KorAP: Find »[drukola/base=topic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...59 >

1,458 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) Spre deosebire de alte limbi romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât focus constrastiv (56a), cât și focus informațional (56b) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) Spre deosebire de alte limbi romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât focus constrastiv (56a), cât și focus informațional (56b) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri. b. Ce bei? O țuică beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
centrele inferioare ierarhic din aceeași proiecție extinsă. 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă Termenul configuraționalitate circulă cu două înțelesuri: (i) în dihotomia configurațional vs nonconfigurațional; (ii) ca termen special, desemnând articularea propoziției după categorii discursive de tip topic / focus. Dihotomia configurațional / nonconfigurațional este introdusă de Hale (1978, 1982, 1983) în urma studiilor asupra limbii warlpiri (limbă indigenă din Australia), caracterizată de o libertate de topică excepțională. Inițial, s-a crezut că warlpiri (și alte limbi asupra cărora a fost

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la topica determinată de factori discursiv-pragmatici mai degrabă decât de factori gramaticali (rol tematic, caz). Kiss (2001: 1442) definește tipul limbilor configuraționale discursiv astfel: "[w]e call a language discourse-configurational if it links either or both of the discourse-semantic functions topic and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră mai informală în literatura de specialitate, care le lărgește sfera de aplicare față de formulările inițiale. 3 Metodologie 3.1

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
presupozițional al enunțului. Fără pretenția de a fi identificat în detaliu factorii care determină procesul de object shift în configurațiile VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
shift în configurațiile VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu care obiectul direct se poate extrage din VP • lipsa efectelor de intervenție în atribuirea cazului nominativ subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
că s-a purtat tica un domn]? Dacă analizăm mai îndeaproape însă distribuția OD propoziționale în raport alte argumente, e.g. OI, observăm extracția wh- este disponibilă și atunci când OD propozițional este la dreapta OI, și atunci când OD este la stânga OI; topica OD > OI este derivată prin deplasarea OD la stânga OI (50b, 51b), și cu toate acestea extracția wh- este posibilă, indiferent de complementizatorul ales (că sau să): (50) a. Cei i-a spus Ioanei [să facă ti]? b. Cei i-a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
62) a. Pentru ca dessă-i vizitezi pe bunici, ai nevoie de mulți bani pentru că drumul e lung și scump. b. Desnu au mers niciodată părinții mei la bunici. Din punct de vedere interpretativ, adverbele preverbale se asociază cu citiri marcate pragmatic (topic și focus). Căutând să identificăm contextele în care se preferă plasarea preverbală a adverbului des în exemple ca (62), observăm că unul dintre contextele firești este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
contextele firești este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i vizitez mai des pe bunicii mei pentru (62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în structuri cu complementizatori scindați sau dublați. Structura ca... să a fost analizată de Stan (2007) ca reprezentând o instanțiere prototipică a ipotezei scindării complementizatorului în două proiecții separate, FORCEP și FINP, între care se găzduiesc constituenți dislocați (focus (130a), topic (130b)) în periferia stângă a propoziției subordonate (Rizzi 1997): (130) a. Pe cine ai vrea să vezi? Vreau ca DOAR PE IONsă-l văd. b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea ca Ion să facă traducerea. Mai puțin discutată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la domeniul flexionar și, respectiv, la domeniul complementizator; astfel, apariția unor elemente la stânga negației și/sau a cliticelor pronominale le califică drept aparținând domeniului complementizator: elementele care proiectează grupuri (nominale, prepoziționale etc.) complexe sunt elemente deplasate pragmatic în proiecțiile de topic sau de focus din periferia stângă; elementele X0 sunt complementizatori lexicalizând fie FIN0 (să), fie FORCE 0 (că, dacă; ca din structura ca... să sau ca să;cum etc.) Extensiuni • o situație specială prezintă a din structura infinitivului verbal: după cum au

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la propozițiile organizate în jurul supinului. (ix) Româna prezintă semne clare pentru categorizarea ca limbă cu configuraționalitate discursivă (Kiss 1995, 2001; Alboiu 2002; Zafiu 2013b; Hill și Alboiu 2016) (v. §II.2.4), nu în sensul gramaticalizării unor poziții fixe de topic și/sau de focus, ci în sensul în care poziționarea constituenților este dictată de interpretarea lor pragmatico-semantică; în §2.4, am arătat, urmându-i pe Alboiu (1999); Gallego (2012) că ordonarea VOS obținută prin strategia de object shift, familiară și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
asemenea, analiza complementizatorului să și a statutului negației propoziționale arată în mod direct că domeniul preverbal reprezintă periferia stângă a propoziției, deplasarea în acest domeniu fiind deci o formă de deplasare A-bar; constituenții preverbali sunt deci marcați informațional (ca topic sau focus). Probleme deschise. Sugestii pentru cercetări viitoare (x) Luând ca termen de comparație franceza, ale cărei forme sintetice în tipologia propusă de Schifano (v. §§1; 3.1.2 supra) se ridică, la fel ca în română, la cea mai

