4,126 matches
-
frunze, tuberculi, fructe legumicole etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fara carne). Se recoltează din grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Legumele se grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei, vinete 2. legume cucurbitacee castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei 3. legume frunze salata, spanacul, cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul de rădăcină, păstârnacul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20%, ardei 12%, pătrunjel 3%, păstârnac 3%, conopidă 3%, dovlecei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat (STAS 10722-82); pătrunjel frunze deshidratat (STR 31-89); praz deshidratat (STR 4-89); salată deshidratată (NID 32-89); spanac deshidratat (STR 8-89); tarhon deshidratat (STR 31-89); tomate deshidratate (STR 5-89); făină de țelină-rădăcini (STR 588-88); făină din frunze de țelină (STR 588-88); țelină frunze deshidratată (STR 31-89); țelină rădăcini deshidratată (STAS 10722-82); făină de urzici (STR 589-88); făină de usturoi (NID 10-89); usturoi deshidratat (NID 9-89); varză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
31-89); țelină rădăcini deshidratată (STAS 10722-82); făină de urzici (STR 589-88); făină de usturoi (NID 10-89); usturoi deshidratat (NID 9-89); varză deshidratată (STR 29-89); 3. Concentrate 3.1. naturale pastă de ardei condimentată iute (STR 424-89), bulion și pastă de tomate (SR 6/95); 3.2. cu zahăr dulceață de gogonele (STR 3750-90), Lemoncarote (dulceață de morcov cu aromă de lămâi, STR 3549-89), Portocarote (dulceață de morcov cu aromă de portocale, 3549-89), gem de revent (STR 3183-90), coji de pepene confiate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de pepene confiate (STR 88-90); 4. Conserve de legume: 4.1. Conservele în apă sau bulion; 4.2. Conservele în ulei; 4.3. Conservele în oțet. 4.4 Sucuri și nectaruri 5. Congelate Mazărea verde (mazărea de grădină), Fasolea verde, tomate, vinete, ardei grași, ardei gogoșari, conopidă, morcovi, pătrunjel, păstârnac etc. 6. Preparate culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici) din frunze de urzică. etc. Uleiuri comestibile din semințele de struguri sau de tomate rămase după prelucrarea de bază (o modalitate de valorificare ecologică). TOMATELE. Valoarea lor nutritivă nu constă în conținutul relativ modest de glucide (4 %, din care glucoză 1 %), protide (1%), sau lipide (0,5 %), ci mai ales în substanțele minerale în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici) din frunze de urzică. etc. Uleiuri comestibile din semințele de struguri sau de tomate rămase după prelucrarea de bază (o modalitate de valorificare ecologică). TOMATELE. Valoarea lor nutritivă nu constă în conținutul relativ modest de glucide (4 %, din care glucoză 1 %), protide (1%), sau lipide (0,5 %), ci mai ales în substanțele minerale în proporție de 0,61% (K 280 mg, P 28 mg, Mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
energetică 190 Kcal/Kg. Perioada de consum în stare proaspătă atinge un maxim în lunile iulieaugust și se diminuează foarte mult în ianuarie februarie, dar sunt zone sau țări unde oferta este prezentă în tot cursul anului. Produsele prelucrate din tomate au o piață de desfacere proprie, destul de însemnată pentru a fi înregistrate separat de restul conservelor de legume calculate la un loc. Estimările apreciază că 60-65 % din volumul producției mondiale de tomate se prelucrează, două zone geografice fiind mai reprezentative
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prezentă în tot cursul anului. Produsele prelucrate din tomate au o piață de desfacere proprie, destul de însemnată pentru a fi înregistrate separat de restul conservelor de legume calculate la un loc. Estimările apreciază că 60-65 % din volumul producției mondiale de tomate se prelucrează, două zone geografice fiind mai reprezentative, California și Italia (recent China). Materie primă pentru concentrate, conserve sterilizate, sucuri, sosuri, preparate culinare. VINETELE Conțin în medie 3 % glucide, 1 % protide și 1,5% celuloză (2 % fibre). Substanțele minerale sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ales