2,111 matches
-
a mecanicii cuantice este numită fie colapsul funcției de undă, fie problema măsurătorii. Teoria oferă comportamentul general al evenimentelor privite statistic, dar nu reușește să determine rezultate individuale ale măsurătorilor efectuate asupra particulelor individuale. Trebuie avute În vedere, de asemenea, teoremele de incompletitudine ale lui Gödel care au o mare semnificație logică și filosofică pentru că ele pun În evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. Matematicianul Kurt Gödel (1906 -1978) a arătat o dată pentru totdeauna limitările consistenței interne a metodei axiomatice, consacrate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
incomplet. Gödel a arătat că matematica este și incompletă și inconsistentă. Matematica trebuie să fie incompletă pentru că vor exista mereu adevăruri matematice care nu vor putea fi demonstrate. Adevărurile există În matematică, dar nu rezultă necesarmente din orice axiomă ori teoremă. Matematica este inconsistentă pentru că e posibil pentru o afirmație și pentru negația acesteia să existe simultan În interiorul aceluiași sistem. Se spune că atunci când a vizitat Palatul de la Versailles, matematicianul și filosoful francez Rene Decartes (1596 -1650), a fost Încântat de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dintre creier și conștiință este adusă de Sir Roger Penrose (n. 1931), un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford, care exprimă un punct de vedere ce aduce În discuție nu numai mecanica cuantică, ci și teorema lui Godel, care demonstrează modul În care, În sistemele matematice, există enunțuri care sunt adevărate, dar care nu pot fi demonstrate În interiorul sistemelor respective. Pentru cercetarea creierului, ca sediu al conștiinței umane, a fost inventat magnetoencefalograful (MEG), care este o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
entropică a sistemului. Prin diS sistemul arată că are o “producție” de entropie. În același timp, dacă deS < 0, se poate spune că tinde spre dS < 0 ? Nu, Întrucât s-a demonstrat că totdeauna dS > 0. “Producția” de entropie satisface teorema fundamentală a minimului “producției” de entropie. Această teoremă afirmă că stările apropiate de starea de echilibru tind spre starea stabilă de neechilibru staționar, În care producția de entropie ia valoarea minimă (Ilya Prigogine). Creșterea entropiei diS, datorită ireversibilității proceselor, capătă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
are o “producție” de entropie. În același timp, dacă deS < 0, se poate spune că tinde spre dS < 0 ? Nu, Întrucât s-a demonstrat că totdeauna dS > 0. “Producția” de entropie satisface teorema fundamentală a minimului “producției” de entropie. Această teoremă afirmă că stările apropiate de starea de echilibru tind spre starea stabilă de neechilibru staționar, În care producția de entropie ia valoarea minimă (Ilya Prigogine). Creșterea entropiei diS, datorită ireversibilității proceselor, capătă o interpretare intuitivă În cadrul concepției atomiste asupra structurii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
transfer de entropie către mediu este atât de mic Încât este incompatibil cu condițiile de limită impuse. În acest context, starea de echilibru corespunde cazului special când condițiile la limită permit producerea de entropie egală cu zero. Cu alte cuvinte, teorema producerii minime de entropie exprimă un gen de “inerție”. Când condițiile la limită Împiedică sistemul să ajungă În starea de echilibru acesta face următorul și cel mai bun lucru posibil: se Îndreaptă spre o stare de producere de minimă entropie
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a descoperi proprietățile obiectelor și fenomenelor Înconjurătoare, cât și a relațiilor dintre acestea, dublată de posibilitatea de a rezolva probleme noi. Legea dinamică descrie comportamentul riguros al sistemelor sumative și Închise a căror evoluție poate fi determinată. Legea numerelor mari teoremă a statisticii matematice potrivit căreia frecvența unui eveniment converge În probabilitate către probabilitatea acelui eveniment. Legea statistică este una din formele de manifestare a conexiunii universale a fenomenelor din natură si societate. Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ecoul direct al acestui punct de vedere asupra școlii românești, am citat preluarea din Predarea istoriei, (vol. 7, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1982, p. 67). În general, critica textului a fost echivalată cu experimentul din fizică sau cu demonstrația unei teoreme matematice, proclamându-se că "documentul oferă garanția de autenticitate și temeiul pe care se bazează explicația cauzală" (Predarea istoriei, vol. 5, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1977, p. 144). Exagerările nu au întârziat. Critica s-a desprins de obiectul său, devenind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
