1,280 matches
-
era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni s-au impus rapid la nivel internațional, pe de o parte, datorită utilizării mai frecvente a limbii engleze în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completării unor lacune de pregătire sau a unor studii incomplete, fie pentru perfecționare, aprofundare sau chiar reorientare. Limitându-se însă doar la anumite aspecte, acești termeni nu au reușit să se impună în timp. Pentru a nu produce o confuzie terminologică și mai mare, au fost înglobați treptat în termenul mai larg de educație continuă, după cum a arătat evoluția practicii. Însă termenul supraordonat celui de educație a adulților, care a reușit totuși să se impună salutar și în domeniul pe care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților se întinde de la contestarea valabilității sale până la maxima complexitate a unui conținut foarte bogat în note determinative. Însă este un prim pas pentru legitimarea unui domeniu distinct de acțiune educațională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de a înlocui sintagma deprinderi de bază cu competențe-cheie, deoarece se consideră că prima este mai restrictivă, vizându-le doar pe cele tradiționale, iar termenul competență se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe, aptitudini și atitudini
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main. Ranson, S. (1998), Inside learning society, Cassell Education, Londra. Sava, S. (2001a), „Compatibilizări terminologice”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termini-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Sava, S. (2001b), „Dimensiuni ale educației adulților”, în S. Sava (coord.), Educația adulților în România - dimensiuni educaționale, culturale și sociale, Editura Mirton, Timișoara
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate din Germania și Ungaria. Criza istoriografiei românești actuale provine din Întâlnirea conflictuală a două tendințe opuse: curentul pe care Îl voi numi În mod convențional „tradiționalist” sau „conservator” și curentul „modernist” sau „liberal”. Mai Întâi, se impune o observație terminologică. Peste tot În lume, grupările istoriografice care aduc modificări radicale În raport cu viziunea Înaintașilor (și nu sunt puține la număr) se numesc „școli revizioniste”. Este o denumire care ar trebui aplicată, În condiții normale, și În contextul românesc. La noi Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a imagologiei comparate o constituie realizarea efortului transdisciplinar și de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se focalizează totuși, deși din unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire a bagajului terminologic, conceptual și metodologic al științelor interesate În studiul alterități se poate imagina proiectul unei discipline de sinteză - cea mai potrivită denominație pare a fi cea de imagologie comparată - care ar beneficia de avantajul integrării contribuțiilor disciplinelor particulare, În beneficiul unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
metodelor folosite de către acestea putem surprinde aportul specific al fiecărei discipline. Ulterior, plecând de aici, se poate continua cu identificarea punctelor comune, inițierea dialogului și a conlucrării metodologice, aplicarea transdisciplinară a tehnicilor și ipotezelor de lucru, stabilirea relațiilor de sinonimie terminologice și conceptuale, formularea concluziilor comune. Desigur, compartimentarea prea rigidă a contribuțiilor, În paragrafe dedicate În mod special literaturii comparate, psihologiei sociale și istoriei (necesară, altfel, din rațiuni evidente de organizare a expunerii), ar schematiza excesiv tabloul dinamic al constituirii imagologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere o perspectivă conceptuală studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau al comparatisticii. Conceptele de bază cu care operează psihologia socială În studiul imaginilor etnice sunt cele de prejudecată și discriminare. Acest dublet terminologic exprimă o distincție teoretică deosebit de utilă pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este definită ca o atitudine emoțională rigidă manifestată față de un colectivitate umană, o opinie dogmatică și defavorabilă față de un grup străin și, prin extensie, față de membrii acestui grup, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nivelul folclorului, al publicisticii, al literaturii ficționale sau al reprezentărilor plastice. Ștefan Pascu și alți istorici marxiști au cheltuit multă energie În fastidioasa lor dezbatere cu privire la „caracterul” mișcării lui Horea, etichetată drept „revoluție”; este adevărat, demersul respectiv prelungește un interes „terminologic” (de fapt, cu substrat ideologic) mult mai vechi, pe care Îl regăsim și la Nicolae Densușianu XE "Densușianu" (1884) sau chiar la Al. Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" (1860), precum și În cazul istoricilor maghiari sau al lui J.-P. Brissot XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprobabile sunt explicate, dar nu sunt scuzate. 3. Tradiții justificative și perspective ideologice În scrierile istoricilor maghiari (la fel ca În cazul românilor, germanilor sau a altora), răscoala apare sub denumiri diferite, aspect remarcat și de Ștefan Pascu. Aceste nuanțe terminologice acoperă anumite atitudini și reprezentări cu privire la evenimentele respective. Inițial, răscoala este numită În mod frecvent támadás („atac”, „ridicare”), ceea ce sugerează nu atât amploarea, extensia răscoalei, cât impactul ei intens și fulgerător, caracterul de izbucnire violentă cu consecințe dramatice. Oarecum similară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără îndoială că se pot invoca numeroase argumente în favoarea cultivării istoriei civilizației în cel mai larg înțeles. Dar, totuși, un asemenea studiu încetează de a fi literar. 44 Obiecția ca aceasta nu ar fi decât o simplă controversă de ordin terminologic este neconvingătoare. De fapt, studiul a tot ceea ce este legat de istoria civilizației nu mai lasă loc pentru cercetările strict literare. Toate distincțiile dispar ; se introduc criterii străine de literatură ; și, prin urmare, literatura ajunge să fie considerată de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
