2,401 matches
-
păstrat în literatura noastră populară (64, p. 233). O oarecare influență între cele două cicluri de legende (Sf. Sisinie - Sf. Maria) este posibilă, dar ea trebuie tratată cu prudență. Copacii blestemați/ binecuvântați de Sf. Maria în colindele românești (plop, viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
n-are acte. Pe d. C. A. Rosetti, pe onor. său cumnat, nu i-a întrebat absolut nimeni daca s-a lepădat de vreo protecție străină, daca au pașaport de emigrare, de ce origine sunt. Dar țăranul român, același pretutindenea între Tisa și Nistru, e... străin... de origine romînă! Căci care-i opinia blondei umbre a d-lui Brătianu în această privire? Escelența aceasta e atât de rău informată încît nici nu știe nimic de circulara ministerului unguresc, făcută pe baza notei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daltonism intelectual față cu calitățile unuia din cele mai inteligente și din cele mai drepte popoare, poporul românesc. Întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începînd, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre, și am observat că modul de-a fi, caracterul poporului este cu totul altul, absolut altul decât acela al populațiunilor din orașe din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș. a. m. d. Am văzut că românul nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de carte să nu întîrzie a-și procura această lucrare". Repede și în corectă grupare urmează datele autentice cari dovedesc dreptul de autonomie al Ardealului, însemnătatea politică a românilor în evul mediu atât în Ardeal cât și în județele dintre Tisa și Carpați; c-un cuvânt un curs de istorie și de drept public in nuce. Pîn' acum n-a apărut nici o carte care să fi descris în mod atât de limpede situația politică a românilor din monarhia Habsburgilor. Ziarele maghiare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aspiră în viitor. ... Suntem cu totul logici fiind socialiști - iredentiști. Dar trebuie să se știe dinainte că n-am voi cu nici un preț să se piardă munca noastră pentru formarea unui regat, imperiu sau republică română de la Dnistru pîn' la Tisa, în care pătura domnitoare (romînă sau romînizată) să urmeze a trăi trântorește, din munca poporului românesc... Pentru ce-am lucra și noi pentru Dacia viitoare daca după formarea ei am fi tot unde suntem și acum? Putem noi îndemna pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are alte aspirațiuni în afară decât a păstra ce are și înăuntru de a fi ceva mai puțin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar cari în fapt dau Basarabia, dau Dunărea, dar în cuvinte anexează toată românimea de la Nistru până la Tisa comit o îndoită crimă, întîi: de a înstrăina ce avem; al doilea: de a scuza până la un oarecare punct pe vecinii noștri de cotropirile lor, fiindcă le dau pretext prin fanfaronadele lor mișelești, la cari ei cei dintâi nu cred
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interpretat ca o formă de consimțămînt auctorial față de comportamentul Emmei: În sfîrșit, casele de cărămizi se apropiau, drumul începea să răsune sub roți, Rîndunica luneca printre grădinile în care, prin ostrețele gardului, se zăreau statui, cîte-o movilă plantată cu viță-de-vie, tise tunse și un scrînciob. Apoi dintr-o dată apărea orașul. Coborînd în amfiteatru și înecat în ceață, orașul se lărgea nedeslușit dincolo de poduri. Cîmpia se ridica apoi într-o ondulare monotonă, pînă ce, în depărtare, se împreuna cu dunga vagă, ștearsă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ianuarie. Un accident tehnic la stația de decantare a societății „Aurul” din Baia Mare are drept consecințe deversarea unor cantități mari de cianuri, care depășesc de sute de ori concentrația admisă (0,003 mg/mc). Flora și fauna râurilor Someș și Tisa este distrusă în mare proporție. 2001, 20 ianuarie. Prima catastrofă ecologică majoră a noului mileniu s-a produs lângă arhipelagul Galapagos, datorită unor scurgeri masive de petrol de la bordul unui vas eșuat (s-au scurs 600.000 l petrol). Statul
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
din Milești (în colaborare cu Serafim Saka), Chișinău, 1988; Somn de lup, Chișinău, 1990; Moartea lui Zenon, Iași, 1994; Dimineața marelui oraș, Chișinău, 2003; Grecia imaginară, Chișinău, 2003; Orfeu și singurătatea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Val Condurache, De la Nistru pân-la Tisa, RL, 1991, 26; Eugen Simion, Poezia lui Valeriu Matei, LA, 1995, 16; Alex. Ștefănescu, Diafanități, RL, 1995, 21; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 248; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, Chișinău, 1999, 128-132. M.C.