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
19) n-auridicatu-să nimeni cu nici o pâră (AB: 279;Todi 2001: 49) Adiacența la complementizator a pronumelor clitice este posibilă (20), însă doar în condițiile în care periferia stângă a propoziției nu este accesată de constituenți marcați pragmatic; odată ce pozițiile de topic sau focus din periferia stângă sunt accesate, se observă că adiacența la complementizator a pronumelor clitice este doar aparentă, cliticul pronominal fiind, de fapt, adiacent la verb (21). În rarele situații în care inversiunea verbală are loc în propoziția subordonată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
circumstanțiale (46a) în secolul al XVI-lea, structura se extinde rapid la argumentele propoziționale, fie nedisociată (46b) (ca să) (Zafiu 2016), fie disociată (47) (ca... să). În structurile scindate (47), spațiul dintre ca și să găzduiește constituenți cu interpretare pragmatică de topic sau de focus, întocmai ca în româna contemporană (v. Stan 2007). (46) a. am muncit mult și cu oamenii mănăstirii ca să fie sfântei mănăstiri de hrană (DÎ.1573: IV) b. mai bine-ți iaste ca să piiae unul din mădularele tale

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub ipoteza izomorfismului periferiilor sintactice, la fel ca periferia CP, care conține proiecții de topic și de focus, și periferia vP poate găzdui proiecții de topic și de focus); obiectul direct năvală în (53e) primește această intepretare. Analiza atentă a fragmentului din (56) (corespunzând exemplului (53e)) extras din Letopisețul lui Ureche (ULM.~ 1725) arată că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub ipoteza izomorfismului periferiilor sintactice, la fel ca periferia CP, care conține proiecții de topic și de focus, și periferia vP poate găzdui proiecții de topic și de focus); obiectul direct năvală în (53e) primește această intepretare. Analiza atentă a fragmentului din (56) (corespunzând exemplului (53e)) extras din Letopisețul lui Ureche (ULM.~ 1725) arată că, de fapt, un subconstituent (Bodgan Vodă) al subiectului (oastea lui Bogdan

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
că, de fapt, un subconstituent (Bodgan Vodă) al subiectului (oastea lui Bogdan Vodă) este menționat anterior în discurs; din această perspectivă, nu este clar dacă subiectul ocupă poziția de generare [Spec, vP] sau este deplasat în specificatorul unei proiecții de topic din periferia internă propozițională. (56) Războiul lui Bogdan vodă cu léșii. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii, [făcut-au]V[năvală]O[oastea lui Bogdan vodă]S la carele leșilor. (ULM.~ 1725: 17r) Rezultate de reținut • existența procesului de "object

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
carele leșilor. (ULM.~ 1725: 17r) Rezultate de reținut • existența procesului de "object shift" instanțiat prin propoziții VOS în româna veche arată că argumentul intern se poate extrage în mod liber din VP; propoziții ca (53a), cu inversiune verb - auxiliar și topică VOS arată că obiectul se extrage în mod obligatoriu din VP, proces descris (prin raportare la româna contemporană) în §III.2.5 • analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), propusă pentru româna modernă, se poate extinde la datele din româna veche

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
text în exemplele de față). Așadar, în statistică, vom urmări doar secvențele verbale cu clitice pronominale / auxiliare / clitice și auxiliare. Reamintim că adoptăm structura periferiei stângi propuse de Rizzi (1997, 2002) (v. §II.2.2); de asemenea, spre deosebire de proiecțiile de topic, care pot fi multiple, proiecția de focus este unică (v. Rizzi 1997). 3.1 Caracteristici ale gramaticii V2 în limbile romanice vechi Stadiile medievale ale limbilor romanice prezintă următoarea particularitate proeminentă de topică: în propozițiile principale declarative, verbul apare în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a.), ținta deplasării verbului în domeniul C este o proiecție de tip completiv, și anume FINP (la Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015a, 2015b). Din această perspectivă, structurile V1 sau structurile în care verbul însuși este focalizat se analizează prin intermediul elementelor topice nule sau prin ACORD cu trăsături ale centrelor funcționale cu relevanță discursivă (TOPP / FOCP). După alți autori (Cruschina 2011; Sitaridou 2011; Poletto 2014), verbul însuși se deplasează în proiecțiile cu relevanță discursivă (v. și Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Hopper și Traugott 2003: 23; Lehmann 2004: 162; Marchello-Nizia 2006: 44; Roberts 2007: 122-141; Dragomirescu 2015b: 185-186). Ledgeway (2012: 68; 2015e: §46.3.3.1) arată că, drept efect al topicalizării frecvente a subiectului, structura (60) conținând un subiect periferic topic este reanalizată ca o structură în care subiectul ocupă o poziție nonderivată în nucleul propozițional, adică [Spec, IP], iar verbul ocupă o poziție în domeniul flexionar IP (63). (63) [P. stângăTOP / FOC V [N. propozițional S tV X] ==> [P. stângăØ

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG=se de Solomon că ' Se știe despre Solomon că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]