respectivele concluzii prin gândire proprie. În plus, manipularea poate fi proiectată pentru a influența un număr mic de persoane sau chiar una singură, în vreme ce propaganda se adresează masei. Pentru că manipularea poate fi considerată propagandă mascată, și din considerente de eficiență terminologică, vom folosi în lucrarea de față cu precădere termenul propagandă. Propaganda înseamnă imagine. Firește, există un nemăurabil volum de propagandă prin cuvinte, sloganuri, propoziții-ancoră, etichete. Dar aceasta are eficiență maximă dacă aduce în mintea receptorilor imagini. O frază ca „Statura
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
formează o comunitate aparte, caracterizată de elemente particulare, și anume comunitatea rușilor lipoveni din România. 3.2.1. Coordonatele comunității etnice Particularizarea rușilor lipoveni în spațiul românesc este dată de coordonatele etnice în primul rând, care din punct de vedere terminologic cer o definire specifică. În literatura despre rușii lipoveni s-a oscilat între denumirea acestora drept minoritate etnică, grup etnic și comunitate etnică. Din perspectiva noastră comunitaristă, preferința este pentru cea din urmă. Mai mult, comunitatea care capătă apelativul etnic
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
tip de convertibilitate. 9 Adoptăm și adaptăm aici termenii utilizați pentru distingerea celor două tipuri de pronume personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative terminologice: prospectiv//retrospectiv; progresiv//regresiv 15 De altfel, nu întotdeauna posibilitatea de opțiune alternativă antrenează modificări de structură sintactică: putem avea și I-a scris scrisoarea aceea ingrozitoare, deși i-am spus că nu face bine ce face. 16 E interesant
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare a adjectivelor substantivizate prin elipsă din limbajele de specialitate: prima, de subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea sunetelor este suficientă pentru identificarea lor: vibrante/dentale/fricative/sonante/surde/sonore/lichide/spirante/siflante/velare etc. Vom arăta mai departe că și în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
întrucât este cel mai aproape de a descrie diversitatea ce caracterizează această categorie enigmatică de afecțiuni. Pentru a înțelege cum a apărut nevoia găsirii unui termen cu o acoperire semantică mai largă așa cum este cel de „spectru”, citiți secțiunea „Etiologie”. Lămuriri terminologice Terminologia vehiculată în mediile mai mult sau mai puțin formale poate fi derutantă pentru părinți, mai ales dacă ei se întâlnesc pentru prima dată cu un diagnostic din spectrul autist. Acest lucru se întâmplă pentru că deseori termenul de autism se
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
metode se poate regăsi în budismul Zen. De asemenea brainstorming-ul se aseamănă foarte mult cu o metodă indiană, veche de peste patru secole numită Prai Barshana, ceea ce etimologic se traduce: ca o strategie ce nu tolerează nici un fel de critică. Terminologic, brainstorming provine din limba engleză însemnând „furtună în creier” sau „asalt de idei”. Această metodă este considerată a fi cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condiții de grup. Ea rezidă din sciziunea care are loc între etapa
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
constituirea consistenței discursive. Principiul identității ne impune ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ilocuționar este considerat de Austin ca fiind unul din componentele unui act de limbaj. Fiind actul care se săvârșește în spunerea a ceva (influențând asupra raporturilor dintre interlocutori) el este recunoscut și ca “actul de a spune ce se face”. Terminologic, termenul ilocuționar este compus din latinescul in - în, în timpul și locuțio - vorbire, ceea ce justifică caracterizarea lui drept act care se săvârșește în spunerea a ceva. Astfel, efectuăm actul de a promite spunând: “Promit...”, acela de a ordona spunând: “Îți ordon
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
altor întrebări și altor răspunsuri, care solicită compararea răspunsurilor cu alte răspunsuri, propuse de teorii alternative sau rivale și care solicită concentrarea pe soluțiile motivate contextual, pe disparitatea conceptuală și pe dinamismul corelat cu reexaminarea, reconsiderarea, nuanțarea, îmbogățirea și diversificarea terminologică. Cercetarea pleacă de la premisa că este teoretic imposibil să se atingă performanța explorării tuturor aspectelor posibile ale unui obiect narativ pictural. Ele anticipează o investigație cu mai mult de un singur sistem de practici științifice și o conceptualizare a obiectelor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
apropiate de concepția celor care i-au creat și al semnificațiilor lor, nu înțeleg de ce nu trebuie să reflect mai mult la o serie de termeni care în limba noastră, au deja formulări însușite și cel puțin de aceeași valoare terminologică. De ce termenul românesc “stare de veghe“ nu trebuie preferat englezului “stand by“ ? Sau românescul generat din latină SIT în loc de englezul pronunțat SAIT și scris SITE? 3. Cum este gândită standardizarea modalităților de împrumut lingvistic În România, importul de tehnologii și
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
manifestare aptitudinală excepțională” etc. Limba română oferă însă o multitudine de termeni prin care desemnează talentul sau excepționalitatea aptitudinală la diferite vârste: „capabil de performanțe”, „precoce”, „supranormal”, „copil minune”, „dotare aptitudinală înaltă”. Conceptul „talent” este favorit totuși în acest portofoliu terminologic. (Carmen Crețu, 1997, p. 24) În dicționarul de psihologie elaborat de Paul Popescu-Neveanu, în 1978, talentul este definit ca ”ansamblul dispozițiilor funcționale, ereditare și a sistemelor operaționale dobândite ce mijlocesc performanțele deosebite și realizările originale în activitate” (P. Popescu-Neveanu, p.
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pus încă o dată amprenta specifică asupra istoriei școlilor de gândire din Relațiile Internaționale, paternitatea curentului fiind astfel atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestei noi abordări a lumii internaționale, se impune o precizare de natură conceptuală terminologică: ca termen, constructivismul a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]