1,739 matches
-
și nici nu-i frig nici senin nu este cerul și nici soarele nu-l văd unde dracu-i adevarul? mai degrabă e prăpăd! somnoroase păsărici s-ar trezi într-o părere, dar cum nașpa este vremea se întind și torc a lene ba ar vrea, ba nu ar vrea să mai lepede din pene și să iasă la urzici, somnoroase păsărici. dracul știe unde-i cucul prin ce țări își face rondul prin ce cuiburi amăgește să-i clocească două
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
PRIMĂVARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1556 din 05 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului bondari din floare se desprind albine-n roi nebun se prind vrăbii în stoluri înfioară adânca liniște doboară foiesc prin pajiști gâze mii torc tril în ceruri ciocârlii valsează ireal un flutur ici colo norii umbra-și scutur copacii ramuri împletesc sub vânturi frunzele foșnesc e pace-n case și afară e pur și simplu primăvară *** Referință Bibliografică: pur și simplu primăvară / Ovidiu Oana
PUR ŞI SIMPLU PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353746_a_355075]
-
un pumn de humă și din suflet nici o urmă. că de oameni buni ce vin ți-o fi Doamne cerul plin, dar de oameni ce iubesc locurile se golesc. chiar de-am fost fără noroc nu vreau în rai ca să torc, lasă-mă Doamne să ard ca și lemnul cel de brad. între inimi ce se-aprind între lacrimi ce se sting Doamne, io mi-oi da silința iubirii să fiu sămânța. chiar de noapte n-oi durmi chiar de ziua
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
curmezișul acestor stări. Venind în contact cu activitatea sa creatoare, te simți mișcat de profundele sale convingeri în valorile perene. Se face frate cu codrul pe care-l înzestrează cu trăsături umane, cântă cerul, apele, soarele și luna, păsările: „Turturica toarce fir / Pe-o creangă de trandafir”, cântă fântâna ca elixir al vieții, frământările omului simplu, tumultul vieții de la țară împletit cu clipele de răgaz pentru meditație profundă, speranțe și regrete, dansul popular care elimină forța negativă și îl încarcă pe
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
nu te teme și-atunci peste înfrângeri or să coboare îngeri ca liniștea-mpăcării încet, încet s-o cheme... De-atunci sufletu-mi plânge și firmituri doar strânge, iar inima rănită de dor de-abia mai geme pe când din amintire torc fire după fire și le înnod zadarnic făcând din ele gheme, căci vechea primăvară revine iar și iară doar în grădina tristă a tristelor poeme” Și cum ai putea să nu mergi mai departe alergând printre versurile pline de har
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
gheme, căci vechea primăvară revine iar și iară doar în grădina tristă a tristelor poeme” Și cum ai putea să nu mergi mai departe alergând printre versurile pline de har prin grădina poemelor răsădite cu migală în sufletul poetului, care, torcând fire de simțire din caierul vieții îți așterne sub priviri covor de mărgăritare preschimbate în cuvinte în tot restul volumului?! Mi-am făcut o cafea mare și aromată, simțind nevoia de a-l asculta pe Vivaldi și anotimpurile lui, și-
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
moment de gând care îndepărtează meditația unor imagini care șterg și abrutizează personagiile timpurilor de odinioară, schimbă cu degetele lungi eșarfa roșie cu bulina albe de pe un umăr pe altul, stiloul cu peniță redis se supune ascultător firului de gând tors cu încetineală în stropii de cerneală albastră înșirați în litere de-o șchioapă pe pagina de gardă, în două minute îmi întinde cartea și-mi spune să citesc ce-a scris. Dau curs „poruncii” cu o anumită codeală și încerc
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
