984 matches
-
mă bucur de atmosfera caldă din familie și am multe și multe discuții cu tata, ca între bărbați. Printre altele, tata ar vrea să mă întrebe ceva, dar nu știe cum să înceapă. Aflu de la el că, după concursul de la „Tinerimea Română” de anul trecut, prin sat circula de colo-colo zvonul că la acel concurs - pe țară - zicea el, ar fi luat parte și Voievodul Mihai. Dezmint categoric acest zvon și așez lucrurile la locul lor și la proporția normală. Satul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un singur an am ieșit sublocotenent și tot „primul pe batalionul de elevi de la Școala Militară din Bacău. În ochii consătenilor mei eu nu puteam să fiu decât primul, așa cum fusesem la Școala din Priponești, la Școala Normală și la Tinerimea Română. Satul pornea de la un caz real: un tânăr din Priponeștii de Jos făcuse 8 ani Liceul Militar și 3 ani Academia Militară și ieșise după 11 ani sublocotenent activ, în timp ce eu, în doar un an obținusem același grad... Cât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
buget și îmi duc munca în școala pe care o cunoșteam și mă cunoștea. Primul trimestru al anului 1939 mă găsește în acest post alături de alți trei pedagogi cunoscuți, dintre care unul era chiar fostul meu coleg și concurent la „Tinerimea Română” și care-mi luase premiul din ultima clasă în împrejurările relatate. Întâmplător locuiam la etaj în aceeași cameră. Totul decurge normal, fără incidente. Comportarea mea prietenească, discuțiile avute ulterior îl fac pe colegul respectiv să aibă mustrări de conștiință
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
zece dată mie în vremea școlarității, i am restituit-o cu felicitări chiar! Momentan nu știe cam ce vreau să spun și pare nedumerit. Îi reamintesc de faptul că în ultimul an de școală am participat la concursul organizat de „Tinerimea Română” și că atunci am luat tot un zece pe care l-am restituit chiar cu felicitări pentru școală, pentru profesorul de istorie - prezent în fața mea și abia în ultimă instanță era și pentru mine, ca participant. Își reamintește faptul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
apăreau, în 1879, un studiu istoric, Familia Văcărescu, și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul literar” de la Iași și “Vieața” tipărită la București. Aceste tendințe deveniseră parte integrantă din scenariul formativ al multor elevi cu preocupări intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX lea. Contactul cu o atmosferă nouă, din care făceau parte presa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
el mie în vremea școlarității, i-am restituit-o, cu felicitări chiar! Momentan nu știe cam ce vreau să-i spun și pare nedumerit. Îi reamintesc de faptul că în ultimul an de școală am participat la concursul organizat de Tinerimea Română și că atunci am luat tot un zece pe care l-am restituit chiar cu felicitări pentru școală, pentru profesorul de istorie - prezent în fața mea și abia în ultimă instanță nota era și pentru mine, ca participant. Își reamintește
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
promovat ca parohie la 16 iulie 1947. Don Albano a fost primul paroh. După moartea sa, petrecută pe 2 septembrie 1948, a urmat un alt preot zelos și exuberant, don Egidio Zardini. Operele parohiale, corul și centrul sportiv atrăgeau toată tinerimea locului. Parohia a devenit centrul unic de propulsare a comunității. Dar, spre întristarea enoriașilor și, poate cu un pic de nostalgie din partea multor religioși Slujitori Săraci, Congregația a restituit parohia diecezei la 18 septembrie 1970. Nu a fost o părăsire
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
violetelor și alcătuia revista „Ghiocelul”, în care publica epigrame, schițe și piesa Ardealul. Urmează liceul la Câmpulung și Iași (1914-1919), iar bacalaureatul îl susține la Liceul „Sf. Sava” din București (1919). Scrie versuri pentru copii în „Revista copiilor și a tinerimii”, povestiri și însemnări de război, cuplete pentru reviste teatrale, pe care le publică sub pseudonim (Ion Freamăt, Mircea Boldur, Mat) în „România” și „Scena” din Iași. Între 1919 și 1924 urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
și primea defileul senatorilor. Mai târziu era la cafeneaua Union din strada Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile, își întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei, lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul Tinerimii. Femeile cari circulau își treceau toate mâinile prin lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din urmă, Ghiță Berbecu, care căzuse și la darul fumatului, devenise un stricat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lévy a sosit la București și a tras în gazdă în casa lui C.A. Rosetti. Se fac comentarii. Armand Lévy este rugat să-și aleagă un alt domiciliu. Armand Lévy este însoțit în excursiile sale de către d. Adolf Stern. Tinerimea evreie vede cu ochi răi acțiunea lui Armand Lévy, acuzat că lucrează pentru cauza evreilor bogați. În seara de 4 septembrie, Armand Lévy este lovit în dreptul palatului Dacia pe când ieșea de la o întrunire a Societății Sion. (Id., ibid.) Pagina 43
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal pe seama domniei abuzurilor și a lipsei de educație și cultură, generată de inexistența școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
300 de cuvinte în limba germană și română, precum și prima parte a catehismului românesc (moldovenii) sau micul catehism (germanii)126. Pentru a atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg se instituiau premii, sub forma unor medalii aurite și argintate, distribuite elevilor celor mai silitori, fără deosebire de națiune sau confesiune, la susținerea examenelor publice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
