2,166 matches
-
Nu suferea de căldură. O dovedea pielea lui perfect uscată, fără picătură de transpirație. Bărbatul se numea Joseon Dong Ghum și era asiatic. Scund de statură, poate 1,60 m, era relativ supraponderal: aproximativ 85 sau 90 kg. Avea un ten smead, ochi migdalați, buze bine conturate și un surâs liniștitor, hipnotic, permanent. Semăna cu acele zeități asiatice pictate prin vechile temple buddhiste. Mai exact spus, Joseon Dong Ghum era koreean. Și: „Joseon Dong Ghum era unul dintre geniile din umbră
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
femeia pe un ton destul de tare. - Ți se pare, dragă, ce asemănare vezi tu între cei doi? - Nu știu, privirea, alura, până și mâinile, totul. Mă sperie. Tânăra era frumoasă. Avea părul blond și vocea caldă. I se păru că tenul, măsliniu, contrasta cu nuanța părului, iar mâinile acelea delicate le mai văzuse cândva. Sau poate dorul de ființele iubite îl făcea să cutreiere printre iluzii. - Ei, stai liniștită! Nu are cum să fie el. Omul acela era un cerșetor. Pe deasupra
PROMISIUNEA DE JOI (XIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354881_a_356210]
-
și, desigur, o țigară. când m-am dus înspre pisoar amuțisem de uimire: „ăsta-i ultimul pahar!” mă luase, în primire, gagicuța de la bar. m-am făcut că nu aud și nici c-o văd, deși, mă jur, era frumoasă, tenul crud, dar multă lume prin prejur... „tu n-auzi, ești misogin? vezi că te-ai pilit cam tare!” „nu drăguță, sunt virgin, tu ai grijă de pahare!” m-aș fi uitat în ochii ei, însă m-am temut că, dacă
IERI M-AM ÎMBĂTAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355017_a_356346]
-
aia, pentru că punerea în scenă este mai importantă pentru o femeie decît textul spectacolului! Trei rujuri cu nuanțe sidefii, buburuze de prins codițele, o sticluță de parfum cu vaporizator, un rimel albastru, două creme, una pentru mîini și una pentru ten, un tub cu o soluție miraculoasă contra celulitei, două perechi de chiloței minusculi, roșii, o pensetă și o brățară de argint delicată, pe care și-o și pusese la mîna stîngă. Arătîndu-mi brățara, am observat că avea mîini micuțe și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
am ajutat, l-am dus la București, la ambasada Franței, și i-am dat niște bani, ca să aibă de cheltuială pînă lua legătura cu familia lui. Vorbea destul de bine romînește, făcea afaceri cu mobilă, era înalt, robust, cam arab după ten și graseia leneș, ca toți francezii. A venit la masa noastră, lăsîndu-i singuri pe cei doi însoțitori ai lui, și privirile i-au căzut din prima secundă pe Lizuca. Se aprinsese la față ca un rac scos din cuptor. Lizuca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
Estera întinsese masa în camera de la stradă, deschisese ferestrele, pusese ghivecele cu mușcate pe pervaz, aranjase covoarele și fața de masă albă parcă strălucea și ea, bucuroasă de musafiri. Se îmbrăcase cu o rochie roșie, care îi scotea în relief tenul ei alb și ochii mari și luminoși și parcă era mai frumoasă ca niciodată. Își ridicase părul deasupra capului și pe gîtul ei lung strălucea un șirag de perle adevărate, a căror istorie ne promisese că o să ne-o spună
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
inconștienței se risipi, văzu chipul unui baiețel negru, cu părul creț și ochii mari, căprui, plini de curiozitate. Speriată, se lipi de perete. Privi în jur, nu cunoștea nimic. - Cine ești? Unde mă aflu? Puștiul zâmbi. Dinții albi contrastau cu tenul ciocolatiu: - La mine acasă. Te-am găsit în mijlocul pădurii. Voi, femeile leșinați din orice fleac. Hmmm...întoarse capul, privind-o superior. - N-am idee, cum am ajuns aici. Nu mai face pe deșteptul și spune-mi, ce se întâmplă! Nu
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
Amadeo*. Venezuelanul era cam cu cinci ani mai în vârstă decât noi, un timp zâmbitor, foarte plăcut. Destul de înalt și solid, nu bătea la ochi la prima vedere. Abia la o privire mai atentă se distingeau trăsăturile de sudamerican, cu tenul măsliniu, ochii mari, ușor oblici, părul negru, creț, și gâtul scurt, de „aztec”. Vorbea românește cu un accent spaniol haios, dar stăpânea foarte bine nuanțele limbii și, mai ales, o colecție impresionantă de expresii de argou. Se pricepea să cânte
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
