16,850 matches
-
Se parfumase! Se parfumase și parfumul pe care i-l oferise la recomandarea vânzătoarei, fără să-l adulmece cu propriile sale nări, se dovedea a fi un vechi și neuitat parfum. Al cui? Efluviile parfumului îl transportară în trecut, în tinerețe, în prima tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca acesta se plătea atât de scump și nu era de găsit decât la "Consignația"? Ea îi puse
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
parfumase și parfumul pe care i-l oferise la recomandarea vânzătoarei, fără să-l adulmece cu propriile sale nări, se dovedea a fi un vechi și neuitat parfum. Al cui? Efluviile parfumului îl transportară în trecut, în tinerețe, în prima tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca acesta se plătea atât de scump și nu era de găsit decât la "Consignația"? Ea îi puse mâna pe piept
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
ele, să le citească dând filă după filă, urmând înscrisuri după înscrisuri, istorii după istorii. Nu i se interzisese niciodată să le citească sau măcar să le frunzărească, să vadă ce conțin ele. Fusese ferit de această tentație încă din fragedă tinerețe, adică de când fusese angajat. Un înalt funcționar îl condusese până aici, îl instalase la masivul birou de la fereastra ce da spre celebra biserică - de care, desigur, auziseră până și americanii - și-i urase mult succes în slujba sa cea nouă
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
doar câțiva ani!) ori mahmurelile de luni. Atunci, până și Marfa Stanilova întârziase, nu știa foarte sigur, dar avea el o bănuială care-l făcea să aibă sufletul împăcat. Nu plecase niciodată înainte de patru și jumătate, chiar dacă - și asta în tinerețe, cînd nu avea suficientă experiență - îi ardea suflețelul de dor, se usca precum mălinul din curtea gospodăriei părintești, ardea tot și se îmvăpăia asemenea scorușului din Parcul de Cultură și Odihnă "Jdanov" pentru că fusese lacom și nu-și drămuise bine
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
zbătut să prindă bilete bune pentru concedii, a făcut eforturi să-și cumpere mobilă frumoasă, frigider, televizor, apoi o plasmă mare. în sfârșit, anii au trecut încununați de mici satisfacții, cu idealuri legate în primul rând de realizarea copiilor. De tinerețe nici nu-și mai aducea aminte, iar moartea lui Midi era doar un punct îndepărtat, rămas pe cerul umezit de nori transparenți. Până într-o zi. Mai precis, într-o seară. Stătea pe fotoliu, în fața televizorului uitându-se la Crimele
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Citesc, recitesc cărțile lor și nu-i recunosc. în ele recunosc, însă, disperarea. Disperarea de a face, totuși, ceva. De a recupera, totuși, ceva din viața lor furată. De a lăsa ceva, în speranța că amintirea lor va rămâne, în ciuda tinereții și maturității anihilate de vremuri potrivnice. Din păcate, senectutea nu ne reușește întotdeauna. Senectutea cade, uneori, în derizoriu, în exces sau, chiar, în grotesc. Istoria nu ne iartă. Istoria e mai puternică, mai crudă, mai perfidă decât ne putem închipui
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
căldura buzunarului lama rece a briceagului cu o cruce elvețiană pe el. M-am gândit într-o străfulgerare că în cazul în care individul mă va ataca puteam foarte bine să folosesc briceagul. Mai aveam de asemenea o alternativă - în tinerețe exersasem karate, cu ambiția de a fi avansată până la centura galbenă și chiar până la cea neagră. Arta luptei îmi era dragă - nu conta ce vârstă aveam, exersasem tot timpul. Grija cea mare era să nu mă las orbită de furie
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
putea să-l ameliorez!), pot pleca de aici oricând aș găsi că osteneala de a continua mi-ar părea excesivă... De fapt, așa stând lucrurile, mă bate gândul să mă întorc pe totdeauna în România cât mai beneficiez de relativa "tinerețe" a celor 63 de ani! Quarta et Quintus au petrecut după-amiaza la noi, răsfățați alimentar de Ultima, care îi adoră. La 18 și 16 ani, copiii mei francezi duc viața dură a adolescenților acestei epoci, care trebuie să studieze și
