4,773 matches
-
simbolism începe să se vorbească de noua artă și de practicarea ei în funcție de această paradigmă. Ca să nu mai spunem de avangardă (care are și unele priorități românești, Urmuz, dadaismul). Modernitatea, prinSburătorul și revistele afine, devine axis artis. E. Lovinescu este teoreticianul, iar Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu, Anton Holban, constructori ai romanului modern românesc. Sinteza Rebreanu, fără a face caz de „noua structură”, se situează în fruntea fondatorilor. Revista Viața Românească respinge excesele modernității, altminteri, în pofida unor ecouri autohtonist-tradiționale și sociologice
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Nicolae Scurtu O diviziune majoră a bibliografiei teoreticianului și criticului literar Matei Călinescu (1934-2009) o constituie, desigur, literatura sa epistolară, bogată și extrem de prețioasă, aflată în arhive și biblioteci, publice și particulare, din România și America. Remarcabile sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise, în timp, lui Mircea Eliade
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
și senzaț ional, confiscate printr-un demers neonaturalist în formula decupajului premeditat”. Așadar o mișcare de maree. Mai întîi evenimentul (factor sacrosanct al reportajului) trece în ficțiune, apoi ficțiunea nu șovăie a trece în realitate. O delicioasă închidere a cercului! Teoretician de marcă, Mircea Braga face figura unui iluzionist, sub bagheta căruia iluzia și realitatea devin interșanjabile. Mircea Braga: Despre ordinul suveran al receptării, Ed. Imago, 2013, 144 pag.
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
Scrieri. Istorie literară. Volumul 1-2. Ediție concepută și restituită de Nicolae Scurtu. București, Editura Ars Docendi, 2010-2011, 293 pag. (1) și 205 pag. (2). 3. Ion Stăvăruș, Elena Văcărescu. Bucureș ti, Editura Univers, 1974, 292 pag. 4. Al. Dima (1905-1979), teoretician, istoric și critic literar. Profesor universitar la Iași și București de Literatură universală și comparată. 5. Coca Hanță, farmacistă. Soția lui Alec Hanță. Stabilită definitiv în Franța. 6. Elena Slave (n. 1925), lingvistă. Soția lui Paul Miclău. 7. Ion Diaconescu
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
lui, North, impresii din țara natală. Este recunoscut drept cel mai irlandez dintre poeții irlandezi, pentru influența folclorică a poeziei sale, în care exploatează și propriile rădăcini țărănești. Ceea ce nu-l face un poet mai puțin rafinat și chiar un teoretician, care a predat, vreme de cinci ani, poezie la Oxford și a conferențiat la Harvard. Poetul turbăriilor din Irlanda și-a croit, cu versurile lui misterioase și frânte între două culturi, drumul spre lumea întreagă.
Despărțirea de Seamus Heaney () [Corola-journal/Journalistic/3281_a_4606]
-
a masei", "individul... nu mai putea găsi în el nici o veleitate de răzvrătire". Că discursul nu e ceea ce pare, că seriozitatea e o mască a ironiei, o dezvăluie paradoxul, învecinat ironiei, întrucât în formă afirmativă conține un adevăr diametral opus. Teoreticienii celor cinci P. susțineau "că acest mers înapoi era de fapt un imens progres", idealul fiind "lumea unidimensională". Unul dintre mijloacele prin care se ajunsese "la această eră fericită", era, în primul rând, "lobocoagularea prefrontală", uciderea compozantei emotive a omului
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd sufletul și percepția să penduleze între
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
ne referim la întregul secol, căci spiritul critic maiorescian, dar și lirismul eminescian au aflat în contribuția predecesorului un fundamental termen de comparație. În descendența lui Platon din Ion ori a lui Pseudo-Longinus din Tratatul despre sublim, Franz von Baader, teoretician, în sens etimologic, al etapei romantice, întemeindu-se pe facultatea pneumatică a "simțului lăuntric"/"simțului universal" asocia indestructibil calitatea de poet/artist cu predispoziția vizionară. Exacerbînd, în manieră dualistă, complementaritatea firească minte/ inimă, tendința romantică a culturii, constant distribuită în
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