am ridicat din bancă și am început să citesc din caiet frazele copiate din ziare. Nu cred că am apucat să termin. Diriginta, profesoară de matematică eminentă, care, cu toată inapetența mea pentru științele exacte, mă făcea să pricep orice teoremă, m-a oprit cu un potop de reproșuri: cum îmi permit să citesc de pe caiet, de ce nu am învățat pe de rost realizările partidului? M-am înroșit și m-am așezat, înfrântă, frântă pe dinăuntru. Nu de rușine, nu mi-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
scopul de a-l deposeda de orice bun". După cum se observă avem un discurs aberant, sunt aruncate infamii gratuite în timpul unei emisiuni în direct fără ca să fie folosit creierul. Dar nimeni, nici măcar moderatoarele nu o întrerup. Nimeni nu îi contestă teorema demențială "menajeră româncă egal harpie". Păcat că această răsadniță de ură și de falsitate nu a luat în considerare un mic aspect: prezența în Italia a unei înferocite patrule de corespondenți români. În fiecare zi ochii și urechile profesioniste ale
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
comunica aceste idei... Tocmai acest bagaj, împărtășit de oameni, dincolo de societăți și de epoci, ne permite să vibrăm la vederea frescelor de la Lascaux, să înțelegem codul lui Hammurabi, să apreciem Iliada lui Homer sau să acceptăm demonstrația riguroasă a unei teoreme geometrice. Mai mult, numeroase instituții traversează netulburate secolele și, chiar dacă se colorează în mod divers, de la o perioadă la alta, de la un loc la altul, ele își păstrează identitatea esențială. Toate lucrurile pe care le-am enumerat țin de domeniul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
părțile ajung să fie înlocuite, putem, pe bună dreptate, să ne întrebăm: este oare nava lui Tezeu aceeași? Vom găsi soluția la această problemă dacă o să căutăm nu în filosofie sau logică, ci în sociologie. Ea este oferită de binecunoscuta teoremă a lui Thomas 3, care spune că o situație definită ca reală devine reală în consecințele ei (Thomas & Thomas, 1928:572). Transpusă în limbajul exemplului nostru, teorema spune că ceea ce face ca nava utilizată de atenieni la sărbători la momentul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu în filosofie sau logică, ci în sociologie. Ea este oferită de binecunoscuta teoremă a lui Thomas 3, care spune că o situație definită ca reală devine reală în consecințele ei (Thomas & Thomas, 1928:572). Transpusă în limbajul exemplului nostru, teorema spune că ceea ce face ca nava utilizată de atenieni la sărbători la momentul Tn+k să fie aceeași cu nava lui Tezeu este credința oamenilor, sau faptul că oamenii o percep, o identifică drept cea reală, acționând în consecință față de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
frumusețe refrigerentă este în același timp virtutea și vițiul ei". Lovinescu greșește pentru că "a enunțat în primele două volume o psihologie superioară, iar acum, ca să zicem așa, o demonstrează. Purtarea sa de scriitor este aceea a geometrului care formulează definiția teoremei mai întâi și apoi o îndreptățește silogistic. Ciclul de romane Bizu se prezintă astfel ca teoremă literară. Căci d. Lovinescu rămâne scriitorul de structură clasicistă pe care îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este concepția romanticistă a omului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
primele două volume o psihologie superioară, iar acum, ca să zicem așa, o demonstrează. Purtarea sa de scriitor este aceea a geometrului care formulează definiția teoremei mai întâi și apoi o îndreptățește silogistic. Ciclul de romane Bizu se prezintă astfel ca teoremă literară. Căci d. Lovinescu rămâne scriitorul de structură clasicistă pe care îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este concepția romanticistă a omului superior". Concluzia e de o tristă previzibilitate: "Diana este romanul mai mult al unui literat decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1933). Autorii consideră că, înzestrarea naturală diferită cu factori de producție, împreună cu diferențele relative ale prețurilor acestora în cele două țări, reprezintă factorul determinant al comerțului care are loc între ele (în ipoteza unor tehnologii și preferințe ale consumatorilor similare). Teorema Heckscher-Ohlin (H-O) se referă la faptul că fiecare națiune va exporta bunul care utilizează intensiv factorul de producție relativ mai abundent și mai ieftin și va importa bunul care este relativ mai rar și mai scump. Gradul de abundență
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
absența unor bariere de orice natură în cadrul comerțului exterior dintre cele două țări, fiecare dintre acestea se va specializa în producția și exportul acelui produs care utilizează în mod intensiv factorul de producție abundent. Un corolar foarte important al acestei teoreme îl reprezintă tendința de egalizare a prețurilor factorilor de producție indusă de desfășurarea relațiilor comerciale dintre țări. Grâu SUA B' PB = PB' C' Marea Britanie 0 A' PA PA' C E = E' A II I B Stofă Sursa: prelucrat după Salvatore