grăit din bronzul greu Dincolo de Marea Revărsare de Lumină Ecoul lui ne-aduce aminte că mereu Secundele se nasc și mor fără odihnă Lacteele spirale se vor petrece-n eoni timpi Iar noi rămâne-vom ca pradă-n pânza lor Torcându-ne răbdarea în fire de nisip Pe fusul alb ce-adună lâna stelelor Rătăcitor printre rătăcitorii aștri blonzi Acolo e Leviathanul foșnind abisuri verticale Lovind cu coada sa bătută în oțel și solzi. Orbite ce se contopesc în traiectorii rituale
LEVIATHAN 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354683_a_356012]
-
malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea Cuvinte-i dă - dar ne`nțelese -, Uscate, într-un cufăr vechi... Fuioru-l toarce, Viața-l țese Ăra! Ce zgomot!... În urechi Răsună glasuri jucăușe (Umbrele morții-au dispărut) Liman de dă... Noi din căușe Vom soarbe Apa de`Nceput. ...Rămâne-Aici... Că vrea sa scrie Erata lui în Cartea Vieții. Mireasmă - Gând. Și
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau si țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
zăbovește în orașul de pe Copou lucrând în secretariatul revistei „Cadran„ și colaborând la ziarul local „Tot„ cu reportaje, recenzii și cronici literare. Fără a avea asigurat traiul zilei de mâine, cu o scrisoare de recomandare din partea marelui Sadoveanu, se în - toarce în vara anului 1934 la București, fiind angajat la cotidienele „Adevărul„ și „Dimineața„. Totodată colabo- rează și la „Societatea de mâine„ , „Umanitatea„ ș.a. În perioada anilor 1930 - 1935 scrie intens, așa cum mărturisește într-o scrisoare (Budele, 17 august 1931) adresate
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
departe, Fiorii reci de moarte. Ieși, copile, din mine Și trage-mă de mână! Tot mai adânc mă ține Înfipt - trupu-n țărână. Mai du-mă la izvoare, Ca să-mi astâmpăr dorul Și cântă-mi la răcoare, Căci mi s-a tors fuiorul... Ieși, copile, din mine, Vreau în brațe să te iau; Ce dor mi-a fost de tine! Spune-mi, vrei ceva să-ți dau? Copil crescut în mine, Bărbat crescut din tine... Referință Bibliografică: Ieși, copile, din mine! / George
IEŞI, COPILE, DIN MINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357099_a_358428]
-
pur si simplu cel ce scrie aceste rânduri. Egoul lor.” * -La ce te gândești, Florin? Ți-am văzut privirea pierdută ... -La nimic! Răspunse-i tresărind. Mă duc să lucrez! M-am retras în camera mea. Calculatorul deschis de cum ma sculasem torcea liniștit. M-am apucat de scris. * „După ce polițiștii cercetară terenul, luară mică săgeată înfipta în zid cu mănuși și o introduseră într-o pungă de plastic. Făcură câteva mulaje după urmele cauciucurilor mașinii, fotografiară și plecară cu familia Ene la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
din satul său: toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
dispar din a¬ceas¬¬tă zo¬nă? - În primul rând este satisfac¬ția aceasta a slujirii. Și, aș re¬pe¬¬ta, raportul acesta din pa¬ra¬bo¬¬lă, că mare bucurie este în cer pentru un păcătos care se în¬¬toarce. Deci, un păstor se bu¬cu¬¬ră mai mult când găsește oa¬ia cea pierdută și rătăcită, de¬cât de cele nouăzeci și nouă. E¬xis¬¬tă încă această credință și bu¬¬curie. Gândiți-vă că am găsit pa¬¬rohii
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La crucea mamei vărs lacrimi amare, Prea iute îi sună ei ceasul de plecare, În urmă și-a lăsat și furca și fuiorul S-a dus în grabă , lăsând să toarcă dorul. La cerul de-al ei suflet prea iubit Ascultând chemarea , la Domnul s-a grăbit, Spre lumea cea curată , spre raiul cel de vis, În grabă merg bătrânii la ceas de Domnul scris. În urmă stau copiii ,de dorul
LA CRUCEA MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357315_a_358644]
-
imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o parte, când de alta, dar în aceeași măsură, ca într-un joc sportiv în care fair-play-ul este imperios necesar. Menuț Maximinian îi
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