la baza fructului, spre peduncul într-o mică buclă (porțiune finală cu diametru mai mic) sau în peduncul, dar în prezent s-au creat soiuri fără acest caracter. Perioada de consum în stare proaspătă este comparabilă cu cea a tomatelor, având două cicluri în seră, culturi de primăvară sau succesive în solarii și culturi în câmp de vară sau de toamnă. Lunile ianuarie-februarie și în ultimii ani martie sunt lipsite de o ofertă din producția internă. Castraveții se conservă în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din complexul B. Conținutul în apă este de 95 %, partea necomestibilă de circa 14 %, iar valoarea energetică de 180 Kcal/Kg. Dovleceii se consumă mult în Italia, Spania, Franța, Portugalia, în mod tradițional în mâncăruri în care sunt asociați cu tomatele, pătlăgelele vinete și ardeii și au calități dietetice. În România se consumă umpluți sau în diverse preparate, asociați și aici cu diverse alte legume. Patisonul se folosește și pentru murat (august-septembrie). Apare pe piață în lunile mai-iunie, înregistrând un maxim
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este considerabilă în SUA, China sau în CEE, unde există țări ca Spania (23,3 Kg consum/loc./an), Italia (12,8 Kg/loc./an), Grecia (10 Kg/loc/an), Franța (7,8 Kg/loc/an și locul II după tomate între legumele cumpărate de familiile franceze). Problema reziduurilor de pesticide și de azotați/azotiți (nitrați/nitriți) prezintă o preocupare actuală a cultivatorilor, dar și un obstacol în exportul unor țări care nu aplică în cultură tehnologii raționale de fertilizare și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ele trebuie să le satisfacă. Cînd se descrie o funcție de utilitate sub forma U = U(X, Y, Z...), se presupune că individul caută să-și satisfacă "o nevoie X", "o nevoie Y" etc. Altfel spus, consumatorul are o nevoie de tomate, o nevoie de mașină, o nevoie de ziare... Noua teorie contestă această ipoteză, subliniind că individul nu are nevoie de tomate, ci are nevoie să se hrănească; nu are nevoie de mașină, ci are nevoie să se deplaseze (sau să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
individul caută să-și satisfacă "o nevoie X", "o nevoie Y" etc. Altfel spus, consumatorul are o nevoie de tomate, o nevoie de mașină, o nevoie de ziare... Noua teorie contestă această ipoteză, subliniind că individul nu are nevoie de tomate, ci are nevoie să se hrănească; nu are nevoie de mașină, ci are nevoie să se deplaseze (sau să-și etaleze în mod ostentativ prosperitatea); nu are nevoie de ziare, ci de informație etc. De îndată, ipoteza stabilității preferințelor redevine
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comportamentului fiecăruia asupra colectivității, aceștia s-ar apropia mai mult de optimum. 14.1.3. Bunurile colective Teoria microeconomică a consumatorului și a cererii nu se aplică decît bunurilor private, adică al căror consum de către un individ este exclusiv. O tomată este un bun privat: dacă este consumată de un individ nu poate fi consumată de către altul. Există însă bunuri colective: filmul proiectat într-o sală de cinema, rețeaua rutieră, iluminatul public, apărarea națională, transportul în comun, justiția, poliția, cursul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trimise de forurile superioare bucureștene, în care se recomandau tot soiul de paliative pentru a învinge foametea și dispariția animalelor din curțile oamenilor, tot datorită acestui flagel. Printre altele, Ministerul Agriculturii recomanda țăranilor fabricarea uleiului de gătit din sâmburi de tomate, jir sau...sâmburi de struguri. Pentru hrana animalelor, aceeași „specialiști” recomandau frunzele arborilor, ce erau mai mult sau mai puțin comestibile. Durându-l capul tot de politica (viitor falimentară) a „organizației” sale, Bighiu mai scria „...Comisia nu a dus nici o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tutoveană suma de 5.780 de lei, nestabilizați. i. Răspunsul autorităților comuniste la criza hranei animalelor? „Începeți propaganda!” Așa cum și pentru hrana oamenilor incompetentele și depășitele autorități „de la centru” sfătuiau organele locale să obțină ulei comestibil din jir, semințe de tomate sau din alte surse (unele extrem de nocive!), s-au găsit capete „luminate” și la Ministerul Agriculturii și Domeniilor ce îndemnau țăranii să culeagă și să distribuie animalelor frunze de copaci sau stuf verde ori chiar uscat sub formă de fân
