982 matches
-
educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de menajamente ce i-ar umple astăzi de mirare pe cei care se cred nemuritorii zilei. Iată cum descria un spirit senin altfel, cum era Eugen Lovinescu, această luptă Între generații: Pe la 1900, Nicolae Iorga XE "Iorga" se impunea atenției tinerimii prin două aspecte: pe de o parte, un neobosit adunător de documente ș...ț; pe de alta, un iconoclast al valorilor consacrate. Totul i se părea superficial În instituțiile noastre culturale: În Universitate, la Academie, la Ateneu, totul era de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În sine cunoștință și către Împăratul său credință, pe viitoarea vreme să-și câștige fericirea sa, să nu aștepte sâlă, dar din râvnă și pentru a să Încongiura primejdia care stă Înaintea oamenilor, cu toată puterea și a inimii căldură tinerimea, care e harnică de slujba ostășească, nesilită, ba Încă cu bucurie la slujba ostășească să alerge. Cel de-al doilea element justificativ de natură ideologică pare a fi inserat În mesajul propagandistic antifrancez de către elita românească și el constă În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Auguste de, La Transylvanie et ses habitants, vol. I-II, Au Comptoir des Imprimeurs Unis, Paris, 1845. Gergely de Csokotis, Vasilie, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tehnică agricolă și ritm de muncă..., ed. cit., vol. II, p. 126. Roger Chartier, op. cit., pp. 17-21. Vasilie Gergely de Csokotis, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819, p. 71. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 311. Pentru problemele și sursele studiului culturii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia În cari se află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la reuniunile consacrate idealului național, a drepturilor românilor din zonele românești tradiționale. Pr. Vasile Țepordei și Pr. Sergiu Roșca îi leagă profesiunea, preocupările și atitudinile comune începând din 1930 și până în anii senectuții. Au colaborat la aceleași reviste - Raza, Tribuna Tinerimii, Basarabia, au cunoscut împreună ani mulți de temniță. Ei sunt nedespărțiți la oficierea slujbelor religioase și iau parte la toate reuniunile consacrate Basarabiei. Lor trebuie să le fie alăturată figura poetului Sergiu Matei Nicu, de asemenea teolog, colaborator al acelorași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de turci, albanezii musulmani au constrâns pe aromâni și slavii creștini să se refugieze în alte regiuni balcanice. Înainte de cel de al doilea război mondial, în anul 1938 la Congresul Tinerimii Române organizat la București au participat și tineri aromâni din Kosovo; astăzi regiunea este aproape în totalitate locuită de albanezi și o mică minoritate sârbă. Încă la mijlocul primului mileniu grupuri de aromâni din nordul Greciei și din Albania au emigrat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Mumuleanu: Fraților simpatrioți Un veac nou ni s-au ivit Cu bune lumini spre toți științe au înflorit Rostul cel de mult ohtat Astăzi la toți s-au ivit În faptă invederat. Această Odă, împreună cu Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime a lui Gh. Lazăr (1818) și Chiemare la tipărirea cărților românești (1821), a lui C. Diaconovici-Loga, sunt primele adevărate manifeste iluministe românești, concepute și redactate în acest spirit foarte modern pentru epocă. O mențiune specială cer și Învățăturile la Fabulele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
facilă și mai răspândită este imitația: Acestei puternice și luminate Europe, din care facem parte geografic așa cum scria un membru al Eforiei școalelor, din 1832, C. șuțu și pe care dorim s o imităm în instituții, în fericire, în științe. Tinerimea plecată la studii pentru a aminti o imagine a timpului este în situația albinei care culege din sânul străinătății... miere... învățătura cea mult prețioasă și de toți dorită. La înapoiere, multe lucruri folositoare aduc cu sine. programul acestor tineri, către