esențial, în calitatea sa de referent pentru problemele Bucovinei al Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență în materie de școală, în afara învățământului moral-religios, autorităților laice le revenea sarcina îndrumării, înființării și supravegherii școlii și a învățământului. Prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
clădirile desființatei mănăstiri Sf. Ilie, fapt care "ar putea să exercite asupra sentimentelor locuitorilor țării o impresie foarte bună și încă și mai mult asupra moldovenilor învecinați și a altor străini și ca o consecință s-ar putea spera ca tinerimea moldovenească va veni la învățătură în Bucovina"137. Acest ultim deziderat oglindește o temă specifică a politicii orientale habsburgice, ce revine obsesiv în toată perioada, anume aceea de folosire a învățământului în exercitarea unei influențe sporite asupra populației nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1927, elev al maestrului D. Paciurea... În anul 1930 am realizat o expoziție personală de sculptură în sala Mozart din București, în 1932 în cadrul salonului oficial am expus lucrări de sculptură printre care lucrarea « La prânz ». În 1934, în cadrul expoziției Tinerimea română, am expus o serie de lucrări printre care amintesc « Cap de copil ». Încă din anul 1927, în paralel cu lucrările de sculptură executate, am condus atelierul de ceramică « Troița » din București. Țin să amintesc că lucrările de artă realizate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rapoartele sale către Ministerul Instrucțiunii Publice, precum și rapoartele sale către Coroană transpar câteva idei ci adevărat pedagogice: educația trebuie realizată în spiritul unității culturale a românilor în baza principiului egalității șanselor, astfel încât școlii îi revine datoria ,,să sădească în sufletul tinerimii iubirea nețărmurită de țară și sentimentul solidarității naționale”; primul principiu al educației trebuie să fie educația patriotică, situație în care pedagogul de origine armeană a militat necontenit pentru studiul istoriei naționale, geografiei și limbii române atât în învățământul elementar, cât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În fiecare așezare locuitorii de rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație în sarcina comunelor. Astfel, prima Școală poporală-ortodoxă din Bocșa datează din 1776, fiind ridicată la Bocșa Română prin contribuția Casei imperiale și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
după perdea cu gândul că dacă văd că mă vede, îmi voi pierde firea și voi cădea de acolo. Pe vremea când repetam clasa a IV-a, la unchiul Dumitru, în primăvara anului 1935, se organizau niște concursuri numite „ale tinerimii române”, la care unchiul m-a dus să particip și eu împreună cu alți colegi din clasa a IV-a. Concursul avea loc la Galați. Unchiul ne-a dus pe toți trei, cu o căruță, până la Brăila, apoi cu trenul la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pus în față un ziar și mi-a cerut să citesc acolo unde îmi arată el. Am citit cu greu, că eram somnoros. Pe pagina a II-a, a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
departe la școală și i-a spus să mă ducă la timpul potrivit la examenul de admitere de la Școala Normală. Unchiul i-a făcut teoria, că ar fi păcat să nu dau acest examen, că dacă am fost premiat la „Tinerimea Română” înseamnă că aș putea reuși. Ca argument decisiv, unchiul i-a atras atenția asupra rușinii care l-ar acoperi, de către cei care știu că am fost premiat, și că el, tata, a refuzat să mă ducă la învățământ mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre ei fiind eu. Concursul a avut loc la Galați. A fost un dar de la Dumnezeu. Compunerea care ni s-a cerut, pe care am scris-o cu o concentrare extraordinară
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la reuniunile consacrate idealului național, a drepturilor românilor din zonele românești tradiționale. Pr. Vasile Țepordei și Pr. Sergiu Roșca Îi leagă profesiunea, preocupările și atitudinile comune Începând din 1930 și până În anii senectuții. Au colaborat la aceleași reviste - Raza, Tribuna Tinerimii, Basarabia, au cunoscut Împreună ani mulți de temniță. Ei sunt nedespărțiți la oficierea slujbelor religioase și iau parte la toate reuniunile consacrate Basarabiei. Lor trebuie să le fie alăturată figura poetului Sergiu Matei Nicu, de asemenea teolog, colaborator al acelorași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de turci, albanezii musulmani au constrâns pe aromâni și slavii creștini să se refugieze În alte regiuni balcanice. Înainte de cel de al doilea război mondial, În anul 1938 la Congresul Tinerimii Române organizat la București au participat și tineri aromâni din Kosovo; astăzi regiunea este aproape În totalitate locuită de albanezi și o mică minoritate sârbă. Încă la mijlocul primului mileniu grupuri de aromâni din nordul Greciei și din Albania au emigrat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
zero, filmată pe digital de un debutant netrecut prin nici o școală de film n-a rulat propriu-zis în cinematografe (deși, după premiera de la TIFF, unde a cîștigat Premiul pentru debut, a beneficiat de o serie de proiecții speciale la EuroCinema Tinerimea Romînă) și probabil că nici nu va rula ; transferul pe peliculă costă și, din cîte am înțeles, regizorul George Dorobanțu deja își vede acest prim film ca pe o experiență consumată. Dar n-aș vrea să închei anul fără să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]