2,630 matches
-
adulților din zonă și din țară. În acest sens, se poate face apel la „un amestec de modalități media” (Nuissl, 2001): anunțuri în presă, târguri de joburi, afișe, centre informative, publicitate combinată, panou de afișaj, spot publicitar (TV), revista instituției, tipărituri speciale, cronica instituției, internet, relația cu firme specializate în recrutarea de personal, utilizarea bazei de date formate în timp, cu prilejul altor recrutări etc., în funcție de dimensiunea și posibilitățile financiare și materiale ale fiecărei instituții de educație a adulților. Iată câteva
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că În România comunistă scrierea istoriei a fost În permanență supusă unui control riguros de către organele de cenzură create special În acest sens . În perioada despre care discutăm, de „bunul” mers al lucrurilor se ocupa Comitetul pentru Presă și Tipărituri, continuatorul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, multă vreme principala instituție a cenzurii comuniste din România. Înainte de 1949, aceasta se numea Direcția Presei și Tipăriturilor și funcționa În subordinea Ministerului Artelor și Informațiilor. În 1949, printr-un Decret al Consiliului
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
a fost În permanență supusă unui control riguros de către organele de cenzură create special În acest sens . În perioada despre care discutăm, de „bunul” mers al lucrurilor se ocupa Comitetul pentru Presă și Tipărituri, continuatorul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, multă vreme principala instituție a cenzurii comuniste din România. Înainte de 1949, aceasta se numea Direcția Presei și Tipăriturilor și funcționa În subordinea Ministerului Artelor și Informațiilor. În 1949, printr-un Decret al Consiliului de Stat, era transformată În Direcția Generală
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
perioada despre care discutăm, de „bunul” mers al lucrurilor se ocupa Comitetul pentru Presă și Tipărituri, continuatorul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, multă vreme principala instituție a cenzurii comuniste din România. Înainte de 1949, aceasta se numea Direcția Presei și Tipăriturilor și funcționa În subordinea Ministerului Artelor și Informațiilor. În 1949, printr-un Decret al Consiliului de Stat, era transformată În Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (D.G.P.T.), fiind organizată În direcții și servicii. În teritoriu activau, de asemenea, colective de
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
instituție a cenzurii comuniste din România. Înainte de 1949, aceasta se numea Direcția Presei și Tipăriturilor și funcționa În subordinea Ministerului Artelor și Informațiilor. În 1949, printr-un Decret al Consiliului de Stat, era transformată În Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (D.G.P.T.), fiind organizată În direcții și servicii. În teritoriu activau, de asemenea, colective de Împuterniciți . Instituția era subordonată direct Comitetului Central al Partidului Comunist și Consiliului de Miniștri . În 1975, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a devenit Comitetul pentru
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Generală a Presei și Tipăriturilor (D.G.P.T.), fiind organizată În direcții și servicii. În teritoriu activau, de asemenea, colective de Împuterniciți . Instituția era subordonată direct Comitetului Central al Partidului Comunist și Consiliului de Miniștri . În 1975, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a devenit Comitetul pentru Presă și Tipărituri, care a fost Însă desființat În 1977. Acest fapt a fost strâns legat de consolidarea regimului totalitar român, de schimbările ideologice politice din țară Începând cu anii ’70. Tocmai de aceea, desființarea instituției
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
organizată În direcții și servicii. În teritoriu activau, de asemenea, colective de Împuterniciți . Instituția era subordonată direct Comitetului Central al Partidului Comunist și Consiliului de Miniștri . În 1975, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a devenit Comitetul pentru Presă și Tipărituri, care a fost Însă desființat În 1977. Acest fapt a fost strâns legat de consolidarea regimului totalitar român, de schimbările ideologice politice din țară Începând cu anii ’70. Tocmai de aceea, desființarea instituției, cu prilejul unei Plenare a C.C. al
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
putea fi catalogat decât În termeni absolut negativi. Într-o Sinteză asupra tendințelor rezultate din lecturarea lucrărilor editoriale și a studiilor din publicațiile periodice având ca tematică istoria patriei (ianuarie 1973 iulie 1974), elaborată de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, din 12 august 1974, având specificația „secret de serviciu” pe prima pagină, găsim o serie de referiri la Mihail Kogălniceanu. Intervenția cenzorului sugera anumite minusuri, dar și unele corecturi care ar fi trebuit făcute textelor pentru a crea o imagine
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
