834 matches
-
sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este chipul hieratic al icoanelor bizantine, unde frumusețea nu se vădește în particularitățile fizice, primând relevanța spirituală a chipului, dimensiunea sa transcendentă. Confidentul a preluat însă culoarea cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă un transfer de responsablitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fi aleși asesori populari (membri în comisiile de judecată n.n.), propunând el singur persoane ce au câte 7 ha. pământ sau persoane fără știință de carte ori persoane care caută răzbunări ca: Constantin C., Neculai M. și Aurel M.”. tern ad rict-secretă, în care preciza modul în care vor fi aleși membrii comitetelor provizorii comunale, arătând următoarele: „...alegerea membrilor Comitetelor Provizorii Comunale se va face în legătură strânsă cu comitetul județean PMR. Se recomandă, de asemenea, că cei propuși pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
concretizarea extremismului stimulilor, ignorând reproducerea de tip fotografie. Arta este o formă de implicare în goana după stimuli, consideră Desmond Morris. Apare o diferență esențială în ceea ce privește stimularea între mediul nostru consumist (care tinde să ne aducă în pragul epuizării) și ternul, cenușiul mediului școlar, care este prea șters pentru a mai putea declanșa o reacție de răspuns (stimulare mult subnormală în raport cu ceea ce a devenit "normalitate" sub impactul publicității care exacerbează consumismul). Ne aflăm în fața unei opțiuni dramatice: școală versus mall. Când
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1992 și la "proprietatea privată e un moft" sau la "tovarășul Năstase" din ultimii ani. Toate aceste scăpări, revelatoare ale unei firi și ale unui limbaj foarte diferite de calmul lenifiant al intervențiilor pregătite și bine controlate ale aceluiași Iliescu, terne, chiar soporifice, vădesc faptul că opțiunea sa pentru un anume tip de discurs "de aparat", în descendența directă a discursului oficial de plenară, nu e rezultatul unei simple inerții. În ultimă instanță, tocmai absența oricărei inventivități și extraordinara banalitate a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
amant, într-o epistolă de adio, adevăratul resort al pasiunii erotice ("Te iubeam pentru că mă făceai să sufăr"). Dar evenimentele acestea nu mai au loc pe scenă, ci undeva, în culise, fiind relatate "din off" de către un narator impasibil și tern, fără simț dramatic, care proiectează biografia îndureratului erou lovinescian pe orbita unei existențe "fantomatice și convenționale"175, de comedie ieftină. 4.2. De la un text la altul. Romanul ca lectură a lecturii vieții Revenirea la teatru se petrece cu mare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mândrie care însă nu-mi plăcea. De ce ar fi fost ea așa de mîndră? Individul de lângă ea nici măcar nu arăta acea supunere față de o fată care îi era superioară, supunere, să zicem, de câine, dar care își iubește stăpânul. Era tern, insignifiant, tăcut fără să ascundă un gând, o intenție și nici măcar nu părea călăuzit de un instinct oarecare: va trăi cu această fată, va întemeia o familie, va fi un sprijin pentru ea și copiii care vor urma... Dimpotrivă, fără
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am învins, știi cumcă goală eram. - Cum poți s-omori-un Colibri, diamant frumos de aer? Nu e frumos și strălucit, n-ai milă de-a lui vaier? - De ce mai flutură și el sclipind o aripă luxoasă? Natura mea, amicul meu, e ternă, serioasă. Anii fug - cu ei viața - cu ea totul. Azi suntem, iară mâne cinis et umbra: Să-ncununăm a plăcerilor dulci trecătoare Cupă de aur. {EminescuOpIV 508} Cine-a făcut din trestii mai ÎNTÎI și-ntîi un fluer Și a săpat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în timpul vieții nu vindecă amneziile posterității, ci generează greață. Foarte multe creiere par născute din greșeală. Un creier stresat otrăvește întregul trup. Televiziunea comercială aceasta gumă de mestecat a spiritului. Marea cultură nu se poate face pe stadioane. Durabilul e tern. Ne fascinează însă pitorescul perisabilului. Aripile încurcă la mers. Și mai ales la târâre. Divorțul a devenit o banală fractură sentimentală. Istoria artei demonstrează ca giganți ai esteticii pot fi și niște pigmei ai moralei. Da. Si degradarea e tot
