5,751 matches
-
parte ești înclinat să crezi alături de Garrigan că tot ceea ce se spune negativ despre președinte face parte dintr-o strategie de discreditare a sa, din considerente politice, în cea de-a doua parte, dimpotrivă, ești edificat asupra naturii regimului de teroare construit de acesta: straniu, dar în ambele situații latura "umană" a dictatorului nu e mai puțin reprezentată. Relația de prietenie față de Garrigan se transformă într-una paternalistă, așa cum Idi Amin joacă clasicul rol providențial al tatălui națiunii, îmbrățișîndu-și fii pînă
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
acceptat, fără să crâcnească, o asemenea situație, pe cât de absurdă, pe atât de rușinoasă. Pentru logica de azi, asemenea lipsă de reacție la scara unei națiuni pare imposibil de acceptat. În perioada comunistă funcționa însă o altă logică, cea a terorii. Regimul comunist a fost impus cu tancurile sovietice, iar primul deceniu din istoria acestuia s-a caracterizat prin suprimarea fizică a fostei elite interbelice și a tuturor adversarilor reali sau bănuiți ai regimului. După retragerea trupelor sovietice, aflată în vădită
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
moarteť. Doar că, oricît de subliminal, e totuși numai un basm... Și atunci, care să fie explicația discriminării de vîrstă (Ťage-ismulť, cum se spune prin alte părți)? Disconfortul de a vedea chipuri care desfigurează frumosul basm auto-amăgitor? Protecția inconștientă împotriva terorii de a îmbătrîni, la rîndul tău? Teama de moarte? Cine știe... În orice caz, îmi permit o sugestie: uitați-vă atent la toate imaginile care ne înconjoară - de la televiziuni la reclame. Sînt oglinzile inocente ale acestei temeri. (a.l.ș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
apărută la Editura Polirom. E binecunoscută istoria zbuciumată a acestei cărți și a veritabilului blestem atras asupra autorului ei. Condamnat la moarte de regimul fanatico-fundamentalist al lui Khomeyni, Salman Rushdie trăiește, de aproape douăzeci de ani, într-un regim de teroare, vânat de extremiștii religiei musulmane pentru suma imensă de bani pusă pe capul său. E adevărat că în ultimii ani tensiunea pare să se mai fi relaxat. Rushdie a avut mai multe prezențe publice și fanatismul căpeteniilor islamice n-a
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
titlul articolului său ce sfida agresiva logoree oficială. "Amenințările, nedreptățile, loviturile morale, atitudinea aceea țâfnoasă și arogantă de dictator sau de apostol - scria el - toate astea nu mai trezesc în sufletul omului nici teama, nici respectul, nici stima, ci numai teroarea și spaima." Și tot așa, răsfoind ziarul, număr de număr, am văzut ce multe lucruri ar merita să fie cunoscute și de noi, cei de astăzi. Dar cum în toate se impune și măsură, am să mă mărginesc să citez
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
politică duplicitară a revistei este demantelată de eseistul român prin referirea la comisia McCarthy. Scrie Alexandru Călinescu și are perfectă dreptate: "Activitatea de la începutul anilor '50 a comisiei condusă de senatorul McCarthy este prezentată ca o culme a abuzului, a terorii și a absurdității. În realitate, așa cum au arătat cercetările istorice serioase (pe care însă stângiștii de la Le Monde diplomatique le ignoră fără complexe), unele medii artistice americane, chiar și la Hollywood, erau infiltrate de agenți ai Kremlinului, încât bănuielile senatorului
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
a poeziei românești de până la mijlocul anilor '70, când a emigrat în Franța, Ilie Constantin reface cu "entuziasm melancolic" (sintagmă oximoronică împrumutată, cum singur mărturisește, de la Giordano Bruno) climatul literar al unei epoci în care efervescența creatoare se inhiba sub teroarea cenzurii, imaginația își trasa, aprioric, propriile frontiere, iar libertatea avea limite tot mai greu de înțeles, într-o societate croită pe matricea (nici ea perfectă) unei democrații mult prea originale. Ceea ce reușeșete de minune Ilie Constantin în această carte este
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
32). Dincolo de această nostalgie filtrată prin experiența culturală din anii care au urmat, amintirile din copilărie sunt mai degrabă sumbre. Ele se leagă de anii războiului (autorul este născut în anul 1938), de adăposturi subterane și șuierat de gloanțe, de teroarea pogromului și a discriminării la care era supusă populația de origine evreiască, de moartea unor rude și cunoștințe apropiate și de evadarea miraculoasă a tatălui aproape din fața plutonului de execuție. Foarte interesantă este intepretarea pe care Leon Volovici o dă
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
