1,126 matches
-
tehnice, care nu constituie decât suporturi pentru ̀ nvățare, este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, de a cuantifica aplicațiile masajului. Orice tentativă de codificare conduce la un rigorism mecanicist incompatibil cu dialectica creației continue care se produce ̀ ntre terapeut și pacient. Act ̀ n doi, masajul nu poate fi strict programat dinainte și, ca atare, prescrierea sa nu poate avea exactitatea unei rețete medicale. Necesitatea adaptării continue a gestului terapeutic, ̀ n funcție de reacțiile subiectului, condamnă irevocabil aplicarea unor
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
nu poate avea exactitatea unei rețete medicale. Necesitatea adaptării continue a gestului terapeutic, ̀ n funcție de reacțiile subiectului, condamnă irevocabil aplicarea unor tehnici stereotipe, executarea lor orbe ște și pune în valoare prezența, atenția permanentă și conștiința actului, atât din partea terapeutului, cât și a subiectului. Această opțiune atrage necesitatea reconsiderării modului în care se învață aplicarea masajului. Din dorința de a avea la ̀ ndemână, cât mai rapid, mijloace de acționare eficiente, există tendința de a se limita însușirea masajului la
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
particularitățile fiecărui caz în parte. Oricât de interesante ar fi unele dintre ele, terapeutul nu trebuie să se înconjoare de limite, privându se de beneficiile altor metode. Acest lucru ̀ nlocuie ște spiritul creativ cu fidelitatea, poate fi util unui terapeut începător, nesigur, dar devine extrem de limitativ și diminuează mult eficiența, în cazul unui terapeut ”cu vechime”. Luând în considerare „ședința de exercitare” din Kinetoterapie, în care mijloacele se îmbină în vederea atingerii obiectivelor stabilite, aceste metode prezintă avantajul că pot fi
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
nulă. Consider că este bine ca populația să cunoască modalitățile terapeutice recomandate în anumite categorii de afecțiuni, pentru a ști ce să ceară specialistului în cazul în care constată că măsurile adoptate de acesta sunt ineficiente; ̀ n felul acesta terapeuții vor fi nevoiți să se pună la curent, permanent, cu noutățile domeniului și să evite, în practica lor, aplicarea acelorași „scheme terapeutice” indiferent de afecțiune și pacient, mizând mai mult pe un efect placebo. îmi exprim speranța că lucrarea va
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și cărora li se caută din ce în ce mai mult o fundamentare științifică. Din acest punct de vedere, masajul general sistematic pare să determine o stimulare a senzației de protecție maternă (datorită poziției culcat, care dă o senzație de dependență și a mâinilor terapeutului care ating corpul subiectului), senzație cu impact favorabil asupra psihicului. Uneori, masajul determină apariția unor reacții de alarmă și de apărare, mai ales dacă are un caracter ceva mai intens, în acest caz, părându se că joacă un rol important
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
obținerea unor informații cât mai complete în legătură cu starea subiectului și adaptând gestul terapeutic în funcție de acestea, are loc de fapt un adevărat dialog ̀ ntre kinetoterapeut și subiect, o comunicare mai ales infraverbală, în care vorbele sunt înlocuite de contactul mâinilor terapeutului cu corpul subiectului și de reacțiile de răspuns ale organismului celui masat, informațiile circulând, în acest mod, în ambele sensuri. Pentru a percepe și a putea folosi acest limbaj este necesară conștientizarea subiectului asupra acțiunilor care se execută asupra sa
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
constant, durabile). Trebuie adăugat că această autentică reflexoterapie se dovedește a avea efect chiar și atunci când este efectuată fără respectarea strictă a protocoalelor recomandate de diversele metode de masaj, sensul de execuție, numărul procedeelor aplicate, suprafața de acțiune fiind impuse terapeutului cu o rigoare inutilă, dezmințită de experimentarea clinică. 1.8. Edemele Kinetoterapeutul se confruntă adesea cu edemele posttraumatice, postchirurgicale și postflebitice ale membrelor. Drenajul edemului reprezintă, de cele mai multe ori, un imperativ de prim ordin înainte de a se trece la reeducarea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