de reper, în timp ce acelea despre călătorul prin Munții Neamțului mai pot fi discutate. Cu cele două studii, care se detașează ca figură aparte în opera lui Vladimir Streinu, alături de criticul foarte activ al actualității (mai ales criticul de poezie), de teoretician, de universalist, de poet, îl descoperim pe istoricul literar, în alt fel decât în volumul Clasicii noștri, pe exeget, pe biograf, într-o ipostază inedită, oarecum paradoxală pentru antiistoristul declarat încă din tinerețe. Monografia i s-a părut și lui
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Anca Măniuțiu Universitatea de Arte "George Enescu" are astăzi privilegiul de a primi printre membrii de onoare ai corpului său profesoral pe George Banu (sau Georges Banu, nume sub care e cunoscut de teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
anonimat al unei cariere didactice exemplare, George Banu a reușit de-a lungul anilor să se impună în peisajul teatral francez ca o prezență singulară (și, de-acum, indispensabilă, aș îndrăzni să afirm), nu doar prin calitățile sale de strălucit teoretician și eseist, prin originalitatea, profunzimea și stilul inconfundabil al scrierilor sale - într-o cultură cum e aceea franceză, care are, cum bine știm, vocația și pasiunea eseului, a spectacolului de idei -, ci și ca animator al vieții teatrale franceze și
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
oricărui intelectual sau personalitate publică, inclusiv a lui Gusti, să se efectueze prin analiza spuselor și "acțiunilor efective ale lui din acea perioadă și nu a declarațiilor sale ulterioare sau a interpretărilor făcute pe baza acestor declarații"4. Asumând opinia teoreticianului Daniel Șandru, constat că o bună parte dintre "cei mai importanți intelectuali din interbelic au girat și au justificat atitudinile și deciziile politice de factură totalitara. În spațiul românesc, intelectualii marcanți nu au fost doar simpli prizonieri ai fantasmelor totalitare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unele momente acestea converg dar, de cele mai multe ori, prioritățile ori preocupările nu se regăsesc într-un spațiu comun. În aceste cazuri, puterea politică are la îndemână câmpul propice utilizării violenței simbolice, aflată în strânsă legătură cu puterea simbolică. Unul dintre teoreticienii importanți ai conceptului este Pierre Bourdieu, în opinia căruia puterea simbolică este "acea putere invizibilă care nu se poate exercita decât cu complicitatea celor care nu vor să știe că o suporta sau chiar că o exercita"5. Același Bourdieu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
corp, creier și mintea umană. Romanele cibernetice ale unor William Gibson, Rudy Rucker sau Bruce Sterling abundă în personaje robotice preocupate să destructureze anatomia umană, în vederea obținerii ,programelor" mentale cu care au fost înzestrați creatorii lor. într-o manieră similară, teoreticieni ai inteligenței artificiale de talia lui Hans Moravec sau Ray Kurzweil analizează parametrii creierului uman și capacitatea de asimilare a dispozitivelor robotice, cu scopul de a descoperi un model comun de funcționalitate biocibernetică. în cazul prozei cyberpunk, extragerea minții din
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
să acționeze adeseori împotriva bunăstării generale sau a "interesului public", dacă vor să câștige competiția pentru voturi și putere politică. Urmându-l pe marele sau precursor Knut Wicksell, laureatul Premiului Nobel pentru economie James M. Buchanan afirmă și el că teoreticienii politicii ar trebui să înceteze să facă propuneri de reforme constituționale ca si cum societatea ar (mai) fi condusă de un "despot benevolent" și să țină seama, în schimb, de "constituția politicii economice", adică de normele și instituțiile în cadrul cărora acționează oamenii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
CNA, a avut iarăși prilejul să se victimizeze, aspect ce a făcut ca PP-DD să depășească, la un moment dat, 10%. A hrănit din plin nevoia de fantastic, de ireal ducându-și publicul într-o adevărată "suspendare a neîncrederii"20. Teoreticienii și practicienii relațiilor publice consideră că publicul reprezintă: "orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații"21 . Un public poate fi activ sau pasiv. De aceea, "...atunci cand activitatea unei organizații poate avea consecințe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a avut o foarte bună inițiativă organizând, împreună cu Centrul Cultural Francez din Timișoara, un colocviu internațional francofon în zilele de 14-15 aprilie 2006, cu participarea scriitorului. Tema propusă (transcriu totul pe românește) a fost Dumitru Tsepeneag. Metamorfozele unui creator (scriitor, teoretician și traducător), reușind să reunească mai multe puncte de vedere, venite din direcții complementare. În mod curios, divergențele nu s-au manifestat, poate și pentru că participanții s-au simțit colaboratori apropiați ? atât cu autorul, cât și între ei ? la un
