1,204 matches
-
decât de cabana lui Ioanide. Acesta, în ultimul moment, mai făcuse o inovație. Combinând tradiția ardeleană și obiceiul foarte răspândit în Europa de a se pune pe zidul casei o imagine sfântă, aplică pe suprafața exterioară a cabanei, în apropierea tindei, o mare icoană pe sticlă ardeleană în roșu, verde și auriu, reprezentând pe Sfântul Gheorghe care omoară balaurul. Din simetrie, puse pe creștetul casei o mică cruce de fier forjat făcută din semicercuri, asemeni cârceilor de viță. Atunci se G.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-și cât de cât, femeia îi relatează bărbatului că pe la tocă, obosită de spălatul rufelor, a ațipit. În acest răstimp, i s-a arătat în vis Maica Domnului care a îndemnat-o să scobească cu un cuțit sub vatra din tindă; ,,și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oală, al vostru să fie.- Și uite, zice nevasta, și ridicând plapuma... Ce să vezi ! Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
omenească. Iar dricul d-voastră a ajuns să se poticnească, foarte probabil în căutare de întâmplări, coincidență, în fața unei mici capele pentru ciumați. Daca e sa ne luăm după praful de pe el, dricul tău e unul fanatic. La dumneata totul tinde spre blasfemie, spre soluția finală 1, deci spre Absolut. Istovirea de sine este mediocritatea ta binevoitoare, incinerarea de sine este media la nivel ridicat. Până una alta ești un mișcător și agitat cap de Idiot. (Vehiculul gol a intrat între
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oricum, are de asemenea limitele ei. Deoarece accentuează pe interacțiunea față în față în formarea realității sociale, există tendința să ignore partea pe care instituțiile sociale ca familia, religia și economia o joacă în formarea comportamentului uman. Interacționismul de asemenea tinde să ignore forțele sociale majore, astfel ca industrializarea, care sunt dincolo de relația față în față, dar care influențează serios atât cantitatea de stabilitate socială cât și măsura schimbării în societate. 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 3.5
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cântecul de iertăciune: „Frunză verde mărăcine Ia-ți copile iertăciune De la frunzulița lată De la mamă, de la tată, De la rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la streașină se așeza cu rădăcina în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea economică a acestora. Diferențierea locuințelor în funcție de poziția socială există dintr-o informare anterioară anului 1812, conform
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a celor mari și bogați sunt zidite din cărămidă și var, nalte și largi, cu întinse ogrăzi.” Tipul reprezentativ al caselor cu vechime medie ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea este cel cu două camere și tindă centrală. Aceste case au prispă pe trei laturi, cerdac în fața tindei și un chiler lateral. Ferestrele sunt mari, în două sau trei canaturi, iar ușile sunt duble. Acoperișul, în patru ape, era din tablă muchită sau reacoperit cu eternită. Tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nalte și largi, cu întinse ogrăzi.” Tipul reprezentativ al caselor cu vechime medie ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea este cel cu două camere și tindă centrală. Aceste case au prispă pe trei laturi, cerdac în fața tindei și un chiler lateral. Ferestrele sunt mari, în două sau trei canaturi, iar ușile sunt duble. Acoperișul, în patru ape, era din tablă muchită sau reacoperit cu eternită. Tot acum apar casele-prăvălii, având una dintre încăperi mai mare, în partea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curat, adică să nu fi avut loc acolo vreo crimă sau alte fapte necurate. Mai întâi locul era nivelat, după care era trasat planul cu o sfoară, fiind marcat cu sapa. În vechime, planul caselor cuprindea o cameră și o tindă, iar de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au construit și case cu două camere și tindă centrală, care au definit, din secolul al XX- lea, tipul predominant de locuință. Mai multe perechi de furci din salcâm sau din alt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era nivelat, după care era trasat planul cu o sfoară, fiind marcat cu sapa. În vechime, planul caselor cuprindea o cameră și o tindă, iar de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au construit și case cu două camere și tindă centrală, care au definit, din secolul al XX- lea, tipul predominant de locuință. Mai multe perechi de furci din salcâm sau din alt lemn tare erau îngropate în pământ, marcând cele patru colțuri și delimitând „sala” situată între cele două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