ale Rashidei. Rachida: Rashida se îndepărtă o clipă de Lăcrămioara și o privi lung. Abia dezmeticită din plăceri, aceasta avea o frumusețe aparte. Descendența țigănească se citea clar pe chipul ei; avea ochii mari, o gură bine conturată și un ten curat, închis... Pielea ei smeadă emana în asemenea momente un vag miros de piper, de mirodenii, ceva ca ambra. Lăcrămioara avea un păr aspru ca sârma, tuns scurt, cu o textură aproape africană. Amănunte pe care autorul nu le uită
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
sau blahilor), sau mai precis din persiflarea pronunției repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși de catre anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai inchis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul grâului și la păr și la piele, pe care îl știe toată lumea? Interesant este faptul că și regretatul scriitor francez de origine româna, Virgil Gheorghiu, în romanul său „Ora 25
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
o colină, Castelul lui Dracula ne amintește de măreția unor timpuri de demult. Pare cu mult mai scorojit decât ultima oară, când am trecut pe-aici. Timpul lasă întotdeauna riduri pe care deseori le poți acoperi cu-un fond de ten. Aici nu e suficient nici fondul de rulment. - Încotro o luăm ? îl întreb ,încercând să îi aduc aminte că am venit aici c-un scop precis. Să îi găsim consoarta ! - Prima la dreapta,urcăm spre munte. De fapt și prima
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
care le făcuse, nici fiul său nu-i aducea bucurii. Doar pentru el îndurase atâtea... „Când era gravidă cu Radu”, își aduse aminte Lina, „Gică umbla cu Mia, o femeie oacheșă din sat”. Lina era și ea la fel de măslinie la ten. „La ce-i mai trebuia Mia?”, gândea femeia necăjită. „Dar așa era felul lui Gică. Îi plăcea schimbarea!” Săraca Lina, a stat tremurând în iarba înaltă din curtea femeii, să-și aștepte bărbatul ieșind din casa Miei. A stat toată
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
prins în coc? Gândurile lui Gică fugiră imediat la Lina. Doar fusese recent a lui, fără nicio împotrivire. - Da, da, tovarășe Chiverniseală.Spune-mi, îți place fata? întrebă Mămăligă. Gică se gândi puțin buimac. În față îi apăru chipul cu ten măsliniu al fetei, cu gura mare și nasul lung, cu ochii imenși, puțin bulbucați. “Merge. Nu e de lepădat. Tovarășii de la partid puteau să-mi aleagă cine știe ce slută de prin sat. Că alții așa au pățit. Lina putea să-i
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
așeză pe scaun picior peste picior (purta o fustă scurtă care lăsa la vedere coapsele puternic bronzate, precum și chiloțeii tanga rozalii de pe ea). - Ce zici de o partidă de sex, dragule ? gânguri ea. Am remarcat că avea buzele siliconate, un ten măsliniu și ochii mari, căprui închiși. - Și ... cam cât m-ar costa o astfel de partidă ? - Unul scurt, cincizeci, dar dacă vrei tacâmul complet, o sută ! Fac reducere pentru tine, dragule, am văzut că ai numere din alt județ. Ești
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
Atunci am și fost atacat de o bandă de golani de cartier pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește ! - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ********************************** Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ cu un ten palid, speriat, cu o țigară în colțul gurii - comisarul ! ... am constatat surprins - care mi-a luat totuși pliantul din mână, după care a închis repede ușa masivă din metal. Am coborât scările și am ieșit din bloc, destul de greu de
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
dos veces“ O “Sueños...sueños...sueños... “ / “Poștașul nu mai sună de două ori“ sau “Visuri ...visuri ...visuri...“ Iubire canibală La ușa apartamentului se auzi soneria. Erau doi milițieni, cu uniforme albastre - unul înalt, brunet, cu păr creț, mai închis la ten și celălalt mai scund, rotofei, cu păr rar, blond. Ly deschise ușa și oamenii legi au fost puternic impresionați de prezența falnică și uriașă a bărbatului negru, din fața lor, cu ochii sângerii și alură sălbatică. - Suntem plutonierii Ilie Ghidoveț și
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
și capul lui Hefaistos, acoperit abundent de cârlionți, aflat pe birou. Au privit apoi șocați bucățile de carne și sângele răspândit prin camera. Ochii li se îndreptară instinctiv către fotografia unei blonde superbe, cu fața de păpușă, ochii albaștri și ten de porțelan, ce îi privea zâmbind candid, din rama de pe o comodă. - Este soția dumneavoastră, Violeta? ceru lămuriri unul dintre ei. - Da! răspunse Ly. - Și , acum...acum, unde este? întrebă atunci celălalt. Ly nu scoase nicio vorbă câteva secunde. Apoi