rezultatului parțial obținut, nici tehnica și nici tehnicianul neavând nici o vină (de exemplu, în paralizia din poliomielită, oricare ar fi eforturile terapeutice, poate persiata un anumit deficit motor). O serie întreagă de eșecuri totale sau parțiale pot fi puse pe seama terapeutului a cărui insuficientă pregătire tehnică nu asigură posibilitatea desfășurării corecte a tratamentului. Unele eșecuri pot avea drept cauză alterarea personalității pacientului, ale cărui comportamente depășesc posibilitățile de acționare ale kinetoterapeutului, fiind de competența psihiatrului. Aici trebuie subliniat că personalitatea kinetoterapeutului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fără prințipuri care va să zică nu le are". Mă tem că va trebui să remoralizăm economia... În medicină există un termen pervers: cel de iatrogenie, care ar însemna răul făcut de vindecător. Împrumutînd, putem vorbi de iatrogenie economică, drept răul făcut de către terapeuții din economie. Pentru mine este un mister cum au reușit acești "specialiști" să producă atîta rău în numele cunoașterii științifice și al bunăstării. Și nimeni nu primește ca pedeapsă decît premii. Religia a salvat multe vieți îndepărtînd oamenii de medic și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
conținutul va fi structurat în ideea că mai întâi trebuie să identificăm, apoi să evaluăm și, în sfârșit, este de dorit să înțelegem problematica fiecărui pacient, toate acestea constituind o miză esențială în ceea ce privește îngrijirea, pe de o parte, și etica terapeutului, de cealaltă parte. Cea de a treia parte, „Îngrijire”, propune definirea unei strategii concrete de îngrijire. Dacă a îngriji implică o bună cunoaștere a diverselor modalități de tratament, a beneficiilor și limitelor acestora, aceasta mai înseamnă și a acompania, a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratamentului, în special a celui medicamentos, să rămână nerezolvată. Într-adevăr, tratamentul psihoterapeutic, a se vedea cel psihanalitic, pare, în ambele cazuri, în mod deosebit preferabil, dacă nu indispensabil. Sigur, acest mod de abordare nu este realizabil imediat, și cere terapeutului o formare și o experiență în domeniu. Dar este singurul care îi permite adolescentului, prin investirea sau reinvestirea funcționării sale psihice, să restabilească sentimentul de continuitate psihică și să elaboreze opțiunile narcisiace și obiectale imposibil de evitat (vezi mai departe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
justifica singurătatea, Alain va mărturisi că a dorit, cu doi ani mai înainte, să iasă la plimbare cu o fată, dar fiind refuzat, s-a simțit umilit, hotărând apoi să renunțe. În același timp, mătușa sa, sora mamei, a telefonat terapeutului: nepotul său i-a făcut mărturisiri în legătură cu infidelitatea conjugală a mamei sale și i-a cerut să-l informeze pe acesta. În timpul consultației următoare, Alain se dovedește a fi mult mai spontan, vorbește cu ușurință, confirmă dezvăluirile făcute mătușii, apoi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dorit să putem izola unii factori care ar putea anticipa o recidivă iminentă. Situația este în mod special gravă pentru adolescenții cu tentativă de suicid tratați ambulatoriu și cu intermitențe (adesea singurul tratament pe care îl acceptă) sau prin psihoterapie. Terapeuții știu că trebuie întotdeauna să aleagă între două atitudini contradictorii. Pe de o parte, teama excesivă pe care o are terapeutul în legătură cu apariția unei recidive poate să-l facă să adopte atitudini accentuat intervenționiste (creșterea frecvenței convorbirilor individuale sau în cadrul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care să favorizeze în consecință trecerea la act (pentru a-l face să înțeleagă mai bine suferința sa sau sentimentul că este în impas). Pentru a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
corelație din ce în ce mai evidentă între gravitatea depresiei și probabilitatea recidivei; - majoritatea rupturilor sociale, în particular rupturi recente de familie, de grupul de prieteni sau o ruptură sentimentală. Nu trebuie să uităm nici riscul inerent al întreruperii supravegherii terapeutice (vacanță sau absența terapeutului, închiderea tranzitorie a spitalului de zi etc.). Acest risc poate fi redus parțial prin aplicarea unei terapii pluri-focale care să asocieze consultantul, terapeutul individual, terapeutul familiei eventual etc. Aceste indicii constituie repere posibile, deși dificil de cuantificat. Ele permit totuși
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea, retragerea, dezinteresul, iritabilitatea majoră care blochează relațiile sociale etc.; - cele mai dureroase: suferința morală, devalorizarea, ideea de culpabilitate etc.; - cele mai amenințătoare: idei sau proiecte suicidare. Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a relansa travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imediată și magică a dificultăților și a tensiunilor. Adolescentul însuși, părinții săi trebuie să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor este de asemenea intolerabil; - cantitatea și calitatea investițiilor asupra terapeutului sau, în alți termeni, natura și importanța energiei pulsionale ce poate fi mobilizată în jurul transferului: dinamica succesivă a primelor convorbiri constituie un bun indiciu în legătură cu aceasta în funcție, de exemplu, de modul în care adolescentul va relua o temă abordată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