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1.1 sunt reprezentate grafic în același sistem de coordonate curbele posibilităților de producție ale celor doi parteneri comerciali: SUA și Marea Britanie, proporțional cu factorul abundent specific fiecăruia și utilizat intensiv în realizarea produselor care fac obiectul schimbului. Datorită ipotezelor teoremei H-O, ambele țări se vor situa pe aceeași curbă de indiferență (preferințele și gusturile consumatorilor fiind presupuse aceleași). În autarhie, Marea Britanie va produce și va consuma în punctul A situat pe curba sa de indiferență I, cu P = PSTOFA
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
doi factori. Analizând însă global diferențele existente în prezent între prețurile factorilor de producție, acestea sunt mult prea mari pentru a fi explicate doar prin prisma costurilor de transport și a barierelor comerciale. Aspectele cele mai semnificative, care fac inaplicabilă teorema H-O în explicarea modului de desfășurare a comerțului mondial contemporan se referă la presupunerile neîntemeiate ale nivelului tehnologic similar pentru toate națiunile, neluarea în considerare a economiilor de scară ce pot fi realizate precum și realizarea unei competiții perfecte între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
analizei Heckscher-Ohlin se referă la implicațiile comerțului internațional asupra distribuției venitului. Acestea au fost sistematizate de Wolfgang Stopler și Paul Anthony Samulelson (1915) într-un articol publicat în anul 1941 și cunoscute ulterior în teoria comerțului internațional sub numele de teorema Stopler-Samuelson. Potrivit acesteia, cu o utilizare completă a forței de muncă disponibile atât înainte cât și după derularea relațiilor comerciale creșterea prețului factorului de producție abundent conduce la majorarea veniturilor posesorilor lui, în timp ce diminuarea prețului factorului rar este însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bunuri de capital necesare. Apariția și accentuarea unor neconcordanțe între rezultatele teoriei Heckscher-Ohlin și realitatea specifică perioadei postbelice privind desfășurarea relațiilor comerciale internaționale a constituit factorul determinant al preocupărilor referitoare la testarea practică a acestui model. Prima testare reprezentativă a teoremei Heckscher-Ohlin a fost realizată de Wassily Leontief și publicată inițial în septembrie 1953 cu titlul "Producția internă și comerțul exterior. Reexaminarea poziției capitalului american"11. Pentru a verifica teorema H-O în cazul SUA, W. Leontief a introdus și utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
referitoare la testarea practică a acestui model. Prima testare reprezentativă a teoremei Heckscher-Ohlin a fost realizată de Wassily Leontief și publicată inițial în septembrie 1953 cu titlul "Producția internă și comerțul exterior. Reexaminarea poziției capitalului american"11. Pentru a verifica teorema H-O în cazul SUA, W. Leontief a introdus și utilizat pentru prima dată tabelele intrare-ieșire (input-output) cu scopul de a determina cantitatea din produsul fiecărei ramuri economice folosită ca intrare pentru produsul realizat de altă ramură. Tabelele intrare-ieșire au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
competitive" adică "importurile de mărfuri care pot fi și de fapt și sunt, cel puțin în parte, produse în interior". Op. cit, p. 106 destinate înlocuirii importurilor. Rezultatele obținute au reprezentat însă o mare surpriză, fiind în totală contradicție cu teorema Heckscher-Ohlin și au primit denumirea de paradoxul Leontief. Astfel, în urma analizei cantitative, necesarul de capital și de forță de muncă care corespunde la un milion de dolari exporturi americane și înlocuiri de importuri competitive din anul 1947 a fost sintetizat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivelul de pregătire și calificare a forței de muncă este mai înalt, caracterizându-se prin exporturi nete de o valoare superioară. Rezultate similare au fost obținute de Stern și Maskus și pentru alți ani ai perioadei considerate. Semnificația pentru validarea teoremei H-O se referă la faptul că, exporturile nete ale ramurilor industriale din SUA pot să nu fie intensive în capital, așa cum a sugerat Leontief, și de asemenea, nici intensive în muncă. Concluzia celor doi economiști a fost că, industriile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
care explică structura comerțului exterior a unei țări a fost propusă de economistul suedez Staffan Burenstam Linder (1931-2000; "Eseu asupra comerțului și transformării", 1961) și cunoscută sub numele de teoria cererii reprezentative de produse prelucrate. Linder este de acord cu teorema Heckscher-Ohlin doar în cazul comerțului cu produse de bază, respingând-o însă în cazul în care comerțul are ca obiect produsele manufacturate. Teoria lui este aproape exclusiv orientată către cerere și se bazează pe faptul că preferințele consumatorilor sunt puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]