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
tavanul preț de câteva minute iar apoi dintr-o data puse mâna pe telefon și formă un număr. Pe unul din pereți apăru un chip al unui bărbat la vre-o cincizeci de ani având părul și barba colilii, cu un ten frumos și îngrijit. Până și sprâncenele aveau o tentă argintie... Personajul zâmbi larg dezvelind două șiruri de dinți diamantați de culoarea perlei. -Salutare bătrâne! spuse cel de pe monitor. -Salutare Shantal Perlyn, partenere! Mersi de rachetă... -Să știi n-a fost
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
Pentru asta se înțeleseseră să-i facă un număr de zile de muncă. * Molearca, creștea frumos în bordeiul părinților ei. Era de-o frumusețe răpitoare. Avea ochii negri ca murele coapte sub niște gene lungi, negre și ele și un ten ușor măsliniu de creolă. Părul negru ca abanosul, purtat despletit pe spate îi ajungea aproape de călcâie. Avea un trup de zeiță grecească. În ciuda sărăciei lucii în care trăiau, Molearca se purta curat și îngrijit spre bucuria părinților care se făleau
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
care intrasem, odată cu trecerea prin gara Vaslui. Doar răcoarea mai persista și aceea nu era răcoarea dimineții, ci cea a emoțiilor pe care o simțeam amândoi ca niște adolescenți. Lângă mine pășea o doamna elegantă, cu un chip luminos, un ten fin, zâmbitoare, cu mersul drept, sprințar, un pic jenată, chiar dacă încerca să-și ascundă starea emoțională. M-am lăsat condus spre stația de tramvai și am refuzat, de a fi ajutat la bagaje. După cât era de subțire la trup așa cum
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
mă duc la el, fac sex, rămân însărcinată și gata: mă cere public de soție, cu flori, inel și o vilă cadou. Singură îngrijorare: cum fac rost de bilet, ca restul merge struna. Au trusa lor de farduri, fond de ten, rimel, creioane de ochi, rujuri, parfumuri. Până aici, n-ar fi nimic mai mult decat teribilism și stabilirea direcției de dezvoltare ulterioară. Ceea ce șochează e disprețul înghețat pe care-l manifestă față de mamele colegelor de clasă: acele mame cu diplome
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
Acasă > Poeme > Devotament > RIGOR MORȚIȘ POETIC Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Chipul tău sclipind în soare Rupt din frescă lui Monet, Tenul tău albit în mare Prin finețea lui Bizeț. Îți spun din nou iubire Că gelozia m-a răpus, Furat de-a ta menire Eu te-am iubit nespus. Ai plecat în moarte Lăsând un vid amar, Sufletu-mi să poarte
RIGOR MORTIS POETIC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369744_a_371073]
-
care o încerca pentru Corcoduș o făcea umană, dispăruse secretara machiată strident și parcă tot timpul în căutarea de aventuri, în locul ei apăruse o femeie frumoasă prin tinerețea și sănătatea ei. Obrazul curat fără urmă de fard, era fin, cu tenul alb, buzele roși și senzuale făcea din Crina o femeie dorită. -A fost Zbierea aici, el a încercat să mă omoare, vreau să dau o declarație prin care să-l recunosc pe Gigi drept nepotul meu, adică fiul surorii mele
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
lor se întâlniră. Se priveau pătrunși de secrete. Ai ei erau de dorinți, ai lui de curiozitate. Această tânără răscolitoare putea să pună pe jar orice inimă, oricât de împietrită ar fi fost ea. Tânărul era proaspăt bărbierit, cu un ten fin, mirosind plăcut a lavandă. Părul era îngrijit pieptănat, la început cu o cărare laterală, când a intrat în compartiment, acum, din cauza curentului, răvășit și învolburat. Purta, pe lângă bluza sa roșie, un pantalon alb strâns pe picior, prins de mijloc
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
dincolo de barierele strâmte ale Naționalismului, așa cum se va și demonstra de fapt în paginile lucrării, cu alte neamuri de aceeași credință, dar și de alte confesiuni. În acel timp, românii au fost expuși, ca și întreaga lume ortodoxă, unor in¬ten¬se propagande apusene, iar studiul a fost proiectat să surprindă reacțiile Bi¬se¬ricii Ortodoxe din Țările Române și diferitele forme ale luptei de apărare a cre¬din¬ței, care se vor desfășura în unitatea deosebit de valoroasă a lumii ortodoxe
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]