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa mult despre cuprinsul acoladelor, de la probleme de teorie la teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale românești pe teritoriul american, despre tentația concretului și orașul ca pretext literar; sau în partea a doua, despre ochiul pătrunzător și uimit al scriitorului și ziaristului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dedică volume omagiale, revanșarzii sistemului comunist se prosternează în fața lui ca în fața unui Mesia al materialismului-științific. Ce mai, un Marx pogorât pe Dâmbovița! Curios să-i cunosc biografia, am dat, pe Internet, peste aceste fragmente: ,Profesor de filozofie și estetică, teoretician, autor de monografii, traducător și recunoscut specialist în filozofia și literatura rusă, Ion Ianoși a studiat filologia la Cluj-Napoca și filozofia la Sankt-Petersburg - unde avea să-și susțină de altfel și doctoratul în filozofie. Este autor a numeroase lucrări de
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
fiecare dată, altcumva decît înainte. Găsirea, cînd prioritățile sînt, mai mereu, altele, a ,momentului propice" poeziei rămîne, pentru optzecismul pur și dur, căruia Magda Cârneci, aceeași cu Magdalena Ghica (,avatarul" ante-'89), îi aparține, ca ,practician" și, nu o dată, ca teoretician, o fermecătoare șaradă. Acum, cînd tîlcul e, măcar în parte, devoalat, interviurile și micile studii risipite, în douăzeci de ani, prin reviste, măsoară, reluate integral (așa cum n-au putut, uneori, apărea...), distanța de la erezie la canon. Sigur, (puțin mai puțin
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
mai importanți cercetători ai gândirii politico-filosofice a lui Antonio Gramsci. Studiul pe care îl propune cititorilor se intitulează: "Stat și societatea civilă la Gramsci". Intenția contributorului a fost aceea de a întări ideea conform căreia Gramsci nu a fost un teoretician al societății civile. La autorul sard, demersul a fost mai degrabă o interpretare sau reinterpretare a realităților compleze și confuze cu care se confruntă societatea italiană pe fondul senzației, ce devenise certitudine în cercurile de stânga a invalidării modelului de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
multe informații asupra climatului intelectual existent în primele decenii ale secolului XX, în spațiul cultural italian. Personalitățile pe care s-au axat studiile au fost Croce, ca reprezentant principal al liberalismului moderat, Gentile că ideolog al fascismului și Gramsci că teoretician al comunismului italian. Universul cultural din Italia de la începutul secolului a fost influențat de marile convulsii sociale apărute ca urmare a efectelor produse pe Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din acest punct de vedere, ideologia liberală și regimul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și Sudul agrar subdezvoltat. Această falie a fost transmisă din generație în generație, nefiind niciodată rezolvată (până la data realizării Caietelor). Tema raportului dintre Nord și Sud a fost analizată de Gramsci în cadrul temei intitulată "quistione meridionale" (chestiunea meridionala)7. Conform teoreticianului sard, reacțiunea a învins, revoluția a fost înăbușita în fașa, iar rezultatul a fost că s-au menținut pe întreaga perioadă a istoriei moderne importante tensiuni între Nord și Sud manifestate printr-o instabilitate politică majoră și o dezordine socială
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În realitate, masele din Nord nu au înțeles că unitatea teritorială nu s-a produs pe bază de egalitate, ci ca o hegemonie a Nordului asupra Sudului, în cadrul raportului teritorial oraș-sat, mai exact 8. Pentru a demonstra existența dualismului Nord-Sud, teoreticianul sard a introdus conceptul de hegemonie. "Hegemonia Nordului ar fi fost "normală" și benefică dacă industrialismul ar fi avut capacitatea de a-și dezvolta, într-un ritm accelerat, granițele, incorporând noi zone economice și asimilându-le. În acest caz, hegemonia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]