a declarației de independență. În anul 1977 apărea, sub directa Îngrijire a profesorului Dan Simonescu, studiul introductiv al Georgetei Penelea la volumul M. Kogălniceanu - Opere IV. Oratorie II, p. I-a (1864-1868) . La 23 octombrie 1976, Comitetul pentru Presă și Tipărituri terminase de citit lucrarea. Cenzorul atrăgea atenția asupra unora dintre punctele de vedere exprimate de Mihail Kogălniceanu Întrucât exista pericolul unor interpretări greșite, cu toate că erau realizate „În lumina concluziilor istoriografiei contemporane” . Acestea au, „În exclusivitate, ca obiect Înfățișarea situației din
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
editorul să restrângă la minimum necesar notele editoriale privind mișcările separatiste . În același an 1977 apărea M. Kogălniceanu - Opere IV. Oratorie II, p. IV-a (1874-1878), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, studiu introductiv Georgeta Penelea . Nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri din 5 aprilie 1977, după ce se amintește Încă din primele rânduri că „ediția critică exhaustivă a operelor complete ale lui Mihail Kogălniceanu, prevăzută să apară În nouă volume, conform hotărârii Secretariatului C.C. al P.C.R. este dedicată aniversării a 100 de
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
aceasta până la cedarea făcută Rusiei prin Tratatul din 1812” , elaborat de Mihail Kogălniceanu În 1876, prin care argumenta dreptul Principatelor asupra teritoriului respectiv. În cele din urmă, și acesta a fost avizat pentru tipărire. În nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri era adusă În discuție din nou poziția lui Mihail Kogălniceanu În „chestiunea evreiască impusă prin Tratatul de la Berlin” , considerată de ministrul de externe ca o „măsură nedreaptă, care leza treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
fi avizate pentru tipărire, Întrucât În aparatul științific editorial există delimitări critice corespunzătoare” . Că aceste considerații ale cenzorului au fost acceptate rezultă și din suprarezoluția pusă cu creionul de Însuși Cornel Burtică: „De acord cu propunerile Comitetului pentru Presă și Tipărituri” . Cornel Burtică era În momentul respectiv un fel de instanță supremă În domeniul cenzurii, fiind În același timp membru supleant al Comitetului Politic Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru probleme ideologice . Mai aducem În atenție
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Român pentru probleme ideologice . Mai aducem În atenție culegerea de documente intitulată Documente privind războiul pentru independența României. 1877-1878, volumul I (Documente și presă internă) , În care cenzura s-a Întâlnit cu aceeași problematică. Nota cenzorului Comitetului pentru Presă și Tipărituri din 8 martie 1977 remarca faptul că mai multe documente exprimă protestul unor oameni politici ai vremii față de „Înstrăinarea pământului strămoșesc” prin tratativele de la San Stefano și Berlin. Este vorba, desigur, despre județele Ismail, Cahul și Bograd. În același timp
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
multe studii, articole volume de documente ori cărți de autor care făceau referire la cele două personalități, Mihail Kogălniceanu și Carol I, sau la câștigarea independenței de către România la 1877-1878. Toate au fost atent cenzurate de către Comitetul pentru Presă și Tipărituri până la desființarea sa În urma Plenarei C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, ocazie cu care pompos se anunța desființarea cenzurii În România. Acest lucru nu s-a Întâmplat Însă În realitate, Întrucât locul Comitetului pentru Presă și Tipărituri a fost
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Presă și Tipărituri până la desființarea sa În urma Plenarei C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, ocazie cu care pompos se anunța desființarea cenzurii În România. Acest lucru nu s-a Întâmplat Însă În realitate, Întrucât locul Comitetului pentru Presă și Tipărituri a fost luat de o cenzură invizibilă instituțional, dar prezentă la mai multe niveluri, de la redactorul de carte, referenții, planurile editoriale ale instituțiilor, care nu includeau lucrările neconforme ideologic, tipografii, toate având ordin să nu culeagă lucrările dacă nu aveau
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
ea În argumentația pe care o construiește, sugerând faptul că adversarul său nu respectă tocmai respectiva tradiție tolerantă, specifică Ungariei. Se poate afirma că Maior este influențat În aceste afirmații de șederea sa la Buda XE "Buda" , În calitate de cenzor al tipăriturilor românești editate aici. Această experiență i-a prilejuit familiarizarea cu teme specifice imaginarului colectiv și ideologiei politice maghiare, pe care, cel puțin În parte, și le-a Însușit, integrându-le În propriul său orizont mental. Poziția lui Maior XE "Maior