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
muzicologie și coregrafie. A colaborat la „Revista de etnografie și folclor”, „Nistru”, „Limba și literatura moldovenească”, „Revista de lingvistică și știință literară”. Efectuând cercetări de teren în Basarabia, Bucovina, Transnistria, Caucazul de Nord, Maramureș (în satele românești din partea dreaptă a Tisei), a tipărit mai multe culegeri și studii de folclor: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
București, 1952; Filonul 25, București, 1954; Izvorul roșu, I, București, 1955; Fecior de suflet, București, 1956; Unul de la „Neptun”, București, 1956; Drumul spre cer, București, 1957; Veneam din întuneric, București, 1962; O întâmplare în munți, București, 1963; Era ceață pe Tisa, București, 1965; Pământul era viu, I-II, București, 1966; Alge, București, 1967; Sfârșitul singurătății, București, 1967; Iubire, București, 1968; Manechine, București, 1970; Cvartetul alb, București, 1973; Timpul rămâne tânăr, București, 1973; Echinox, București, 1977; Mai erau câteva ceasuri, București, 1983
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
politic, economic și financiar - sub forma unei „uniuni economice“ între cele două țări, în cazul în care partea maghiară acceptă unirea Transilvaniei și Banatului cu România și noi modificări ale frontierei (în zona Békéscsaba și în regiunea vărsării Mureșului în Tisa)21. Până la urmă tratativele au fost întrerupte datorită evenimentelor care au condus la ocupația românească din Ungaria; existau însă premise ca negocierile să fie reluate chiar la Budapesta. Oricum, zvonurile referitoare la propunerile maghiare de uniune româno-maghiară și-au intensificat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care stau aproape de soluțiunea română trebuie să arate față de grupul legitimist oarecare cuceriri pe teren național, pentru a putea răzbate mai bine la populație. Ei puseră deci drept condiție pentru alegerea lui Ferdinand de Hohenzollern restituirea unor comitate [de] dincolo de Tisa. Revolta asupra acestei pretenții în cercurile române este atât de mare, încât se vorbește de abdicarea regelui Ferdinand și reintegrarea fostului principe moștenitor în drepturile sale. Regelui i se reproșează că n-a avut dreptul de a purta tratative asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neprovocate. Ceea ce puterile occidentale nu luaseră însă în calcul erau aspirațiile slovacilor la independență. Aceste dorințe ale slovacilor au primit sprijin atât din partea Poloniei, cât și din partea Germaniei. Mai mult decât atât, Hitler l-a primit la Berlin pe cardinalul Tiso, conducătorul slovac, cu onorurile cuvenite unui primministru 32. Autoritățile de la Praga au reacționat însă împotriva slovacilor, guvernul autonom slovac fiind demis la 9 martie 1939, iar trupele cehești fiind pregătite să intervină 33. • România-Polonia. Relații diplomatice, I, 1918-1939, documentul nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pentru ce sunt un trădător..., în „Viața Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 183. Articolul poartă data de 25 mai 1915. Românii formează o masă compactă de aproape 14 milioane, întinzându-se pe ambele versante ale Carpaților între Nistru, Tisa, Dunăre și Marea Neagră. Deși acest teritoriu este astăzi împărțit între patru state deosebite, pentru orice român conștient toată această populațiune formează un singur popor. Directiva generală a acțiunii noastre politice internaționale nu poate tinde decât la un singur scop; mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Thiriet, Fr. 29. Thomas, Y. 470. Thouvenel 281. Tiberian, I. 217. Tiepolo, Lorenzo 86. Tihon, patriarh 227, 228. Tihu, Adina 491. Tilea, Virgil V. 338-342, 347. Tillos, consul francez 283, 284, 286, 288-290, 293-296. Timiș, Gheorghe 360. Timov, V. 274. Tiso, cardinal 337. Titulescu, N. 196, 209. Tocilescu, Grigore 134. Tocqueville 15, 16. Tofan, Gheorghe 363. Tokatți, Minas 74, 78. Tolias, Georges 126. Toma, Stela 115. Tomasciuc, Constantin 361, 362. Tomescu, Temistocle 439. Tonoiu, Vasile 491. Topciu, Dimitrie 407. Topliceanu, D.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
răspicat, va plăti cu ostracizarea la „munca de jos” sau poate și mai rău. Dacă îl va tăinui, conștiința și imperativul estetic al artei îi vor transforma viața în infern. Femeia lui Loth, din romanul cu același titlu, se numește Tisa și păcătuiește, ca și personajul biblic, prin curiozitatea de a ști și a vedea lucruri teribile. Ea sondează drama spirituală a lui Adrian, care începe să-și ascundă tot mai greu ostilitatea față de regimul totalitar și-și asumă afectiv trauma