crize anxio-depresive), când se evită astfel apariția unei patologii de mai lungă durată. Aceste consultații terapeutice joacă în acest caz rolul de psihoterapie scurtă. PSIHOTERAPIE DE INSPIRAȚIE PSIHANALITICĂ Cadrul general al acestor psihoterapii face obiectul unui relativ consens în ceea ce privește întâlnirea terapeut/pacient într-o poziție de față în față, într-un ritm de una până la trei ședințe de 45-60 minute pe săptămână, timp de 12-18 luni minimum. Foarte puțini terapeuți folosesc setting-ul analitic clasic (divanul) chiar de la începutul unei terapii cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analitic clasic (divanul) chiar de la începutul unei terapii cu un adolescent, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un tânăr adolescent (14-16 ani). Aceste psihoterapii de inspirație psihanalitică (PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii care promovează acest tip de abordare îi putem enumera pe Blos și Masterson în Statele Unite, Jeammet, Gutton în Franța. Odată ce am definit acest cadru, trebuie să răspundem la două
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta să se manifeste fără ezitare! să nu rămânem tăcuți; să fim prezenți, să ne manifestăm vigilența noastră specială în ceea ce privește viața psihică, altfel adolescentul se va îndepărta de noi...” (Gutton, 2000). Dacă interpretarea clasică își păstrază locul în panoplia intervențiilor terapeutului, ea nu ocupă probabil un loc esențial în adolescență. „Narațiunea” adolescentului necesită din partea terapeutului un comentariu asupra acesteia. Terapeutul, detașat, deschide noi orizonturi gândurilor, asocierilor de idei, fanteziilor, propune o poveste diferită de cea care a fost enunțată în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ne manifestăm vigilența noastră specială în ceea ce privește viața psihică, altfel adolescentul se va îndepărta de noi...” (Gutton, 2000). Dacă interpretarea clasică își păstrază locul în panoplia intervențiilor terapeutului, ea nu ocupă probabil un loc esențial în adolescență. „Narațiunea” adolescentului necesită din partea terapeutului un comentariu asupra acesteia. Terapeutul, detașat, deschide noi orizonturi gândurilor, asocierilor de idei, fanteziilor, propune o poveste diferită de cea care a fost enunțată în mod formal și, printr-un efect de ecou, permite adolescentului să acceadă puțin câte puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autori scot în evidență particularitățile specifice adolescenței. Laufer a fost unul dintre primii care au apărat acest punct de vedere, așezând corpul sexuat al adolescentului în centrul conceptualizării sale: ura și respingerea corpului sexuat ocupă un loc central în intervențiile terapeutului. Conflictul narcisiaco-obiectual (vezi capitolul 6) constituie pentru Jeammet unul dintre obstacolele travaliului de subiectivare. Pentru Gutton „puberul” actualizează scene pubertare inconștiente și preconștiente care aduc o notă de specificitate travaliului analitic cu un adolescent; în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune rememorării copilăriei: „cu cât elaborarea adolescentă se manifestă mai mult, cu atât infantilul, scufundat în scena pubertară, evadează și se organizează” (Gutton, 2000). Se înțelege că eventuala insistență a terapeutului de a evoca, cu un adolescent anume, scene ale copilăriei, trebuie să fie direcționată în sensul unei rezistențe față de acest travaliu al adolescenței. Depresia la un adolescent este semnul unui obstacol în calea acestui travaliu: atât adolescentul cât și terapeutul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
registrul genital la registrul oral cu regresia pe care o implică aceasta. În timpul convorbirilor, se întâmplă ca Élisabeth să rămână tăcută pe tot parcursul ședinței, cu fața crispată, plângând. Ea pare în mod aparent inaccesibilă, indiferentă la diversele cuvinte ale terapeutului, incapabilă să explice motivele acestei disperări. După vacanța de vară a fost inițiată o psihoterapie regulată în aceeași perioadă în care Élisabeth a reînceput școala. De câtva timp ea are un prieten care este în realitate vechiul său prieten de pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]