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În epoca discutată este cea a lui Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997. Vezi [Instrucțiunile episcopului Petru Pavel Aron privind obligațiile și statutul clerului], Blaj, 1759 (tipăritură la Biblioteca Filialei Academiei din Cluj-Napoca, CRV 593), Îndeosebi cap. VIII-IX; pentru problema celibatului În viața religioasă a Blajului, vezi și Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, I-IX, Editura Minerva, București, 1973-1993 (vol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cultura creștină, 1925, nr. 9, p. 317. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 204. [Decret imperial privind reglementarea regimului căsătoriilor În Transilvania], Tipografia Barth, Sibiu, 1786 (tipăritură la Biblioteca Filialei Academiei din Cluj-Napoca, fond CRV), § 21. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. III, pp. 59, 158-159; vol. V, pp. 9, 24-27. Ibidem, vol. I, p. 291. Cf. Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea sa, Editura Științifică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Greenlaw și potrivit practicii multor cercetători, studiul literaturii a ajuns astfel să fie nu numai strâns legat de istoria civilizației, dar chiar să se identifice cu aceasta. Un asemenea studiu nu este literar decât în sensul că se ocupă de tipărituri sau scrieri, care constituie, în mod necesar, principalul izvor al cunoștințelor noastre de istorie în sprijinul acestei concepții, se poate susține, desigur, că istoricii neglijează aceste probleme, că sunt prea preocupați de istoria diplomatică, militară și economică și că, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Retragerea aureliană a avut loc în secolul: a) I; b) II; c) III. (1 p.) (1 p.) 5. Menționează două argumente care să justifice faptul că limba română este o limbă romanică (1p.) 6. Numește cel puțin două dintre primele tipărituri apărute în țările române (1 p.) 7. Exprimă, în 15-20 de rânduri, un punct de vedere despre latinitate și dacism, pornind de la citatul: [...] se poate spune că în spiritul românesc e dominantă latinitatea, liniștită și prin excelență culturală. Avem însă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
problemelor de cronologie, autenticitate, paternitate, colaborare, revizie și altele, care au fost adesea numite "critică superioară", un termen cam nefericit împrumutat din studiile biblice. Credem că este util să distingem etapele acestor operații. Avem, mai întâi, strângerea materialelor, manuscrise sau tipărituri. În istoria literară engleză această muncă este aproape complet terminată, deși în secolul nostru câteva opere destul de importante, cum ar fi The Book of Margery Kempe (Cartea lui Margery Kempe). Fulgence and Lucrèce (Fulgențiu și Lucreția) a lui Medwatll și
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
textul poate fi în mod legitim depășit de masa notelor explicative, deoarece acestea încearcă să consemneze părerile tuturor celor care au scris vreodată despre vreun anumit pasaj din Shakespeare, scutindu-i astfel pe cercetători de investigarea unui volum uriaș de tipărituri. Cititorul obișnuit va avea nevoie de mult mai puțin : de obicei numai de informațiile care sunt necesare pentru înțelegerea completă a unui text. Dar, firește, părerile în privința a ceea ce este necesar pot varia în mod considerabil : unii editori îi spun
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
târguri și saloane de carte 133. Ce deosebire există între reclama și publicitatea de bibliotecă? R: În timp ce pentru reclamă biblioteca plătește un specialist pentru a o realiza, publicitatea este forma de promovare a instituției prin: poșta directă, firmele și avizierele, tipăriturile mici, foile volante publicitare, difuzarea personală, ghiduri și cataloage, expoziții, relațiile publice, relațiile cu publicul etc. 134. Enumerați materialele utilizate în activitatea de promovare a bibliotecii R: * Pliantul * Afișul * Broșura * Monografia bibliotecii * Bibliografia locală * Bibliografia tematică * Repertoriu * Cronica locală * Revista
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Codul formei muzicale (R) 048 Codul privind instrumente și voce(R) 050 Cota Bibliotecii Congresului (R) 051 Mențiune exemplarului, fasciculei luat din Biblioteca Congresului(R) 052 Codul clasificării geografice(R) 072 Codul categoriei de subiecte (R) 074 Numărul documentului guvernamental, tipărituri oficiale(R) 080 Indicele CZU (R) 084 Alți indici de clasificare (R) Părți componente ale clasificării sintetice (R) 086 Indicele de clasificare a documentului oficial (R) 088 Numărul raportului(R) Blocul 1 100 Vedetă principală nume de persoană (NR) 110
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
imprimate în partea centrală viniete aurite, reprezentând Învierea și Răstignirea, iar în colțuri cei patru evangheliști cu simbolurile lor. Legătura este ulterioară realizării manuscrisului, aparținând, probabil, secolului XVIII. „Evanghelie cu învățătură” Brașov: Coresi, 1581 Este una din cele mai frumoase tipărituri coresiene, editarea ei reprezentând în epocă atât o realizare spirituală cât și una tipografică. Și aceasta, ca de altfel toate tipăriturile coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa foii de titlu și a numerotării foilor. Textul cărții este imprimat cu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]