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
și personajul biblic, prin curiozitatea de a ști și a vedea lucruri teribile. Ea sondează drama spirituală a lui Adrian, care începe să-și ascundă tot mai greu ostilitatea față de regimul totalitar și-și asumă afectiv trauma de familie a Tisei. Tatăl iubitei, ucis în pogromul din ianuarie 1941, mama rămasă de atunci cu sufletul strivit și mintea rătăcită sunt chemări ale unei realități din trecut pe care nici nu o bănuise. Tragedia iernilor bucureștene din anii ’80, cu procesiuni de
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Nord. S. are deviza „Mai multă lumină”. Articolul-program, intitulat Dacă ni se cere vreun program și semnat de Alex. Al. Ionescu-Lungu, enunță aspirația ca aici „să se întâlnească, să se înfrățească prin scris gândurile celor de la Nistru cu cei de la Tisa, cei din Hotin cu cei de la Mare și din Pind”, periodicul propunându-și „să arate tuturora forța intelectuală și gradul de cultură către care tinde tineretul” și să împlinească un rost educativ. Primele numere sunt tematice: Literatura religioasă, Pindul, Despre
SBUCIUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
2000, când digul iazului de decantare a minereurilor neferoase s-a rupt ca urmare a unor ploi abundente, având drept consecințe deversarea a cca. 100 tone de apă cu cianuri și alți poluanți în apele râului Săsar (ajunse apoi în Tisa și Dunăre), otrăvirea apei, distrugerea gravă a faunei piscicole și a microorganismelor acvatice, întreruperi ale furnizării de apă potabilă în 24 de orașe, întreruperea procesului de producție la mai multe intreprinderi, costuri suplimentare pentru uzinele de purificare. Riscul toxic se
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335 p. I.S.B.N. 973-95892-6-x ; V. Chirica, I. Borziac
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
2009, 323 p., ISBN: 978-606-520-326-6. footnote>, toate în franceză, pentru fi de folos și specialiștilor europeni, au devenit lucrări de referință; peste doi ani, ar fi trebuit să realizăm, tot împreună, volumul privind stațiunile epipaleolitice și mezolitice dintre Nistru și Tisa, încheindu-ne, astfel, obligațiile pe care ni le-am asumat, de a aduce la lumină viața comunităților umane paleolitice din acest areal geografic. Aveam și alte proiecte comune: după publicarea Monografiei asupra Mitocului<footnote M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
au rămas consemnări interesante și în cronica lui Griselini, din 17808. Același gen de lucrări de asanare a unor mlaștini, cum au fost cele ale Ecedului, s-au efectuat la începutul secolului al XIX-lea pe afluenții cursului superior al Tisei din Crișana 9. Databil de prin anul 1790 este sistemul de canale datorat lui Alexandru Ipsilanti, unind Dâmbovița cu Argeșul, pentru a apăra Bucureștiul de inundații. Între lucrările recente, după al doilea război mondial, se pot menționa ca fiind mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Fisici are o vale cu izvoare ce piștesc din maluri. Repartiția teritorială și clasificarea apelor României. Pentru necesitățile cadastrării apelor României s-au distins 15 bazine hidrografice principale 12. Le prezentăm în continuare, împreună cu principalii afluenți ai colectorului respectiv. I. Tisa (Vișeu, Iza, Tur); II. Someș (Lăpuș, Șieu, Someșul Mic, Crasna); III. Criș (Beretău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb); IV. Mureș (Arieș, Tîrnava Mare, Sebeș, Strei, Cerna, Aranca); V1. Bega (Bega Veche); V2. Timiș (Bîrzava, Moravița); V3. Caraș; VI1. Nera
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care sau dovedit dintre cele mai enigmatice, presupunând și luarea în considerare nu numai a unor caracteristici și evoluții hidrografice deosebite, dar și a unor împrejurări istorice semnificative, analiza a fost atentă, permițând - sperăm - o apropiere satisfăcătoare de soluția corectă. Tisa apare în secolul I e.n. în "Istoria Naturală" a lui Plinius cel Bătrân sub numele de Pathissus. Tot așa o numește și Ptolemeu, în "Îndreptar Geografic" din secolul II e.n., care îi dă și coordonatele. La Iordanes (mijlocul secolului VI
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]