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nu știu de ce. E oi zi foarte frumoasă. întrezăresc copacii înfloriți prin geamurile dei sus ale Salvării, nu se poate să mori într-o zi așa de frumoasă. Dacal tot o mierlești, măcar să se întîmple într-una din zilele alea ternei de căcat, întunecate, umede, friguroase, burnițoase, nu primăvara,! când înfloresc pomii și cântă păsărelele. Cea mai nasoală chestiei când mori e că a doua zi dimineața te scoli mort și nu te mai poți îmbrăca, drept care te spală și te
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ale nouăzeciștilor, conține întreaga dramă, personală și socială, a acestor copii ai unei lumi în care prezentul e mizerabil iar viitorul e de neconceput. Un prezent etern alcătuit din dejecții, spume murdare, bucăți delabrate de obiecte nerecognoscibile, oameni urâți și terni, care se plictisesc. Beckett, dacă vreți, dar un Beckett umed, mânjit, lipsit de măreția cenușii. Crescând larvar, întîi copil, apoi adolescent, în fine matur, omul e cuprins de același urât, pentru că urăște totul și totul e urât în jurul său. Este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
te-ai relaxat și te-ai lăsat dus de val, amândoi v-ați lăsat, gurile și limbile voastre au Început să dispară. Pula ta s-a Întărit și te-a apucat amețeala. Două zile mai târziu ai Întâlnit-o pe ternul de joacă. Ea ți-a zâmbit și una dintre prietenele ei a zis ceva. Tu te-ai dus la ea. Întodeauna te Înroșeai la față când vorbeai cu ea În fața prietenelor ei. De fapt chiar de fiecare dată când vorbeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
strălucirii culorii unui colorant. Astfel, coloranții care prezintă un maxim clar și o curbă cu pante abrupte sunt mai strălucitori decât cei cu pante mai mici ale curbei și cu un maxim mai puțin conturat, absența acestuia fiind caracteristică nuanțelor terne. Coloranții care prezintă două maxime se caracterizează prin prezența a doi cromofori izolați, culoarea acestora fiind o rezultantă a amestecului intramolecular al celor doi cromofori. 1.1.2. Influența elementelor constitutive ale coloranților asupra culorii Fenomenul de absorbție în domeniul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care o însoțesc, ca de exemplu: Galben direct R, colorant direct destinat fibrelor celulozice, cu nuanță roșcată și Galben direct G, cu nuanță galbenă pură. Alte caracteristici ale culorii pot fi de asemenea specificate prin litere, ca de exemplu: T - tern, F - strălucitor, clar, FF - foarte strălucitor, L-rezistent la lumină, LL - foarte rezistent la lumină, S - rezistent la sublimare. Sistematizarea coloranților după structura lor chimică a preocupat pe chimiști, rezultatele acestor preocupări fiind concretizate în apariția unor cataloage (Colour Index
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
datorită caracterului lor de sare. Coloranții premetalați 2:3 Aceștia pot proveni prin combinarea echimoleculară, sub formă de sare a unui complex 1:1 (cation) și un complex 1:2 (anion). Coloranții metal complecși se caracterizează în general prin nuanțe terne datorită prezenței unui amestec de stereo izomeri cu spectre de absorbție diferite. 1.3.4. Coloranți direcți (substantivi) Sunt coloranți solubili în apă, care vopsesc fibrele celulozice naturale și regenerate (viscoză, lyocell) direct (fără folosirea intermediară a unui mordant). Solubilitatea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
căreia simțurile externe diferă între ele în funcție de mediul intermediar necesar pentru a se manifestă, iar numărul lor este egal cu numărul mediilor intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt fel de a spune că există cinci simțuri ex terne pentru că exista cinci organe senzoriale (vezi supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu opt?“ sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