sanctificat cu atîta fervoare soarele pe un meleag unde el e ostil, ucigaș, cînd mult mai natural ar fi fost să fie celebrată umbra, aspect rar, dificil de întreținut? "Să fie frica un argument mai puternic decît admirația, să fie teroarea mai convingătoare decît iubirea, în misterioasa istorie a descoperirii (sau inventării) de zei care se confundă, copleșitor, cu însăși Istoria?" O operă faimoasă, Venus din Cnidos, creație a lui Praxiteles, apreciată ca fiind cea mai frumoasă din toate statuile Greciei
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
a acestor afirmații sare în ochi. Nu pot însă să nu mă întreb dacă la mijlocul anilor șaptezeci ele au putut trece drept un omagiu adus regimului (să nu uităm că până în 1964 acest marxist încă dubitativ - "Cred că da!" - cunoscuse teroarea închisorilor comuniste) sau dacă cenzura nu ieșise încă din relaxarea deschiderii care a culminat cu discursul lui N. Ceaușescu împotriva invadării Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia (mai puțin România), din august, 1968? Chiar dacă, la prima vedere este o simplă
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
de cotitură 1956)". Apreciindu-și scrierea drept un Bildungsroman, prozatorul va reconstitui traseul personajului principal, cu trăsături de alter-ego, Ion Lupu, traseu de factură inițiatică, de la frică și disperare la speranță și curaj, într-un context marcat de ipocrizie, dezgust, teroare, pe care-l sfidează. Materia romanescă alternează între registre antitetice, pe de o parte unul al flagelului comunist, adică al răului proliferant, pe de altă parte registrul unui univers visat, al adevărului, al onestității, al libertății. Zarea de lumină încă
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
blândă. O lume sublimă a celor vulnerabili, în care totul este smerenie, candoare, sensibilitate și delicatețe. Sensibilitatea autoarei respiră prin toți porii poemelor. De versurile ei trebuie să te apropii cu multe precauții, ținându-ți respirația. În preajma ei trăiești sub teroarea ideii că orice mișcare greșită ar putea duce la năruirea superbului, dar atât de fragilului castel ridicat din cuvinte. Dacă acestei poezii de acord fin i s-ar căuta în literatura română, un corespondent la nivelul sensibilității, cred că acesta
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
picioare și bătut la tălpi. Tot de anii închisorii se leagă și controversatul său pact cu diavolul (acordul de colaborare cu Securitatea). În același interviu, Alexandru Paleologu a mărturisit că, asemeni lui Soljenițîn, a cedat nu atunci când a fost supus terorii, ci când un anchetator elegant și amabil la tratat cu țigări și hârtie de scris spunându-i că în România se întâmplă toate nenorocirile pe care le-a văzut în penitenciar pentru că Securitatea este nevoită să lucreze cu brute cvasi-analfabete
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
nimic despre natura criminală a regimurilor comuniste din Uniunea Sovietică și din Europa. Tot ce se petrecea dincolo de zidul Berlinului era știut în Occident, misiunile diplomatice occidentale din țările comuniste își făceau datoria, destule informații legate de gulag sau de teroarea din lumea comunistă ajungeau și în presă, dar mulți dintre intelectualii din Vest (cei francezi, cu preponderență) preferau să facă abstracție de tot ceea ce ar fi putut duce la infirmarea ideilor stângiste ale căror susținători frenetici deveniseră. Paradoxul intelectualilor de
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
disperare față de propriul eșec, aceeași goană după țapi ispășitori, aceeași pierdere a simțului realității, aceeași nevoie de răz-bu-nare, aceeași obsesie a virilității, același sentiment compensator de superioritate, fuziunea distrugerii și a autodistrugerii, și dorința compulsivă de a ajunge, prin escaladarea terorii, stăpîn peste viața celorlalți și peste propria moarte." (p. 75) Conștiința unui asemenea perdant e chinuită de o frustrare cu neputință de alinat. El suferă din cauza unui rău pe care presimte că nu-l poate înlătura, și anume din cauza certitudinii
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
universaliile, știe că lumea particulelor cuantice funcționează în virtutea acelorași legități care determină spațiile infinite din cosmos. Dacă în Oedip la Delphi vizionarismul oracolelor era transportat, punct cu punct, într-un exces de informație de tipul celui internaut, Curățenia mizează pe teroarea exercitată identic și - la extremă rigoare științifică - simultan într-un atunci și-ntr-un acum. A semna un angajament față de instituția Securității (cu umor numită în piesă Șmecheria) e un gest care poate coincide, peste ani, cu a recunoaște public
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