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
permite vărsare de sânge. Prin această diversiune, vom pătrunde în interior, de unde nu vom mai ieși până când nu vom fi ruinat-o complet. Regele evreilor va fi adevăratul Papă al universului, patriarhul Bisericii internaționale. Dar, atâta timp cât nu vom fi cunoscut tinerimea în noua credință de tranziție, pe urmă într-a noastră, nu ne vom atinge fățiș de bisericile existente, dar vom lupta contra lor prin critică, ațâțând dezbinările. În general, presa noastră contemporană va demasca afacerile de stat, religiile, incapacitatea creștinilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
nepretențios și avea o singură perseverență: de a munci fără măsură. După război, G. Costa-Foru a scos o revistă de mare tiraj datorită numărului însemnat de copii și tineret care o citeau cu încântare. Se numea „Revista copiilor și a tinerimii”. În paginile acesteia se găsea proză pe măsura gustului lor, cum erau romanele lui I. C. Visarion „Oglinjoara de la mâna dreaptă” sau „Zapis împărat”. Noi, copiii de pe ulița Bârladului, așteptam cu emoție apariția publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din teascurile tipografice ale Bucureștiului. Dar mai ales savuram desenele prietenului nostru Victor Ion Popa. În anul 1920 Victor Ion Popa a fost solicitat de G. Costa-Foru în redacția „Revistei Copiilor și a tinerimii”, la București, recomandat fiind de Iosif Nădejde și a fost angajat ca desenator și redactor (publică versuri și proză, pe lângă numeroasele sale ilustrații). La revistă colaborau nume ilustre de scriitori: Petre Dulfu, G. Bacovia, E. Lovinescu, Octavian Goga, G. Coșbuc
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Sovietică și Cartea Moldovenească (1960-1963), este consultant la Secția de poezie a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (1963-1969). În 1989 e deputat al poporului din URSS, iar în 1991 membru în Comisia de Stat pentru problemele limbii. A colaborat la „Tinerimea Moldovei”, „Nistru”, „Moldova”, „Drujba narodov”, „Literatura și arta”, ca și la publicații din România: „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ș.a. Cunoscând întreaga dramă a ideologiei impuse de regimul totalitar sovietic după ocuparea Basarabiei, va privi cu nostalgie spre Miorcanii lui
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
colaborare cu Petru Cărare). Repere bibliografice: Vasile Vasilache, Un debut promițător, „Moldova socialistă”, 1958, 13 februarie; A. Sajin, Muzicuțe pentru copii, „Cultura Moldovei”, 1959, 10 septembrie; Gheorghe Dimitriu, Versuri autentice pentru copii, „Nistru”, 1961, 8; M. Grinberg, Făgurași de cântece, „Tinerimea Moldovei”, 1963, 29 septembrie; Vladimir Beșleagă, Marginalii la poezia lui Grigore Vieru, „Cultura”, 1965, 10 iulie; Spiridon Vangheli, Versurile lui Grigore Vieru, „Cultura”, 1965, 10 iulie; Mihai Cimpoi, Retrospectivă lirică Grigore Vieru, „Nistru”, 1965, 11; Spiridon Vangheli, Univers poetic, „Moldova
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
poezia lui Grigore Vieru, „Cultura”, 1965, 10 iulie; Spiridon Vangheli, Versurile lui Grigore Vieru, „Cultura”, 1965, 10 iulie; Mihai Cimpoi, Retrospectivă lirică Grigore Vieru, „Nistru”, 1965, 11; Spiridon Vangheli, Univers poetic, „Moldova socialistă”, 1966, 2 octombrie; Ion Ciocanu, Grigore Vieru, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 25 octombrie; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 12-18; Raisa Suveică, Grigore Vieru, „Cultura”, 1968, 6 ianuarie; Mihai Cimpoi, Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 142-167; I. Șpac, Scriitorii Moldovei sovietice, Chișinău, 1969, 99-102; Mihai
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