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
și că înzestrarea sa literară este strict limitată, n-are cum să se autodepășească, nu mai are timp, nu mai are energie, nu poate păși decât până la un nivel dat, mai departe nu are cum să înainteze. Atunci, în prima tinerețe, poate nu ar fi realizat, nu ar conștientizat existența acestor limite și faptul că stă sub dictatura lor. Dar acum, după ce trecuse prin atâtea, nu se mai păcălea singur și nu mai avea naivități de doi bani. Ceea ce îi amăra
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i străluceau de fericire. Când avea s-ajungă domn la casa lui, îi plăcea să mă sâcâie, reflex al unei tinereți amare: - Tată, dă-mi și mie cinci lei! - La ce-ți trebuie? - Merg și eu cu băieții la cinema. - Eu n-am fost și nu mă duc la cinema și, iată, am 100 de kile. La drept vorbind, ce să
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Realizarea acestui proiect discografic, sub directa supraveghere a autorului, relevă prețuirea compozitorului pentru Concert Românesc. În prezentarea CDului (György Ligeti on his Orchestral Works), Ligeti detaliază câteva secvențe din tribulațiile pe care le-a întâmpinat cu interpretarea opusului său de tinerețe: „În 1949, când aveam 26 de ani, am învățat să transcriu cântece populare, după cilindri de fonograf, la Institutul de Folclor din București. Multe din aceste melodii au rămas fixate în memoria mea și m-au condus, în 1951, spre
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
tra-la-la tra-la-la noi nu fugim din clișee nu se-mparte-n două jocul viața e ca o femeie bată-ne veșnic norocul vulturi vii vom cugeta tra-la-la tra-la-la foarte imaginativi vom pune steag pe redută sportivii nu sunt naivi cu tinerețea vândută nimeni nu ne-ar tulbura tra-la-la tra-la-la noi avem umeri cam tari ideal și năzuințe Îi ignorăm pe cei mari nemai chichinivointe și-așa vom acumula tra-la-la tra-la-la chiar stele vizibile se prefac În bumerang spre imprevizibile stavile de
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia răstignit la apus. Dezgolit de huma disprețului, ard trandafirii rănirii, precum Shota Rustaveli, prefăcut tamada... De după culmea de foc din Saburtalo se ivesc căprioare. Kazbeghi mă cheamă. Și strig: „Gaumargios!”, tinerețe pierdută! „Gaumargios!”, pasăre cu cioc de opal! „Gaumargios!”, mister al iubirii din Bodbe! Și-n somn vă strig pe voi, iubiri pierdute: Djvari, Mtskheta, Vardzia, Svaneti, scumpă Uplistsikhe... SCADENȚA DIN VIS Greu de purtat mantia sărutului. Inorog fără zăbale de
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat de plumb. Despre Romanul adolescentului miop ni se spune că e neterminat, iar despre Gaudeamus că
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
avut elevul Mircea Eliade cu Hegel, să-i combată dialectica? Tot e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
s-au transformat în omagii apologetice. într-un cotidian central, unde a fost calomniat și insultat în ultimii ani, apar prin minune superlative năucitoare, unele din ele nejustificate, altele lipsite de sens: "Adolescentul miop fascinat de ocultism, celebru încă din tinerețe, liderul generației interbelice este cel mai citat autor în lumea academică. Celebru și respectat în Occident, tradus în aproape toate limbile, a devenit părintele fondator al istoriei religiilor, Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago purtându-i numele. Mircea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat ulterior și a refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea sa." în cele aproape 20 de rânduri am mai găsit și alte carențe. Operele lui Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea scrierilor sale fusese făcută "aproape