scurt timp de vacarmul din București. Înaintau cu greu prin aglomerația bulevardelor. Trecând prin fața Universității zidurile acesteia încă mai păstrau urmele revoluției din decembrie '89. Au răsuflat ușurați când au luat drumul Piteștiului ieșind pe la Leul. Intrând pe autostradă motorul torcea lin, iar distanțele se înfășurau pe roți. Imaginile câmpurilor și satele care abia se vedeau în depărtare constituiau, pe fondul melodiilor trasmise de radioul de la bordul mașinii, adevărate videoclipuri. Decorul ce se derula în depărtare amintea de scenă unui teatru
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
se pierde-n ceață, cu fărâma lui de viață! Azi sunt trist că Alin-are, joi spre seară o să zboare, Mai aproape lângă stele, ducând gândurile mele, Strânse DOI ANI, un buchet, simple versuri, UN CAIET, Multe chinuri ce le-am tors, zile negre ce m-au stors, Amintiri ce-s calde-n gând, s-au topit în câte-un rând, Frământări, gânduri curate, sunt cuprinse aici, TOATE! Voi cei dragi inimii mele, să sorbiți idei din ele, Să le-mpărtășiți la
AM IUBIT de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357457_a_358786]
-
o vorbă de părinte.// Am lăsat acolo totul/ Cu durere și regret/ Și-acum simt că amintirea/ Se șterge încet-încet!// Inima îmi plânge tare/ După sfânta Românie / Nu mai cânt ca altădată/ Nu mai recit poezie.// Aș vrea să mă-torc acasă/ Să găsesc ce am pierdut,/ Dulcea mea copilărie / Și... s-o iau de la-nceput.// Știu că asta nu se poate/ Mă învinge depărtarea/ Și puterile mă lasă/ Căci se stinge lumânarea.// Dacă o fi să mor aici/ Pe-al
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
bine de vorbit că observară copacul. După ce au ajuns în fața copacului, au auzit din interiorul unei scorburi o voce înăbușita: − Stați, călătorilor! Ca să găsiți intrarea în Împărăția Timpului, trebuie sa imi dezlegați o ghicitoare: „Fir de tort, rând pe rând, Tors de gand, Lung cât cerul Iute că gerul, Aripi de matase Prins pe ceas în case” − Fir de tort... cred că ar simboliză amintirile, lung cât cerul... înseamnă că e nesfârșit, iute că gerul... înseamnă că trece repede. Nu poate
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
chiar cu stupoare / Că și bolul de mâncare / Este plin de ... nonculoare!”( Alb).Poezia copilăriei, poezia purității, poezia suflețelelor celor mai nobile și mai sincere, este adunată cu dragoste în cartea doamnei Stroia “Pastel de borangic” - țesută cu fire nevăzute, toarse de sufletul Domniei Sale și sfințite în lacrima bucuriei de a fi mamă, de a fi dascăl și de-a trăi pentru și prin sensibilitatea copiilor. Îi urăm din toată inima multă inspirație și la cât mai multe incursiuni poetice în
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
bine de vorbit că observară copacul. După ce au ajuns în fața copacului, au auzit din interiorul unei scorburi o voce înăbușita: − Stați, călătorilor! Ca să găsiți intrarea în Împărăția Timpului, trebuie sa imi dezlegați o ghicitoare: „Fir de tort, rând pe rând, Tors de gand, Lung cât cerul Iute că gerul, Aripi de matase Prins pe ceas în case” − Fir de tort... cred că ar simboliză amintirile, lung cât cerul... înseamnă că e nesfârșit, iute că gerul... înseamnă că trece repede. Nu poate
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
cu viață duhovnicească (monahul Damian Țâru, despre care sunt așternute pagini alese și smerite în Patericul românesc) și vestiți prin mânuirea condeiului scriitorului ce scrie iscusit. În sânul acestor oaze duhovnicești, din îndepărtate vremuri și până în zilele noastre, și-au tors firul vieții duhovnicești pe ghemul veșniciei, nenumărate suflete. Avem datoria de a grăi despre ele nu ca iscoditorul indiferent și neînțelegător, ci ca aceia care ne-am pus inimile pe jertfelnicul credinței strămoșești. Oricine poposește în sânul acestui așezământ monahal
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]