albe de hartie nu ar mai fi văzute ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a, sensibile comune a care pot fi obiectul mai multor simțuri ex terne, cum sunt numărul, mișcarea, dimensiunea sau formă a sau sensibile accidentale a cele care depășesc puterea de percepere a unui singur simt. În funcție de gradul de „demnitate“ al celor percepute, Toma din Aquino realizează o primă ierarhizare a simțurilor, în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la această întrebare, pot avansa cu demersul meu, urmând să observ ce rol joacă restul entita tilor intermediare la nivelurile superioare ale cunoașterii, mai exact la nivelul simțurilor interne. În următorul subcapitol rămân deschise câteva întrebări. Care sunt simțurile în terne? Cum anume funcționează? Ce rol joacă imaginile, entitățile intermediare de la acest nivel, în cadrul cunoașterii? 3. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne? Până acum, am văzut cum anume se desfasoara prima etapă a cunoașterii, respectiv cea senzorială: cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
id quo al imaginilor, faptul că imaginile au capacitatea de a fi atât în obiectul extramental, unde stau pentru trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural, cât și în simțurile în terne ale subiectului cunosca tor, unde au un mod de a fi intențional și imaterial, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici deja enunțate, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Dar imaginile nu se află într-o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
colțuri, împodobite cu dantelă din fir de aur și pene verde-deschis, treceau călare prin fața lor"§§§§§§§§§§§§§§§. În 1914, la începutul Primului Război Mondial, numai francezii și belgienii mai purtau uniforme în combinația albastru-roșu pe cîmpul de luptă. După 1916, uniformele devin monocrome și terne: diferite nuanțe de gri și de kaki. Griul predomina în armata germană, austro-ungară, bulgară, italiană și portugheză. Kakiul era culoarea uniformelor engleze, americane, rusești, sîrbești, turcești, grecești, muntenegrene și a trupelor coloniale britanice și franceze. Doar francezii și românii mai
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo șapte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cerească, tărie”, lit. tvìrtas „tare, puternic, temeinic, sănătos”, let. tviřts „Ib.”, lat. firmitas, rs. tvérža „întăritură, tărie, soliditate, trăinicie” etc. În al doilea caz, surdos se opune semantic vigorii și strălucirii lui lux, cum arată lat. surdus „lipsit de strălucire, tern, insensibil, surd, necunoscut, inanimat, lipsit de sonoritate, obscur, ocult”. Sensul de „indistinct” al acestui cuvânt se referă nu numai la auz, ci și la miros, culoare, vedere, la materie în general și la perceperea de către om a manifestărilor ei. Divinitatea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
m ... orice-ai spune”. „Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii însuflețesc marmura, transformă senzualele Venere în Madone, imaginează din femeia banală „prototipul îngerilor din senin”. Gestul simplu de ridicare a vălului face ca ochiul rece să reflecte tern „o bacantă” - „femeie stearpă, fără suflet, fără foc”, „fața pală de o bolnavă beție, buza învinețită de-al corupției mușcat”. Portretul din urmă este însă un produs al instinctelor inumane, care degradează atât obiectul cât și subiectul cunoașterii. Principiul suprem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a imortalizat-o. "Drama, după cum scrie Hugo în Prefața la Cromwell, este o oglindă în care se reflectă natura. Dar dacă această oglindă este o oglindă obișnuită, o suprafață plană și egală, nu va transmite din obiecte decât o imagine ternă și fără relief, fidelă, dar decolorată; știm ceea ce pierd culoarea și lumina la reflectarea simplă. Trebuie deci ca drama să fie o oglindă de concentrare care, departe de a le slăbi, adună și condensează razele ce colorează, care să facă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
parcuri triste C o ploaie diluviană, Presari versuri simboliste, Și-i...,,Ploaie bacoviană’’! DECLARAREA AVERILOR Nu votez această lege! Sper că mă veți înțelege: Într-o țară fără...hoți, Aș fi jalnic! Ca voi toți! INVENTATOAREA Ești marea inventatoare De terne metafore; Vei ajunge...scriitoare, Când le-aprinzi! Să scapere! FLUTURAȘUL O mângâie, o sărută Tandru, la-nceput pe gură, Dar, dorind altă figură, Își alese-o nouă rută! VINE, VINE, ...PRIMĂVARA Noaptea, dimineața, seara, Vine iute precum glonțul, (Când mulți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]