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o crimă. Justific afirmația. Se vede chiar cu o privire fugară asupra unor terenuri fertile din țară noastră care sunt complet îmburuienate, sunt lăsate pârloagă și nu produc nimic. Iată de ce am ajuns să ne hrănim cu cartofi din Egipt, tomate din Turcia, mere din Polonia etc. Cum vom ieși din acest dezastru? Cu cât va fi mai rapidă și mai serioasă gândirea guvernanților, cu atât ne vom redresa economic și deci ne va fi mai bine”. De câte ori trec pe lângă sediul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
portugheza) au împrumutat multe cuvinte odată cu descoperirile geografice și colonizările unor teritorii, când vorbitorii lor au întâlnit realități necunoscute în Europa. Numeroase cuvinte au fost aduse pe bătrânul continent din limbile indigene din America (cacao, canibal, iglu, mocasin, puma, tobogan, tomată etc.), din Africa (banană, cola, gnu, rafie etc.), din limbi australiene (bumerang, cangur, dingo etc.), din limbi polineziene (tabu, a tatua etc.), din chineză (caolin, ceai, ketchup etc.), din japoneză (chimono, jiu-jitsu, judo, kamikaze etc.). Situația acestor cuvinte, care au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
același an, e atestată forma chocolate (DR: 1598), iar în 1591 forma chocholate. În română, este înregistrat pentru prima dată în Dicționarul german-român al lui Polizu (1857), ceea ce este un indiciu că termenul a intrat la noi și din germană. Tomată, denumirea unei legume cunoscute la noi mai ales sub numele de roșie, apare în spaniolă la 1532, înainte de sp. cacao și sp. chocolate. În franceză, termenul tomate începe să fie frecvent folosit abia din secolul 18, deși prima sa atestare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ceea ce este un indiciu că termenul a intrat la noi și din germană. Tomată, denumirea unei legume cunoscute la noi mai ales sub numele de roșie, apare în spaniolă la 1532, înainte de sp. cacao și sp. chocolate. În franceză, termenul tomate începe să fie frecvent folosit abia din secolul 18, deși prima sa atestare este din 1598. Între aceste două date, în franceză se întrebuințau construcțiile pomme d’amour sau pomme dorée. În română, cuvântul tomată apare prima oară la 1884
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sp. chocolate. În franceză, termenul tomate începe să fie frecvent folosit abia din secolul 18, deși prima sa atestare este din 1598. Între aceste două date, în franceză se întrebuințau construcțiile pomme d’amour sau pomme dorée. În română, cuvântul tomată apare prima oară la 1884, într-un articol din revista Familia, care apărea la Oradea; de aceea, se poate presupune că are etimologie multiplă: germană și franceză. În română, cuvântul are și varianta dumată, a cărei sursă este bg. domat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sau un depozit de aprovizionare. Observația este valabilă atât pentru cuvintele din Extremul Orient, cât și pentru cele africane sau amerindiene. Nici franceza nu le-a luat întotdeauna direct din aceste limbi exotice: pentru limbile amerindiene, a apelat la spaniolă (tomate, chocolat, cacao, ouragan, pirogue, condor, coca) și la portugheză (piranha, jaguar), iar, în cazul limbilor din nordul continentului american, la engleză (igloo, mocasin, totem). Și unele cuvinte africane au ajuns în franceză prin portugheză (banane, macaque), la fel ca unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
câte restaurante „românești“ mai au pe lista de bucate vreun ostropel?!), ele sunt un fel de tocănițe (dar fără cartofi!) de pasăre (cele de vânat nu mai există), care se definesc prin sosul făcut din usturoi, ceapă și bulion de tomate cu puțin oțet. Termenul muntenesc „ostropiel“ este și el foarte vechi (cel puțin din secolul al XVIII-lea), fiind prezent într-un capitol al „Manuscrisului brâncovenesc“: „Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]