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Busuioceanu, Mihail Sebastian și Hortensia Papadat-Bengescu (Cf. Facla, 27 iulie 1936). în 1967 Eliade se întâlnește la Roma cu Tudor Teodorescu-Braniște. în discuția lor, la un moment dat, vine vorba despre pamfletele anti-argheziene din 1927. Autorul își reneagă excesele din tinerețe spunând: "Arghezi a fost și rămâne un mare poet. Greșisem eu". (Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Ed. Humanitas, 1998, p. 285). La 15 iulie 1968 Eliade îi scria lui Alexandru Rosetti: "în ultimele luni biblioteca mea românească a crescut
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
unde Eliade a aprofundat Yoga, civilizația indiană, importanța fenomenului religios, dar a avut și o aventură amoroasă care mai tarziu va fi baza marelui sau succes literar în România, românul Maitreyi. Peliculă ne ofera apoi fotografii superbe ale copilăriei și tinereței sale, urmate de interviuri cu mari somități, unele chiar cu foști colegi de liceu și universitate, ca Traian Puscariu, Arsavir Acterian, Barbu Brezianu, toți colegi de clasă la liceul Spiru Haret, care ne redau amănunte extrem de prețioase și inedite despre
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
în jurul său, ca un catalizator al energiilor spirituale. Când lua microfonul în mână rămâneai fascinat datorită lirismului ce plutea în atmosferă căci relata viață și poezia închisorilor pe care le cunoștea foarte bine, deoarece petrecuse el însuși 13 ani din tinerețea să și suferise alături de mulți dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, în mină Cavnic și la Canalul Morții. Posedă un vast univers al cunoașterii, elegantă în tratarea subiectelor alese și un magnetism personal aparte. Am avut
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
desprinsa de realitate, departe de junglă primitivismului și instinctelor primare care se desfășurau la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde prietenii. Ne-am întâlnit câțiva ani la rând și bucuria revederii, cât și încărcătură emoțională
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
finețe, Zahu Până a identifcat și condamnat în termeni duri, factorii implicați în prăbușirea economică, socială, politică și morală a României, militând pentru o reformă radicală a societății din “Cea mai iubita dintre țări, căreia i-a jertfit toți anii tinereții”, cum marturseste într-o poezie concepută în închisoare. Dârz și neînfricat, nu și-a renegat niciodată crezul politic și nici credință în Dumnezeu. Cei care l-au cunoscut îndeaproape mi-au mărturisit că una din marile lui calități constă în
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
avea cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi, sunt foarte zgârciți și iubitori de bani, nu fac milostenie și sunt egoiști. 6. Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care am păcătuit, de locul în care am greșit, de pricinile păcatelor care ne-au stăpânit. Ne aduc aminte de cei cu care am fost
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
lansare spre reminiscențele unei vieți care niciodată nu a Încetat să fie același lucru: o fugă după ceva inedit, care nu mai apare, o disperată goană În timpul căreia viața trece pe lângă actanți fără ca aceștia s-o poată trăi cu efervescența tinereții (niciunul dintre personaje nu este trecut de patruzeci și ceva de ani): „I se păruse că s-a apropiat foarte mult de ceva ce putea fi Înțeles, când deodată totul se depărta și propriile Întrebări Îi apărură drept ce erau
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
societăți controversate, fără reper. Pledând pentru scrisul autobiografic, romancierul Își dezvăluie concepția despre credință, artă, dragoste, cultură, dar și viziunea asupra influenței contextului istoric, pe măsură ce rememorează Întâmplări dintr-o copilărie marcată de un tată propagandist al ateismului științific și o tinerețe efervescentă, guvernată de incertitudine. Acest elan artistic este exprimarea unei dorințe de recuperare a timpului pierdut, care se intersectează, la nivel ideatic, cu imaginea unui copil Încercând să prindă o pasăre cu mâna, un joc amăgitor, care s-ar putea
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]