paie și cu apă, folosind uneori și animale pentru această operațiune, femeile și copiii făceau vălătucii, iar doi bărbați îi cărau cu targa lângă casa în construcție. Cele mai vechi case din aceste sate aveau planul cu o cameră și tindă, numită local „sală”. Acest tip de locuință s-a mai păstrat doar în memoria localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aveau planul cu o cameră și tindă, numită local „sală”. Acest tip de locuință s-a mai păstrat doar în memoria localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt prevăzute cu prispă pe una sau pe două laturi. Pe latura mică era amplasat chilerul folosit și ca bucătărie de iarnă, unde se afla, de regulă și cuptorul. La casa cu două camere și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din camere sau în prelungirea chilerului se afla beciul. Ca urmare a influențelor exercitate de către arhitectura urbană, unele case au fost prevăzute cu spații noi, cum ar fi: dormitorul, sufrageria, bucătăria și baia. Când casele aveau o singură încăpere și tindă (sală), anumite atribuțiuni erau preluate de către cea din urmă. Aici se aflau soba cu vatră și cuptor, lavițele cu gălețile cu apă, anumite provizii și tot aici se pregătea hrana. În singura cameră de locuit aveau loc activități gospodărești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vatră și cuptor, lavițele cu gălețile cu apă, anumite provizii și tot aici se pregătea hrana. În singura cameră de locuit aveau loc activități gospodărești dintre cele mai diverse, aceasta servind și de dormitor. În casele cu două camere și tindă centrală (sală), o parte dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multă grijă. Camera de locuit sau odaia de zi avea o anumită organizare. În partea stângă a ușii de la intrare era amplasată vatra sau soba. Mai recent, aici se află la unele case, soba „oarbă”, având vatra de foc în tindă. În colțul dinspre răsărit se afla icoana, iar între aceasta și sobă se află patul. Masa joasă, cu trei picioare, se afla în preajma sobei. În funcție de dimensiunea camerei, mai existau un pat, amplasat pe latura paralelă cu primul, lavița, dulapul-colțar pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atât pe dinții vitali, cât și pe cei devitalizați. Deși, în cazul dinților frontali, coroana Jacket ceramică reprezintă indicația de elecție, se pot aplica și coroane metalo-ceramice, ținând cont de morfologia și poziția dinților, de ocluzie. Astfel, când forma incisivilor tinde spre triunghiular, când diametrul mezio-distal, la nivelul punctelor de contact, e mult mai mare decât cel existent la nivel cervical, coroana metalo-ceramică este cea mai indicată. De asemenea, în cazul dinților cu înălțime coronară redusă, mai avantajoasă este coroana metalo-ceramică
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc din zona etnografică Trotuș. Sub șoprul atașat casei am expus o căruță, un plug de lemn cu brăzdar de fier, un harnașament pentru cai etc. Expoziția se încheie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
doreau din tot sufletul să reușească și ele în viață. Când se întâlneau în marile saloane din provincie, din capitală sau din străinătate, nici pe departe nu-și aminteau de flăcăii dispăruți. Sărmanii de ei! În timp ce fericirea dormita pitită în tinda lor, s-au dus s-o caute unde nu trebuia. Pentru aceasta au plătit cu viața. * * * Trecuse patruzeci și ceva de ani de la absolvire, timp în care a devenit posesorul unei averi inestimabile: soție, copii, nepoți. Cu o șapcă de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu el. Aceasta se întâmplă însă în gradul suprem între cei ce stau în fața lui Hristos. El nu e pentru ei numai o viață care va sfârși, ci Izvorul nesfârșit al vieții. (n. s. 1680, p. 885) 86 gândul lui tinde neîncetat într-acolo, numai pe acelea socotind să le vadă prin ochii credinței și în fiecare clipă arzând de nerăbdare să se împărtășească de ele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a poetului, un fel de monodie, vine parcă din depărtările unui melod bizantin: "Iartă-i, Doamne, pe ei / pentru mocnitul lor talent, / poate că-n careva dintre ei / se irosește-un Rembrandt..." O Colindă despre-o femeie cu cimitirul în tindă e în subtext o lamentatio, o tânguire despre o întristată de la Cahul care și-a îngropat în casă copiii (uciși de o "pasire de hier", de război adică); "Să-i fie mai îndemână / a-i jeli și boci: / de 7
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zăpadă. Era atât de fascinat, încât se trezi râzând prin somn. Reuși până la urmă să se rupă de divan, sculându-se alene. Osteneala îi dobora ființa, pătrunzându-i până în fiecare mădular. Răvășit, se îndreptă cu pași mărunți și împiedicați spre tindă. Luă o cană și o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se mohorî, văzând chipul muierii încercat de griji. Brațele mamei, strângând la piept odorii, îi amintiră de nevoile ce îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își luă de pe masă traista cu merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]