispozițiilor art. 100 și 101 din Codul de procedură penală. Totodată, prin aceeași încheiere, judecătorul de cameră preliminară a reținut că judecătoria este competentă, din
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
autorul excepției, avocatul Oleg Burlacu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și depune note scrise. Arată că verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului de către un procuror ierarhic inferior celor menționați expres în dispozițiile art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale referitoare la statutul procurorilor. Arată că, în speță, rechizitoriul poartă viza „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei conform art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală de prim-procuror adjunct (…)“. Or, textul de lege criticat stabilește expres faptul că verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului o face numai prim-procurorul parchetului, fără alte derogări. Astfel, rechizitoriul trebuie
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
procurorilor. Arată că, în speță, rechizitoriul poartă viza „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei conform art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală de prim-procuror adjunct (…)“. Or, textul de lege criticat stabilește expres faptul că verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului o face numai prim-procurorul parchetului, fără alte derogări. Astfel, rechizitoriul trebuie verificat de prim-procurorul parchetului, prin nume în clar și semnătură, aceasta fiind o atribuție exclusivă și intuitu personae a prim-procurorului, bazată pe principiul qui potest plus
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
organizarea judiciară prevede la art. 94 că prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, din cuprinsul legii se deduce că adjuncții pot înlocui numai pe probleme administrative și de organizare și nicidecum nu se pot pronunța asupra legalității și temeiniciei unui rechizitoriu. Este evident faptul că, potrivit prevederilor art. 70 și următoarelor din Legea nr. 304/2004, care reglementează organizarea Ministerului Public, numai procurorul ierarhic superior prim-procurorului parchetului poate avea o asemenea atribuție, aspect prevăzut și de dispozițiile art. 328
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
avea o asemenea atribuție, aspect prevăzut și de dispozițiile art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, urmărindu-se principiul controlului de sus în jos, iar nu invers. Consideră că nu poate exista o verificare efectivă a legalității și temeiniciei rechizitoriului de către un procuror ierarhic inferior prim-procurorului parchetului, acest aspect relevând o formă aparentă, nelegală și fără fond, ce duce la nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. ... 7. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
înșelăciune, astfel că nu este clar dacă fapta săvârșită se încadrează în sfera ilicitului civil sau a celui penal. ... 6. Judecătoria Ploiești - Secția penală, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
arată că prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală împiedică exercitarea unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate în temeiul acestui text de lege. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, exprimându-și opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, reține că, deși pronunțarea asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație nu presupune examinarea unor chestiuni de fond, pot să apară
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
admitere în principiu sau de respingere a cererii de recurs în casație. Totodată, Curtea a reamintit soluția pronunțată prin Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015, apreciind că în cadrul procedurii admiterii în principiu nu are loc o judecată asupra temeiniciei recursului în casație, ci o judecată asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru introducerea cererii, examinându-se numai admisibilitatea în principiu a recursului, iar nu și temeinicia acestuia. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
soliditatea ulterioară a propensiunii individuale spre infinitul spațiului divin. Căci, în acel întunecat imperiu al fricii provocate, pentru ei și pentru mulți alți pătimitori cu vini inexistente, credința și nădejdea constituiau unicele resorturi palpabile de care își puteau atârna cu temeinicie viața. „Eram sigură că, într-o zi, voi părăsi această celulă.”, scria nepoata lui Iuliu Maniu, publicista Nicole Valéry-Grossu (care cunoscuse, la rândul ei, lagărele de muncă forțată și închisorile românești Malmaison, Ghencea, Mislea, Ferma Roșia, Canalul Dunăre-Marea Neagră și
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
altă natură. (...) Care e cauza tuturor relelor acestora”? Faptul simplu, subliniat de marele poet, că poporului i se „ia, i se tot ia și lui nu i se dă nimic în schimb. Pripa cu care s-au introdus reformele, ne-temeinicia lor, libertatea dată miilor de Caradale de-a trăi fără muncă din exploatarea claselor producătoare...”, iată cauza. „... Oriunde, manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile și meseriile, și unde crește necesitatea de-a exporta productele, într-
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]