ianuarie; Mihai Cimpoi, Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 142-167; I. Șpac, Scriitorii Moldovei sovietice, Chișinău, 1969, 99-102; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 161-163; Ion Ciocanu, Motiv și semnificație, „Nistru”, 1974, 9; I. Botnaru, Purpurie taină, „Tinerimea Moldovei”, 1975, 14 februarie; Nicolae Prelipceanu, „Steaua de vineri”, TR, 1978, 28; Ion Mircea, Scrisori către un poet în etate, T, 1978, 9; Adrian Popescu, „Steaua de vineri”, ST, 1978, 11; Andrei Hropotinschi, Cartea - un act de cultură, LA, 1979
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
mea de frumoși amețiți? O grămadă de trupe străine din cauza cărora s-a sacrificat prezența celor care se legau aproape mașinal de numele evenimentului. Intru pe forumuri și găsesc oameni la fel de decepționați ca și mine. Ceva din sentimentul național al tinerimii române parcă s-a pierdut odată cu prostituarea Stufului. Trist. Pun mâna pe balalaică și exersez: cântecu’ ăsta-i despre voi,... fiindcă nenea organizatorii sunteți niște boi. Parol. rockin’ by myself Sunetul instrumentului Dumitru UNGUREANU Prima chitară pe care am văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-au cam luat caimacul de bănățeni făloși. Sar precum gazela peste premiile palmate ale lui Porumboiu și - oh, zei! - Mungiu, mai fac un salt peste poliromism și suplimentism, cu armata lor de tinerime scriitoare și editoare, căci deja întrevăd ce legătură e între toate astea și duhul moldav. Dar mă împiedic de o întâmplare despre care aud că va face valuri în chip de megamanifestare literară, și anume European borderlands, implantat anul acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin "spiritul de clică". În fine, chestiunea lui Eminescu nu putea cocoli "morbul mental", starea sanitară a poetului și, desigur, "alarmul foilor", canonicul fiind îngrijorat de orgiile periculosului cult; o ceată de oameni ar fi pus la cale "comedia" și tinerimea de atunci, amețită, sedusă, hipnotizată ar fi căzut pradă "infecției". Ca să nu mai vorbim despre "monstruozitățile" poetice, sfidând "paciența hârtiei" ori de influența schopenhaueriană, filosoful german fiind decretat "îngerul rău" al poetului. Tot din unghiul "literaturii bolnave" denunță și Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el mie în vremea școlarității, i-am restituit-o, cu felicitări chiar! Momentan nu știe cam ce vreau să-i spun și pare nedumerit. Îi reamintesc de faptul că în ultimul an de școală am participat la concursul organizat de Tinerimea Română și că atunci am luat tot un zece pe care l-am restituit chiar cu felicitări pentru școală, pentru profesorul de istorie - prezent în fața mea și abia în ultimă instanță nota era și pentru mine, ca participant. Își reamintește
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
organizații anticomuniste - „Sumanele Negre”, „Graiul Sângelui”, „Haiducii lui Avram Iancu” și „Mișcarea Națională de Rezistență” - împreună cu alte mișcări, dovedite a fi fost „în legătură de complicitate cu partidele istorice”. La 10 septembrie 1946 a început procesul intentat organizațiilor „T” și „Tinerimea Română”, în care au fost inculpate 33 de persoane. Trei zile mai târziu sentințele judecătorilor îi condamnau pe acuzați între câteva luni și șapte ani de închisoare. Printr-un comunicat al Ministerului de Interne, emis la 10 iunie 1946, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subiecți morali, cu frica lui Dumnezeu, ci și de a forma subiecți patrioți și cetățeni activi în viața societății. Primul abecedar ce va fi folosit în Ardeal apare abia în 1848, la Brașov, sub titlul Abețedar pentru întrebuințarea și folosirea tinerimii ce învață în Școalele Normale, dar care, spre deosebire de cel elaborat de G. Pleșoianu, nu este infiltrat de duhul patriotismului național. În 1861 apar, la Sibiu, două abecedare care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]