rezultatul în timp al unei evoluții a răului, impus rațional, cu metodă și cinism, pas cu pas, încă de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. O carte cu imens profit pentru înțelegerea anilor de început ai regimului comunist (anii terorii maxime) este cel de-al doilea volum al memoriilor lui Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Se vorbește mult despre diversele "generații de sacrificiu", specifice diferitelor perioade ale comunismului. Niciuna însă nu-și poate asuma cu mai multă
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
coborând colțul unei cărți, o formă frumoasă se zbătea ca o tumoare. Și nu demult, până am crezut că mucurile de țigară se mișcă pe sub covor, propria voce îmi provoca vânătăi pe gât - surprind atunci: desfrâul kodak pe care corporalizez teroarea, fotografiile pe care Delete; și-mi vine imediat în minte vinețiul meteorilor de august. Ca apoi să-mi permit vreo rafală. Ca în Das Boot. Și să o țin tot așa. Zumzăi ca vergile - am regăsit teroarea; luminile de pe stradă
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
pe care corporalizez teroarea, fotografiile pe care Delete; și-mi vine imediat în minte vinețiul meteorilor de august. Ca apoi să-mi permit vreo rafală. Ca în Das Boot. Și să o țin tot așa. Zumzăi ca vergile - am regăsit teroarea; luminile de pe stradă se aprind puțin și-apoi se sting. Se pregătește totul: aleg să văd milioanele de feluri în care pământul poate înnebuni. Trec de copaci, scoarța abia și-a urnit din loc umbra - pe lemnul putregăit, liniștea se
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
dări de seamă despre realitate, textul însuși pulsează în ritmul unei stări interioare provocate de imaginea exterioară, regăsirea "matinală" se face prin intermediul luării în posesie a obiectelor din jur care agresează insul: Octavian Costin "citește" tot ce simte, trăiește cunoscuta teroare a obiectelor care "mă blochează, care mă interzic, care mă fac să cred inadmisibilă simpla lor existență nicăieri consemnată și îmi cer să le scriu", analiza însăși a sentimentelor este cerută de succesiunea imaginilor, textul aspirînd la acea "viziune a
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
o parafrază a dansului la bară dintr-un bar de striptease, în schimb blonda Rosana Ribeiro a creat o Margaretă memorabilă, prin forța atributelor ei corporale și coregrafice: lirică și atletică în egală măsură, ea ilumina un spațiu dominat de teroare - sentiment sugerat aici de suprasaturația cu recuzită industrială, depersonaliza(n)tă. Apropo de Bulgakov: cele două Nocturne de la TVR1 realizate de Marina Constantinescu cu autorii volumului Sadovaia 302 bis (patru scriitori clujeni pe urmele lui Bulgakov la Moscova în 2005
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
iubirea, vor putea să-și îmbuneze adversarii. Dar adversarii nu pot fi domesticiți, cum nici pîrghiile psihice care îi mînă în luptă nu pot fi îmblînzite prin aplicarea unei terapii de blîndețe tactică. Despre aceste pîrghii născătoare de resentiment, de teroare și de moarte, e vorba în cartea eseistului francez. Pentru Glucksmann, principalul motor al terorismului islamic este o ură căreia europenii nu știu să-i facă față, cauza neputinței stînd în supraviețuirea cîtorva prejudecăți care, adînc încuibate în mentalul continental
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
de dragul distrugerii. Nu e vorba așadar de a învinge sau de a convinge, ci de a distruge. Miza urii este distrugerea ca scop în sine. Cînd totuși distrugerea nu are loc, atunci fanaticul urîtor se mulțumește cu intimidarea celorlalți prin teroarea pe care amenințarea lui le-o inspiră. Nici măcar nu mai trebuie să facă crime pentru a răspîndi spaima, e destul să-și obișnuiască adversarii cu gîndul că oricînd le poate săvîrși. Și atunci europenii vor acuza toate simptomele unor ființe
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
să facă crime pentru a răspîndi spaima, e destul să-și obișnuiască adversarii cu gîndul că oricînd le poate săvîrși. Și atunci europenii vor acuza toate simptomele unor ființe timorate ce sunt dispuse la orice compromis pentru a scăpa de teroare, dar de o teroare exercitată de niște fanatici care își trag puterea tocmai din docilitatea cu care victimele lor acceptă să fie amenințate. Și abia de acum încolo, aducînd în joc o nuanță suprinzătoare, Glucksmann începe să strălucească. Trebuie să
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
a răspîndi spaima, e destul să-și obișnuiască adversarii cu gîndul că oricînd le poate săvîrși. Și atunci europenii vor acuza toate simptomele unor ființe timorate ce sunt dispuse la orice compromis pentru a scăpa de teroare, dar de o teroare exercitată de niște fanatici care își trag puterea tocmai din docilitatea cu care victimele lor acceptă să fie amenințate. Și abia de acum încolo, aducînd în joc o nuanță suprinzătoare, Glucksmann începe să strălucească. Trebuie să înțelegem, spune Glucksmann, că
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]